Rusia a respins astăzi ideea președintelui ucrainean Petro Poroșenko de a se desfășura în estul Ucrainei o forță de menținere a păcii sub egida ONU, fără participare rusă. Despre cum a fost primită propunerea în Germania, o relatare a corespondentului Europei Libere la Berlin.
Mai mulţi politicieni germani s-au manifestat sceptic faţă de propunerea preşedintelui ucrainean Poroşenko de a staţiona în estul ţării sale un contingent de militari sub egida ONU. Politicienii au respins, de asemenea, propunerea de a staţiona în răsăritul Ucrainei un contingent al poliţiei europene.
„Un contingent european sau o misiune de pacificare sub egida ONU ar avea doar atunci un sens dacă ambele părţi, aflate în conflict, ar fi de acord”, a declarat expertul pentru politică externă a grupului parlamentar social-democrat, Niels Annen. „Un semnal în acest sens nu există în momentul de faţă”, a adăugat politicianul, citat de revista „Der Spiegel”, avertizînd în acelaşi timp faţă de o escaladare a conflictului dacă Uniunea Europeană ar decide să trimită personal în regiune.
„O trupă internaţională de pacificare s-ar transforma automat într-un detaşament protector al uneia dintre părţi, riscînd să fie implicat în acţiuni militare.” Creştin-democratul Philipp Mißfelder susţine – potrivit aceleaşi publicaţii - că singura organizaţie care este îndreptăţită să supravegheze respectarea acordului Minsk II este OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa).
Fostul ministru federal al apărării Franz Josef Jung, în prezent vicepreşedinte al grupului parlamentar creştin-democrat, este de aceeaşi părere. Într-un amplu interviu acordat postului naţional de radio (DLF), Jung a şi argumentat de ce nu este de acord cu propunerea lui Poroşenko:
„Cred că acum nu este momentul să vehiculăm idei noi, ci să transpunem acordul Minsk II. Asta e chestiunea decisivă a momentului de faţă. Propuneri ca cea legată de o misiune poliţienească – chiar şi sub egida ONU – cred că nu vor duce la izbîndă. Un rezultat favorabil se poate înregistra doar dacă acordul Minsk II va fi pus în practică, aşa cum au decis cei patru şefi de stat şi guvern. Desigur, apoi, după încetarea luptelor, trebuie negociate alte puncte care privesc supravegherea situaţiei de către OSCE, organizarea alegerilor, acordarea unui cadru de autonomie lărgită şi a chestiunilor legate de ajutor umanitar. Asupra acestor probleme să ne concentrăm acum şi nu asupra unor discuţii privind alte misiuni.”
Propunerea lui Petro Poroşenko, vizînd un contingent ONU şi o misiune poliţienească europeană, a fost aprobată miercuri de către Consiliul pentru Securitatea Naţională şi Apărare al Ucrainei. Decizia de a se adresa Organizaţiei Naţiunilor Unite în vederea trimiterii unui contingent de menţinere a păcii în zona de sud-est a Ucrainei, a fost luată din cauza nerespectării acordului de încetare a focului, intrat în vigoare duminică.
Alexander Hug, din partea grupului de supraveghere OSCE din Ucraina, a confirmat că armistiţiul nu a fost respectat. În pofida acestui fapt, Hug a declarat într-un interviu, acordat tot postului naţional de radio (DLF), că speră că acordul va fi transpus, dacă toate părţile implicate dau dovadă de voinţă. Hug s-a referit apoi, pe larg, la problemele întîmpinate la faţa locului de către cei 350 de observatori OSCE din răsăritul Ucrainei.
Separatiştii, a precizat Hug, au refuzat să acorde observatorilor garanţii de securitate în oraşul Debalţeve. „Avem nevoie de un acces neîngrădit, aşa cum e prevăzut în mandatul nostru”, a subliniat Alexander Hug. Situaţia este extrem de periculoasă, pentru că luptele se poartă cu armament greu.
