Atunci când muncește în tura de seară la fabrică, Mihail își face antrenamentul zilnic dimineața. În zilele când este în tura de dimineață, aleargă seara. Ținta săptămânală: 50-60 de km parcurși, cam jumătate din cât reușesc alți alergători de cursă lungă – cei care au avut șansa să obțină contracte cu mai mulți sponsori și nu sunt nevoiți să aibă un alt serviciu pentru a se întreține.
„Îmi place să fac acest efort. Când alerg, nu mă gândesc la probleme, nu mă gândesc la nimic, mintea mea e liberă”, spune tânărul.
Primii pași în sport
Mihail a ajuns la Belluno, regiunea Veneto, pe când avea 10 ani, lăsând în urmă satul lui natal, Meșeni, din raionul Rezina, și libertatea de acolo, care venea la pachet cu sărăcia. „Mi s-a părut totul frumos aici. Am găsit drumuri asfaltate, case îngrijite, în jur era curat, iar pe lângă școală, puteam alege dintr-o multitudine de sporturi pe care să le practic”, își amintește tânărul.
Adaptarea a fost mai complicată până când a învățat bine limba italiană și a început să-și facă prieteni. Așa cum acasă nu putuse să aleagă din prea multe tipuri de sport, în Italia s-a avântat să încerce de toate: fotbal, tenis, înot, schi. S-a oprit la atletism pentru că în echipa respectivă era o fată care-i plăcea. Acum, povestește despre asta râzând: „Ea s-a mutat, mai apoi, în sudul țării”.
În schimb, pasiunea lui pentru alergat a rămas și a continuat să exerseze de trei ori pe săptămână. Antrenorul l-a sfătuit să investească mai mult timp în acest sport, ca să vadă în ce măsură poate persevera. „Am început să alerg zilnic, iar după o vreme, am observat schimbări. Eram deja convins că pot să cresc”, adaugă sportivul.
Premiile nu au întârziat să apară, iar în primăvara lui 2018 a aflat că este selecționat în echipa națională de atletism a Italiei. Doar că, la scurt timp, a fost anunțat că nu poate reprezenta țara în competiții, deoarece nu avea cetățenie italiană.
S-a întristat atunci, dar a continuat să se antreneze, pe de o parte, iar pe de alta – să muncească pentru a-și asigura traiul.
Combină munca și antrenamentele
Mihai a început să lucreze la 16 ani, într-un restaurant, în timp ce învăța la o școală de bucătari. Era într-o perioadă de tranziție, când încă nu știa exact ce vrea să facă mai departe. Regimul lui se împărțea între orele la școală de dimineața, pauza și antrenamentul de la amiază și apoi, serviciul seara. A lucrat acolo timp de 4 ani, atât în calitate de chelner, cât și la bucătărie.
Mai apoi, a devenit consultant la un magazin de echipamente sportive. „Mi-a fost ușor, pentru că și eu mă străduiam și, probabil, pentru că toți moldovenii sunt așa: muncesc mult, atunci când au posibilitatea. Îmi plăcea să vorbesc cu oamenii care veneau la magazin, să le dau sfaturi despre haine și încălțăminte”, povestește tânărul.
Perioada de la magazin a fost una de stabilitate pentru atlet, cu un regim pe care-l putea respecta cu strictețe. „Pe lângă faptul că munceam de la 8:00 la 17:00, puteam dormi opt ore, iar seara știam că am puteri pentru un antrenament bun. E important să existe această constantă. Nu poți să te antrenezi o săptămână, iar alta – nu. Rezultatele nu apar așa”, explică Mihail.
În octombrie, s-a angajat la „Mitsubishi Electric Hydronics & IT Cooling Systems” – o fabrică unde se produc echipamente de climatizare și răcire, folosite în industrie și comerț. „Nu e ușor. Aici se fac climatizoare pentru aeroporturi și trebuie să ridici componentele mari, din fier, să le asamblezi... dar mă descurc. Urmează să văd cum va fi, pe termen lung, orarul în ture de aici”, adaugă sportivul.
Acum, săptămânile sale de muncă alternează între ture care încep de la 14:00 și se încheie la 22:00 cu cele care încep la 6 dimineața și se încheie la 2 după amiaza. El speră că, totuși, va reuși în continuare să-și respecte regimul de antrenamente și de odihnă, mai ales că, tot în octombrie, a devenit cetățean italian și va putea participa la competiții internaționale din partea acestei țări.
Vrea să inspire băieții din Moldova să facă atletism
Tot din această toamnă, Mihail și-a schimbat antrenorul, pentru că și-a dorit să treacă la un nivel mai avansat. E conștient că schimbările nu vor veni în câteva luni, ci doar după jumătate de an, cel puțin. „Noua mea antrenoare a studiat științele motricității și știe cum să lucreze cu sportivii de performanță. Dacă există posibilitatea să cresc mai mult, vreau să încerc”, zice el.
Calea de mai departe, la fel ca și cea de până acum, nu-i pare simplă, mai ales că urmează să concureze cu atleți tot mai buni, experimentați în acest sport de anduranță. Dar, în ziua când a primit cetățenia, și-a promis să încerce să ajungă, într-o zi, unul dintre atleții selectați să reprezinte Italia la Campionatele Europene.
Odată cu asta, Mihail spune că și-ar dori să inspire mai mulți băieți să practice acest sport, mai ales în R. Moldova: „Aș vrea ca băieții să vadă că, indiferent de unde vii și cine ești, dacă depui efort și crezi în tine, atunci și alții te ajută și, astfel, poți reuși”.
Mihail visează acum să găsească sponsori care să-l susțină mai departe, astfel încât să-și poată dedica tot timpul atletismului și să primească un salariu din asta. „Vreau să fac din sport o profesie și vreau ca numele meu să fie asociat cu lucruri frumoase atât aici, cât și în Moldova”, încheie el.
În prezent, tânărul se pregătește pentru următoarea cursă de 10 km, care se va desfășura pe teren mixt, incluzând secțiuni de iarbă și noroi.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
