Astăzi, la Bruxelles ar fi urmat să se întrunească într-o primă şedinţă Consiliul de Asociere Republica Moldova-UE, o platformă instituţională de primă importanţă creată pentru trasarea sarcinilor pe care ar trebui să le urmeze Moldova după ce a devenit stat asociat la UE. Reuniunea a fost amânată, însă, şi alt motiv decât cel pe care îl constituie lipsa unei coaliţii guvernamentale la Chişinău ar fi greu de găsit.
L-am întrebat pe ministrul adjunct în exerciţiu al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iulian Groza, cât de gravă este această amânare, precum şi alta – preşedintele român, Klaus Iohannis, care urma să sosească săptămâna aceasta în prima sa vizită oficială în Republica Moldova s-a răzgândit şi a anunţat că va veni mai târziu.
Europa Liberă: Amânare, aşadar, a primei şedinţe a Consiliul de Asociere Republica Moldova-UE - o platformă instituţională de primă importanţă creată pentru trasarea sarcinilor pe care ar trebui să le urmeze Moldova după ce a devenit stat asociat la UE. Cine a amânat această reuniune, Moldova sau Bruxelles-ul?
Iulian Groza: „Noi am propus amânarea pentru luna februarie sau luna martie, având în vedere că noul guvern nu a fost instituit până la data de astăzi. Acesta a fost motivul.”
Europa Liberă: Dar cât de periculoase vi se par dumneavoastră astfel de amânări?
Iulian Groza: „Este o practică uzuală atunci când planificăm această reuniune, care este prima reuniune a Consiliului de Asociere. Sigur că era important, inclusiv şi pentru partenerii europeni, ca ea să aibă loc cu noul guvern ales.”
Europa Liberă: Decalează într-un mod îngrijorător orarul de asociere această amânare?
Iulian Groza: „Nu, sigur că nu. Chiar săptămâna trecută am avut şedinţa comisiei guvernamentale pentru integrare europeană, prezidată de premierul Iurie Leancă, unde doamna ministru Gherman a prezentat informaţiile cu privire la conţinutul raportului de implementare a planului de acţiuni de implementare a Acordului de Asociere şi unde s-au trasat şi priorităţile pentru anul 2015. Indiferent de momentul organizării reuniunii Consiliului de Asociere, aceasta nu amână procesul de implementare a Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: Ce ar fi trebuit să se discute la această primă reuniune şi când se vor purta totuşi aceste discuţii?
Iulian Groza: „Cel mai probabil reuniunea urmează să fie planificată fie pe 9 februarie, fie pe data de 16 martie, sigur că asta depinde deja de colegii de la consiliu. O dată prealabilă urmează să fie convenită imediat ce va fi constituit guvernul. Vom discuta nivelul de implementare a Acordului de Asociere şi care sunt priorităţile pe anul curent, inclusiv şi cooperarea în sens mai larg cu Uniunea Europeană în cadrul Parteneriatului Estic.”
Europa Liberă: Deci 9 februarie sau 16 martie, în funcţie de faptul dacă se creează sau nu coaliţia. Klaus Iohannis, preşedintele român, urma să viziteze Chişinăul pe 22 ianuarie, dar şi această vizită a fost amânată. E ceva firesc în condiţiile actuale sau e totuşi un semnal pentru cei ce negociază formarea unei coaliţii la Chişinău, cum apreciaţi dumneavoastră?
Iulian Groza: „Motivul amânării este unul similar. Vizita preşedintelui Iohannis este mult aşteptată la Chişinău. Totodată, este o vizită oficială care implică întrevederi cu toţi oficialii înalţi: preşedintele, primul ministrul, preşedintele Parlamentului şi, sigur că în acest context, este important ca coaliţia şi guvernul să fie format, pentru ca vizita să aibă loc într-un sens mai oficial.”
Europa Liberă: Puse la un loc, aceste amânări sunt totuşi semne că negocierile pentru crearea unei majorităţi durează prea mult?
Iulian Groza: „Sigur că viteza de creare a coaliţiei depinde de dialogul şi negocierile în cadrul procesului de formare a coaliţiei între partidele politice. Este important ca acest dialog să aibă o finalitate şi chiar dacă durează ceva mai mult, este important să avem în vedere că noua coaliţie urmează să negocieze pentru următorii patru ani şi sigur că în acest sens trebuie setate foarte clar şi foarte bine, şi de o manieră coerentă obiectivele, ca să nu mai revenim la ele.”
Europa Liberă: Regândirea Parteneriatului Estic, care ar fi forma cea mai nefavorabilă Republicii Moldova pe care ar putea s-o ia Parteneriatul după încheierea acestui proces de regândire, iniţiat de Comisia Europeană la sfârşitul anului trecut.”
Iulian Groza: „În primul rând, nu aş vorbi despre o aşteptare nefavorabilă. Parteneriatul este o politică a Uniunii Europene care îşi fixează priorităţile şi agenda de cooperare cu cele şase ţări. În raport cu Republica Moldova, noi am reuşit să atingem obiectivele principale ale Parteneriatului Estic, care au fost setate în 2009 la Summit-ul de la Praga.
Suntem asociaţi politic cu Uniunea Europeană, ne integrăm economic prin spaţiul de comerţ liber cu Uniunea Europeană, avem un regim liber de călătorie în spaţiul european. Acestea sunt obiectivele care au fost trasate atunci.
Acum, pentru noi contează foarte mult să avem o discuţie, inclusiv cu participarea statelor membre şi a Comisiei Europene, pentru ca să venim cu nişte propuneri care vor sta la baza reformatării Parteneriatului Estic. Pentru noi contează să păstrăm ceea ce a funcţionat în cadrul parteneriatului, ceea ce ne-a oferit nouă posibilitatea să ne apropiem cu o viteză mai mare de Uniunea Europeană şi pe de altă parte, să venim cu anumite noi propuneri care să consolideze această cooperare.”
Europa Liberă: Unele state ar vrea ca rolul Rusiei să fie declarat de actor strategic important în această regiune, de unele state se doreşte crearea unei zone economice comune care ar include şi Federaţia Rusă. Ce ar însemna asta?
Iulian Groza: „Această idee nu este una nouă. În declaraţia Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius a fost fixată această oportunitate, această posibilitate cu privire la crearea unui spaţiu economic de comerţ liber între Uniunea Europeană şi Uniunea Eurasiatică, eventual atunci când va fi creată şi în condiţiile care vor fi negociate, un spaţiu economic liber de la Vladivostok până la Lisabona. Este o idee. Unii o critică, alţii consideră că este o oportunitate.
Pentru noi contează mai mult să valorificăm potenţialul existent şi inclusiv să ne fixăm obiective care să ne ajute să păstrăm piaţa tradiţională din est şi pe de altă parte să valorificăm potenţialul care ne este oferit de Uniunea Europeană, prin spaţiul de comerţ liber, aprofundat şi cuprinzător cu UE.”
Europa Liberă: Ar putea sau nu întârzia asta şi dorinţa Republicii Moldova de a adera într-o perspectivă previzibilă la Uniunea Europeană?
Iulian Groza: „Dinamica, viteza discuţiilor cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană depinde în primul rând de Republica Moldova, de agenda pe care ne-am propus-o în implementarea Acordului de Asociere şi sigur, de dialogul politic pe care îl avem cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: În această agendă, când este fixat că Republica Moldova intenţionează să depună cerere de aderare?
Iulian Groza: „Nu este o zi, o dată fixată. Sper eu, că imediat ce va fi creat noul guvern acest subiect va fi discutat de către coaliţie. Pentru noi contează ca acest cadru de cooperare sau această agendă să fie una coerentă. Anul curent, anul 2015, eu cred că ne oferă posibilitatea să gândim asupra momentului de depunere a acestei, cel puţin, la expirarea unui an de implementare a Acordului de Asociere care se va întâmpla în luna septembrie.
Putem să punem în discuţie în cadrul dialogului cu partenerii noştri din statele membre ale Uniunii Europene momentul depunerii acestei cereri de aderare. Însăşi data depunerii cererii de aderare eu cred că este mai puţin importantă, este important ca acest moment să poarte după sine şi angajarea structurilor europene pentru a evalua această cerere, în perspectiva în care dorim să ne apropiem cât mai repede de momentul când vom lansa negocierile de aderare.”
Europa Liberă: Se tot discută dacă ar fi Uniunea Europeană gata să răspundă afirmativ unei astfel de cereri acum. Doamna Gherman a şi explicat că va exista o cerere doar în urma unor consultări cu partenerii europenei. Ce înseamnă asta – că dacă vor exista păreri adverse în UE a acestei intenţii, atunci RM nu va depune cererea?
Iulian Groza: „Totul depinde de discuţiile pe carele vom avea cu statele membre şi instituţiile europene. Parlamentul european şi-a expus poziţia încă anul trecut, când a menţionat clar că Republica Moldova este o ţară europeană cu perspectivă europeană clară şi poate să facă pasul următor. Pe de altă parte, Comisia Europeană şi chiar statele membre au menţionat foarte clar că Acordul de Asociere nu este obiectivul final al relaţiei noastre cu Uniunea Europeană, asta însemnând că perspectiva europeană este acolo pentru noi.
Pe de altă parte, Tratatul Uniunii Europene, articolul 49, stabileşte clar că orice stat european care întruneşte condiţiile, poate să devină membru al Uniunii Europene. Moldova este o ţară Europeană, pentru noi Acordul de Asociere este foaia de parcurs pentru a îndeplini aceste condiţii. Acestea vor fi argumentele noastre în dialogul cu statele membre. Sperăm că vom reuşi să obţinem un consens la nivelul Uniunii Europene asupra importanţei pasului următor în relaţia noastră cu Uniunea Europeană, pentru a apropia momentul negocierilor de aderare.
Cel puţin, în agenda noastră de Asociere cu Uniunea Europeană am stabilit obiectivele pentru trei ani de zile, până în anul 2017. În că un argument important este faptul că la expirarea primului an de implementare a Acordului de Asociere, sperăm să adunăm masa critică necesară pentru a avea dreptul moral să facem acest pas şi să depunem această cerere de aderare până la sfârşitul anului curent.”
Europa Liberă: Tiraspolul ar avea intenţia să modifice regulile faţă de cei ce vizitează sau tranzitează regiunea. Ar putea deveni obligatorii nişte invitaţii, permise speciale cu plată specială, aşa cum se arată într-un proiect. Nu este clar dacă ele se vor cere şi în cazul cetăţenilor de pe malul drept al Nistrului. Ce ne puteţi spune dumneavoastră despre această intenţie, a fost discutată ea în vreun format?
Iulian Groza: „Nu cunosc că ar fi fost discutată într-un anumit format. Urmează să reluăm contactele cu colegii de la Tiraspol, să discutăm exact ce au avut în vedere. Pentru noi contează foarte mult ca toţi cetăţenii Republicii Moldova să poată să circule liber, nu numai în Uniunea Europeană, dar şi pe teritoriul ţării. Noi trebuie să vedem care sunt argumentele, care este contextul şi cu siguranţă, sperăm noi, va prevala importanţa liberei circulaţii în Republica Moldova.”
