Europarlamentara letonă, membră a Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, vorbește despre incapacitatea partidelor pro-europene de la Chișinău de a ajunge la un compromis.
Europa Liberă: Doamnă Kalniete, una dintre prioritățile președinției letone a UE este reformarea Parteneriatului Estic. Ce își dorește, de fapt, Letonia să realizeze?
Sandra Kalniete: „La sfârșitul lunii mai la Riga se va organiza Summitul Parteneriatului Estic. Ceea ce ne dorim este să rezolvăm situația dificilă în care se află Parteneriatul Estic. Trei dintre țările Parteneriatului Estic au semnat Acordul de Asociere (Ucraina, Moldova și Georgia), dar celelalte trei se află într-o situație incertă.
Azerbaijanul nu are nici un fel de acord formal, nici cu UE, nici cu Uniunea Vamală (proiectul propus de Rusia), Armenia a semnat un acord de aderare la Uniunea Vamală, iar Belarusul are un statut de oarecare izolare politică.
Ne propunem ca la summitul de la Riga să avem o abordare de diferențiere și includere a acestor țări care să fie acceptat ca principiu politic, ca la summit să avem o cât mai mare reprezentare a țărilor vecine și a celorlate țări membre UE, că vom progresa în chestiunea eliminării vizelor pentru Ucraina și Georgia, și că vom liberaliza vizele pentru anumite categorii de populație din Belarus.”
Europa Liberă: Înseamnă acest lucru că Parteneriatul Estic se va rupe în două ? Că vom avea un Partenerial Estic pentru țările care au semnat Acordul de Asociere (Ucraina, Moldova si Georgia) și un altul pentru celelalte 3 țări ?
Sandra Kalniete: „Este alegerea lor. Nu UE decide. Acestea sunt principiile europene: fiecare țară trebuie să decidă singură ce acorduri semnează, ce alianțe face, ce destin urmează. Ne dorim în orice caz să menținem dialogul în cadrul Parteneriatului Estic, pentru că în acest cadru putem să avem un dialog european instituționalizat. Altfel dialogul ar fi doar bilateral.”
Europa Liberă: Și care va fi rolul Rusiei în acestă politică restructurată a Parteneriatului Estic ? Am auzit că există țări care solicită ca Rusia să aibă un cuvânt de spus în această politică… europeană.
Sandra Kalniete: „UE este pentru un dialog cu Rusia. Ani de zile Rusia a fost partenerul nostru strategic. După anexarea prin agresiune a Crimeei ucrainiene de către Rusia, dialogul nostru s-a restrâns. Însă aceasta este una dintre ambițiile președinției letone, să faciliteze cât mai mult posibil găsirea unei soluții pentru estul Ucrainei și revenirea la respectarea dreptului internațional în chestiunea Crimeei. Eu vin dintr-o țară care a fost pentru 50 de ani ocupată de Uniunea Sovietică. Însă peste 50 de țări nu au recunoscut acea ocupație. Când în 1990 prin proteste pupulare letonii au cerut recâștigarea independenței, faptul că acest lucru era susținut de legislația și de comunitatea internațională a fost determinant pentru ca acest proiect să fie încununat de succes. De aceea este extrem de important ca anexarea Crimeei să nu fie niciodată acceptată de comunitatea internațională.”
Europa Liberă: Serviciul de Acțiune Externă al UE a propus ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei dacă Moscova încetează să destabilizeze Ucraina. Cel puțin aceasta rezultă dintr-un document care a fost făcut public și care a fost preluat de euobserver.com, printre alții.
Sandra Kalniete: „În acest document accentul trebuie pus pe „dacă”. „Dacă” avem o soluție pentru estul Ucrainei, „dacă” Rusia nu mai intervine în afacerile interne ale Ucrainei, „dacă” unitatea teritorială a Ucrainei este respectată. Noi credem că Rusia trebuie să respecte cuvânt cu cuvânt Acordul de la Minsk, că trebuie prezentat un plan cu privire la Crimeea, căci nu este de imaginat să ne întoarcem la „business as usual” cu o țară care pentru prima dată după cel de-al doilea Război Mondial violează sistemul legislativ de acorduri și obligații internaționale care stă la baza păcii în Europa. ”
Europa Liberă: Moldova este supranumită „cel mai silitor elev din Parteneriatul Estic”. Se poate spune că la acest moment UE a câștigat Moldova de partea sa. Însă pentru cât timp ? Am avut alegeri, avem un parlament, însă nu avem încă un guvern. Cum vede UE această situație ? Este în regulă pentru parcursul european al Moldovei ?
Sandra Kalniete: „În primul rând este foarte bine că forțele pro-europene au câștigat alegerile. Există o diviziune în rândul populației moldovene. Depinde de partidele pro-europene să ajunga la o înțelegere și să constituie un guvern. Dacă se continuă așa, acesta este drumul sigur către dezastru. Rezultatul alegerilor nu va aduce reformele așteptate de populație. Partidele pro-europene trebuie să fie unite pentru a face față opoziției anti-europene. Ele trebuie să fie pregătite să facă serioase compromisuri. În politică se spune că întotdeauna ai de ales între o situație rea și una și mai rea.
De aceea capacitatea de a face compromisuri este una dintre cele mai importante calități de care e nevoie în situații atât de complicate ca cea din Moldova. În Letonia am avut ani de zile „guverne curcubeu” , de coaliție. Aceasta înseamnă că în cazul nostru capacitatea de a face compromisuri este foarte ridicată. ”
Europa Liberă: Și Dvs. aveți o minoritate rusă puternică- peste 30% din populație, lucru care nu face viața ușoară nici unui guvern…
Sandra Kalniete: „Așa este, însă aceasta este o realitate pe care noi, politicienii, trebuie să o acceptăm, să o încercăm să o rezolvăm și să obținem rezultate. Și după cum se poate vedea, rezultatele sunt excelente.”
