SRI, Serviciul Român de Informații este condus de un director, cu rang de ministru numit de Parlament la propunerea președintelui. Potrivit legii, SRI strânge informații care privesc siguranța națională și apărarea statului de drept.
Declarațiile făcute în ultima perioadă de persoane care au avut acces la vârful puterii sugerează, însă, că Serviciul Român de Informații ar fi fost jucător în alegerile prezidențiale de la finele anului trecut. Fostul director al SRI, George Maior și-a dat demisia brusc înainte să izbucnească scandalurile legate de instituția pe care a condus-o, după care a refuzat să dea orice detalii legate de contextul care l-a determinat să-și abandoneza funcția.
Pe acest fond în care imaginea SRI se deteriorează, președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pe unul dintre colaboratorii săi apropiați din campania electorală, Eduard Hellvig pentru fotoliul de șef al celui mai mare serviciu de informații din România. Iohannis consideră că Hellvig este „pregătit” pentru această funcție, are suficientă energie și poate aduce „calmul” în SRI.
Deși are doar 41 de ani, Hellvig are o biografie politică foarte bogată. Știe să fie omul momentului, se orientează spre locurile de unde iradiază puterea, fără scrupule și fără loialități inutile. Fiecare trădare din cariera lui s-a transformat mereu într-o trambulină.
La început a fost consilier pe lângă unul dintre liderii liberali, apoi la nici 25 de ani devine consilier al ministrului de Interne, pe atunci țărănistul Dudu Ionescu. În 1999 face un pas înainte și devine consilierul lui Mugur Isărescu, pe vremea când acesta era pretendent la președinția României. Trei ani mai târziu se înscrie în partidul lui Dan Voiculescu, fondator al Antenei 3, condamnat, anul trecut, la zece ani de închisoare pentru fapte de corupție. Stă în acest partid ca deputat până în 2008, când se întoarce în PNL și devine unul dintre oamenii cei mai apropiați ai fostului lider liberal Crin Antonescu, inclusiv în 2012, când acesta devine președinte interimar, după suspendarea lui Traian Băsescu. În 2014, Hellvig mai face o piruetă, îl abandonează pe Antonescu și joacă alături de Iohannis, pentru înlăturarea lui Crin Antonescu.
Serpentinele pe care le-a străbătut Hellvig pentru a ajunge atât de sus sunt însoțite de o prezență foarte serioasă. În 2012, când era ministrul Dezvoltării, iar Agenția Națională de Integritate l-a declarat incompatibil și-a dat demisia, fără prea multe comentarii, dovedindu-și în final nevinovăția în Justiție. Scrie analize politice, face cursuri de relații internaționale în Occident, este doctor în științe politice și cunoaște de foarte tânăr cum funcționează pe dedesubt politica românească. Este într-un fel parte a sistemului, care îl ajută să sară dintr-o barcă în alta fără să cadă niciodată în apă.
Fostul președinte, Traian Băsescu, s-a declarat „șocat” de numirea unui „om al lui Voiculescu” la șefia SRI. Premierul Victor Ponta este și el uimit că cineva care a fost alături de el și de Crin Antonescu unul dintre „coautorii” loviturii de stat din 2012 ar putea deveni directorul Serviciului Român de Informații. Ponta nu este încă sigur că PSD îi va da voturile, dar voturile maghiarilor, progresiștilor, dizidenților socialiști și liberalilor ar putea fi suficiente.
În fond, Klaus Iohannis nu are o majoritate în Parlament, de aceea pentru a-și putea numi un fidel în fruntea SRI trebuia să vină cu cineva care să poată fi agreat cu ușurință de cel puțin o parte a majorității din Legislativ. Hellvig, etnic german, la fel ca Iohannis are din punctul de vedere al președintelui toate calitățile pentru a ajunge la conducerea acestui serviciu. Întrebarea este, dacă cineva care s-a mutat mereu dintr-o tabără în alta poate fi un om de încredere și dacă nu cumva oportunismul lui de până acum nu arată o anumită fragilitate.
Serviciul Român de Informaţii este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componenta a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul suprem de Apărare a Ţării.
Activitatea Serviciului Român de Informaţii este controlată de Parlament. Anual sau cînd Parlamentul hotărăşte, directorul Serviciului Român de Informaţii prezintă acestuia rapoarte referitoare la îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului Român de Informaţii, potrivit legii.
Protejarea valorilor democratice şi promovarea intereselor naţionale ale României şi ale aliaţilor săi pentru realizarea securităţii naţionale, asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi apărarea statului de drept.
