Linkuri accesibilitate

Despre vulnerabilitățile, dar și despre eventualele atuuri ale noului cabinet de miniștri


Vasile Botnaru în dialog cu Arcadie Barbăroșie și Anatolie Golea.

Parlamentul și-a onorat în sfârșit una dintre obligațiile de bază, cea de a blagoslovi o echipă de manageri care să drămuiască bugetul, asemănător cu pielea de șagrin, adică de capră. Care, așa cum știm de la Balzac, are proprietatea de a se micșora. Noul guvern este exact în situația de a croi urgent bugetul, în piele de șagrin, dacă nu cumva chiar din pielea unui animal care nici măcar nu a fost prins. Deci, astăzi discutăm despre vulnerabilitățile, dar și despre eventualele atuuri ale noului cabinet de miniștri.

Așadar, în studioul de la Chișinău al Europei Libere se află directorul Institutului de Politici Publice Arcadie Barbăroșie și comentatorul politic Anatolie Golea.

Europa Liberă: Un guvern isteţ sau un politician isteţ întâi şi întâi ştie să transforme vulnerabilităţile în avantaje. Or, judecând după modul în care intră în pâine guvernul, într-adevăr, faptul că este o echipă de pompieri, îi permite să ia nişte măsuri mai drastice, mai nepopulare. Un alt guvern n-ar fi putut face aşa ceva. Acum Gaburici, cabinetul de miniştri, echipa lui Leancă, trebuie să recunoaştem, de fapt, are mâna liberă să taie coada pisicii dintr-o singură lovitură. Şi acesta ar fi un avantaj, chiar dacă în aparenţă este un dezavantaj. În sensul acesta v-aş ruga să încercăm să analizăm ce plusuri şi ce minusuri are cabinetul Gaburici. Domnule Golea?

Anatolie Golea: „Aţi zis că acest cabinet de miniştri a intrat în pâine. Eu nu sunt sigur că este pâine, pentru că situaţia în economie este una drastică, dramatică. Ţara nu a fost guvernată de o bună jumătate de an, dacă nu chiar mai bine. Situaţia s-a degradat, vedeţi ce se întâmplă pe piaţa financiară, cursul valutar, exporturile s-au diminuat.”

Europa Liberă: Dar s-a pus căpăstru la leu.

Anatolie Golea: „Să nu ne grăbim să spunem că s-a pus căpăstru la leu. Dacă vorbim despre plusuri şi minusuri, un plus evident este însăşi formarea acestui guvern. Pentru că, după cum a spus unul dintre foştii prim-miniştri, rău cu rău, dar mai rău fără rău. Sunt de acord, mai bine cu un guvern destul de slab decât fără guvern. Ce va fi mai departe urmează să vedem. Vineri în Parlament am văzut că majoritatea parlamentară dintre cele două partide, chipurile, pro-europene, şi Partidul Comuniştilor funcţionează destul de bine. S-au votat nişte proiecte de legi, s-au ratificat nişte acorduri, inclusiv cu Uniunea Europeană. Parcă s-a deblocat situaţia. Şi deja acest lucru este unul pozitiv.”

Europa Liberă: Deci, un avantaj.

Anatolie Golea: „Un avantaj. Componenţa guvernului, după cum aţi remarcat, este una formată de cele două partide, PLDM, PDM, cu aportul domnului Leancă. Vedem că primul ministru nu este unul de sine stătător, care şi-ar fi făcut echipa, a venit cu o echipă gata.”

Europa Liberă: Vă referiţi şi la episodul Efrim?

Anatolie Golea: „Inclusiv, ceea ce m-a mirat, şi programul guvernului a rămas cel vechi. Nu poate, în opinia mea, un candidat la funcţia de prim-ministru să vină cu un program mot a mot, elaborat de către două partide, chiar dacă de două partide, dar eu ştiu că el a fost elaborat în mare parte de către echipa domnului Leancă.”

Europa Liberă: Domnule Golea, dar e şi firesc, după mine. Imaginaţi-vă că pe dumneavoastră acum vă invită să conduceţi clubul sportiv Chelsea şi să pregătiţi un program de activitate în trei zile, nu aveţi nici staff, nu aveţi nici posibilităţi. Evident că veţi moşteni un program al precedentului.

Anatolie Golea: „Eu chiar am scris pe o reţea de socializare că această situaţie îmi aminteşte de cum ar fi să-l invite pe Mourinho la Zimbru, să-i dai echipa şi să spună: „Fă treabă”. Nu va face, pentru că, dacă va veni Mourinho, va face modificări în antrenamente, modificări în scheme de amplasare a jucătorilor şi va solicita schimbarea unor jucători.”

Europa Liberă: Nu mă apuc să vă contrazic. Chiar nu mă pricep, dar înţeleg că la Chelsea nu mergeţi.

Anatolie Golea: „Nu.”

Europa Liberă: Domnule Barbăroşie, spuneţi dumneavoastră, vă rog, ce plusuri şi minusuri sunt.

Arcadie Barbăroșie: „Ca un plus destul de mare este faptul că acest guvern va continua, în fond, ceea ce a început să facă domnul Leancă. Şi faptul că vine, practic, cu acelaşi program denotă această intenţie de a continua. Cred că este foarte bine acest lucru. Eu nu cred că astăzi noi avem nevoie de un guvern care ar face mari revoluţii, în special în unele domenii în care reformele au început şi se mişcă mai mult sau mai puţin corect. Un plus cred că este faptul că domnul prim-ministru vine din lume afacerilor şi, deci, nu este chiar un om de afaceri, nu are businessului lui foarte mare, deşi se spunea că are trei sau două, sau nu ştiu câte companii fondate, dar a gestionat companii destul de mari din sectorul privat.”

Europa Liberă: Deci, e manager.

Arcadie Barbăroșie: „Are experienţă managerială. Are, să zic aşa, un punct de vedere, un ochi care vine din sectorul privat. Şi aici l-aş compara pe domnul Gaburici cu colegul domniei sale, care, cu părere de rău, nu a mai rămas în guvern, cu domnul Recean, care a venit din sectorul privat, managerial, cu experienţă managerială. Și reformele e care le-a pornit la Ministerul de Interne au un fundament, o viziune de manager – eficientizare, cheltuire raţională a banului public, funcţii foarte clar definite, separarea procesului de luare a deciziilor de procesul de executare a deciziilor. Deci, este o experienţă foarte interesantă.”

Europa Liberă: Pot să vă rog să facem aici o paranteză? Exact pentru că Maiei Sandu i s-a reproşat tot aşa, că vine paraşutată din alt domeniu, nu ştie cum să ţină creta în mână. Multă lume crede că o reformă o poate face doar un om care a mâncat pâine 20 de ani alături de cei pe care trebuie să-i reformeze. Dumneavoastră pledaţi pentru un om din afară, care poate să taie ca în varză?

Arcadie Barbăroșie: „Nu trebuie de tăiat ca în varză. De fapt, se spune, sunt foarte rare cazurile când reformele sunt concepute şi gestionate de echipe din interior. De regulă, reformele se fac din exterior, pentru că există o altă viziune, există o altă înţelegere a problemelor. Ceea ce face Maia Sandu este un exemplu. Ceea ce a făcut şi a început domnul Recean este un alt exemplu.”

Vasile Botnaru
Vasile Botnaru

Europa Liberă: Şi s-ar putea să facă Gaburici tocmai pentru că are avantajul, aşa înţeleg, că acesta este un plus, că nu are trena aceasta a experienţei inclusiv politice, care i s-a reproşat în Parlament. Deci, acesta ar fi, mai curând, un avantaj decât un dezavantaj?

Arcadie Barbăroșie: „Este, mai curând, un avantaj decât un dezavantaj. Deşi, sigur, pentru faptul că nu are experienţă politică deja a fost criticat, pentru lipsa de experienţă politică, a fost criticat pentru faptul că nu ştie să vorbească, să folosească un limbaj şi un argou politic. A propos, nu ştiu dacă aţi observat, dar domnia sa cu mai multe ocazii, în loc să vorbească despre Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, vorbea despre contractul cu Uniunea Europeană, ceea ce, după mine, este foarte semnificativ. Eu personal aş prefera să nu fie acord, dar să fie contract. Pentru că în contract stipulările sunt mult mai rigide.”

Europa Liberă: Adică să fie conceput ca un contract?

Arcadie Barbăroșie: „Conceput ca un contract cu obligaţiuni mutuale foarte precise.”

Europa Liberă: Cât priveşte limbajul, eu tot aş fi de acord mai curând să fie un limbaj de manager decât un limbaj de lemn, de acesta care nu înseamnă nimic.

Arcadie Barbăroșie: „De politician, care înseamnă populism. Sigur că am putea vorbi şi despre alte plusuri, dar marele minus este faptul că e un guvern minoritar. Deşi domnul Golea a menţionat că lucrurile au mers foarte bine într-o primă zi, majoritatea minoritară lucrează, coaliţia minoritară lucrează, se votează, să vedem cum vor evolua lucrurile. Sunt aici mai multe minusuri. Dacă revenim la metafora dumneavoastră cu coada pisicii, există o singură pisică? Poate sunt prea multe pisici? Va fi în stare guvernul să taie cozile tuturor pisicilor? Dar va vrea pisica să rămână fără coadă? Dar este aceasta coadă de pisică sau este capul unui dragon, tai unul şi cresc alte trei capete în loc?”

Europa Liberă: Dacă pisica va vrea să supravieţuiască, nu va avea încotro.

Arcadie Barbăroșie: „Să vedem. Eu mă tem să nu avem situaţie nu de pisici, dar de dragoni şi cu capete care vor creşte în loc. Deşi sigur că eu înţeleg foarte bine că nu există guvern independent în cazuri ca ale noastre. Eu aş vedea un guvern independent când în fruntea lui stă preşedintele partidului care a luat majoritatea de voturi în alegeri. În cazul nostru, spre exemplu, aş vedea un guvern mai independent dacă în fruntea lui ar fi domnul Filat sau domnul Plahotniuc, sau domnul Voronin. Atunci eu aş înţelege că acesta este un guvern independent. Dar guvernul format într-o aşa situaţie, în mod inevitabil, va promova voinţele sau voinţa acelor partide care au numit acest guvern.”

Europa Liberă: Iar mă obligaţi să fac o paranteză, absolut obligatorie în locul acesta, că aţi ridicat mingea la plasă. De ce nu iese în faţă un lider dintre acei pe care i-aţi nominalizat, să-şi asume şi funcţia, şi riscurile?

Arcadie Barbăroșie: „Noi avem aici faimoasa decizie politică a Curţii Constituţionale.”

Europa Liberă: Doar din cauza aceasta?

Arcadie Barbăroșie: „E una dintre cauze. A doua cauză, probabil, există un acord tacit: toţi trei stăm în spate şi lăsăm pe alţii să lucreze; să nu creăm animozităţi încă o dată şi încă o dată. Şi trei, cred că, şi aici domnul Golea deja a menţionat lucrul acesta, suntem într-o situaţie financiară extrem de dificilă. Și, probabil, un alt factor care a determinat crearea unui asemenea guvern este şi eventualitatea ca acest guvern să fie unul de sacrificiu. Peste un timp oarecare va fi sacrificat, pur şi simplu, pentru a domoli spiritele în societate, pentru a contracara un eventual potenţial de protest, în cazul când lucrurile se vor înrăutăţi sau nu vor merge aşa cum ar fi planificat această coaliţie minoritar-majoritară.”

Europa Liberă: Când vedeţi dumneavoastră că s-ar putea întâmpla acest lucru?

Arcadie Barbăroșie: „Situaţia în sectorul financiar este atât de fragilă şi atât de fluidă, încât este foarte greu să specifici când.”

Europa Liberă: Nici măcar 100 de zile nu-i daţi?

Arcadie Barbăroșie: „Eu îi dau 100 de zile în sensul că voi încerca să observ timp de 100 de zile ce va face guvernul, după care venim la dumneavoastră aici şi continuăm să discutăm.”

Europa Liberă: Să vă audă Dumnezeu. Eu aş prefera măcar peste un an de zile.

Arcadie Barbăroșie: „Nu, 100 de zile în sensul că 100 de zile de credit.”

Anatolie Golea: „ Nu îi criticăm tare.”

Arcadie Barbăroșie: „Da, aveţi dreptate în sensul acesta. Nu îi criticăm chiar tare.”

Europa Liberă: Unii spun că o vulnerabilitate a guvernului Gaburici este tocmai europenitatea declarată, dar în fapt o poartă larg deschisă pentru şantajul răsăritean. Nu întâmplător vedem că ruşii şi-au amintit de datoria pentru gaze şi multe alte semne. Domnule Golea, este oare cumva vulnerabil în sensul acesta domnul Gaburici sau membrii cabinetului, care vor fi nevoiţi să facă faţă unor presiuni crescânde?

Anatolie Golea: „Guvernul este vulnerabil din foarte multe puncte de vedere. Dacă vorbim deja despre minusuri, vulnerabilitatea este cel mai mare minus. Şi aici aş vrea să completez la ceea ce a spus domnul Barbăroşie, de ce liderii stau în spate. Cred că principala cauză este faptul că domnul Vlad Filat plăteşte tribut deciziei sale din 13 februarie 2013.”

Europa Liberă: Adică tot ecourile Pădurii Domneşti?

Anatolie Golea: „Da, când a rupt Alianţa pentru Integrare Europeană-2 şi de acolo vin urmările. Şi va plăti tribut încă o perioadă destul de îndelungată, dacă nu chiar pe perioada întregii sale cariere politice. Dar nu despre aceasta vorbeam, despre vulnerabilitate. Sigur că, în primul rând, este lipsa unei majorităţi parlamentare stabile, care şi-ar asuma responsabilitatea pentru activitatea acestui guvern. Partidul Comuniştilor, care a suferit eşec în alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, un eşec distrugător pentru acest partid, care a rămas cu 20 de mandate, prima dată de când participă la alegeri, începând cu 1998, acest partid încearcă să se regăsească, să-şi lingă rănile, să-şi strângă rândurile, să se refacă după scandalurile şi după pierderile pe care le-a avut şi şi-a ales o poziţie foarte confortabilă – a susţine o coaliţie minoritară, fără a-şi asuma responsabilităţi.”

Europa Liberă: Din cauza aceasta a şi scăpat de Tkaciuk şi Petrenco, ca să devină unul cuminte.

Anatolie Golea: „Nu ştiu dacă electoratul acestui partid a vrut să vadă acest partid atât de cuminte sau într-o coaliţie care va fi pro-europeană. Câte zile va rezista acest guvern sau câte luni, sau câţi ani, poate, este greu de spus, dar testele vor urma. Un test, de exemplu, va fi, dacă ajungem până atunci, până în

Decizia aparţine Partidului Comuniştilor, cu părere de rău, pentru că ei au nu votul de aur, ci pachetul de aur, pachetul de control al acţiunilor în această coaliţie din 60 de deputaţi şi ei vor dicta.

luna iunie, susţinerea bacalaureatului de către absolvenţii liceelor. Eu sunt ferm convins că Partidul Comuniştilor nu va accepta modalitatea de susţinere a BAC-ului pe care a promovat-o doamna Maia Sandu. Şi aici vom vedea cine va renunţa sau la reforme, sau la poziţii rigide. Decizia aparţine Partidului Comuniştilor, cu părere de rău, pentru că ei au nu votul de aur, ci pachetul de aur, pachetul de control al acţiunilor în această coaliţie din 60 de deputaţi şi ei vor dicta. Şi am văzut în prima zi, atunci când s-a format guvernul, că cele două partide şi, în primul rând, liberal-democraţii, au renunţat foarte uşor la candidatura domnului Oleg Efrim, care a pus şi el nişte pietre de temelie în fundamentul reformării Ministerului Justiţiei.”

Europa Liberă: Trebuie să recunosc că a fost chiar o fază jenantă, când domnul Filat i-a mulţumit domnului Efrim.

Anatolie Golea: „Chiar penibilă.”

Europa Liberă: S-a văzut pentru toată lumea că la prima ridicare de sprânceană a lui Voronin coaliţia minoritară s-a conformat, a executat această sugestie. Acum, după ce e votat cabinetul, poate Gaburici va putea să păstreze totuşi mai multă fermitate, să mai pună piciorul în prag?

Anatolie Golea: „Eu nu am iluzii în privinţa aceasta. Pentru că guvernul Gaburici, ca celelalte, dar într-o măsură mai mare, este dependent de voinţa Alianţei Politice pentru o Moldovă Europeană, care a fost creată. Și guvernul Gaburici, spre deosebire de celelalte guverne, nu va putea adopta decizii cât de cât independente. Pentru că acordul de constituire a Alianţei Politice pentru o Moldovă Europeană prevede prea multe structuri deasupra guvernului. Guvernul, în componenţă deplină, va fi doar o maşină de vot, deciziile vor fi adoptate în altă parte.”

Europa Liberă: Totuşi, comuniştii spun că nici usturoi n-au mâncat, şi nici gura nu le pute. Ce li s-a promis sau ce au acceptat ei, de au devenit aşa de concilianţi?

Arcadie Barbăroșie: „Eu aş vrea să fac doar o mică observaţie vis-a-vis de scandalul Efrim, Sandu. Sincer să spun, mi se pare că aceste două partide au fost foarte obraznice când l-au inclus pe domnul Efrim în componenţa guvernului Gaburici, dar foarte obraznice. Să ne amintim că Ministerul Justiţiei a înregistrat Partidul Comunist Reformator, în contradicţie cu legislaţia existentă. Curtea de Apel a demonstrat foarte clar lucrul acesta. Este altceva că CEC-ul, şi aici încă vor mai veni consecinţe pentru CEC, CEC-ul nu a respectat decizia Curţii de Apel privind ilegalitatea înregistrării Partidului Comunist Reformator, care a reuşit în alegeri să ia 5%. Unii zic ca și cum că 2% ar fi luat chiar acest Partid Comunist Reformator, în sondaje el apărea foarte puțin.”

Europa Liberă: Deci, Voronin nu avea nicidecum să-l accepte, după ce i-a suflat procentele?

Arcadie Barbăroșie: „Eu sunt absolut sigur că nu. Eu cred că este chiar un act de obrăznicie. Dar poate au zis că: „Punem tandemul Efrim-Sandu. Primul va fi sacrificat. Rămân cel puţin doamna Sandu”. Nu ştiu. Vor încerca comuniştii să demită ministrul Educaţiei, pe doamna Sandu, înainte sau după examenele de BAC, îmi vine greu să zic. Pentru că în mod obiectiv, şi eu cred că ei înţeleg foarte bine lucrul acesta, Maia Sandu face ceea ce este în interesul societăţii. Doi, să ne amintim că doamna Sandu a fost convocată în Parlament la cererea comuniştilor şi pentru optimizarea reţelelor de şcoli, optimizare pe care au început-o comuniştii în 2006 încă şi comuniştii au închis mai multe şcoli decât a închis Maia Sandu.”

Europa Liberă: La recomandarea…

Arcadie Barbăroșie: „Așa este, la recomandarea Băncii Mondiale. Lucrul acesta este foarte clar acum. Nu ştiu dacă comuniştii sunt interesaţi să scoată subiectul acesta încă o dată pe agenda publică. Pentru că lucrurile ar putea lua o altă întorsătură. Să revenim la întrebarea dumneavoastră, comuniştii usturoi n-au mâncat sau au mâncat, vorba aia. Pe timpul acesta de gripă este bine să mănânci usturoi. Aş recomanda şi comuniştilor să mănânce usturoi şi să nu ascundă lucrul acesta. Eu, personal, credeam că PCRM, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, nu cel Reformator, ar fi fost bine să intre în mod efectiv la guvernare. Sigur că este comodă această situaţie, să-ţi asumi succesele şi să te speli pe mâini în cazul insucceselor, dar acesta este un băţ cu două capete. La un moment dat aceste două partide pot spune, bine mersi: „Păi, staţi, voi aţi stat acolo, nu aţi făcut nimic. Noi am tras greul aici şi nouă ne revin aceste rezultate şi aceste succese”. În caz că ele vor exista. Situaţia financiară precară, probabil, a dictat comuniştilor anume această politică, anume această opţiune. Dar s-ar putea întâmpla să se revină.”

Europa Liberă: Dacă îmi daţi voie, cineva compara cu cine stă la vâsle şi cine stă la cârmă. Cel de la cârmă dictează direcţia. Şi de aici dacă nu cumva la un moment dat s-ar putea să schimbe direcţia de mişcare a acestei luntre?

Arcadie Barbăroșie: „Metafora este bună, este frumoasă, dar să ne amintim că există, bine mersi, luntri care nu au nevoie de cârmaci şi numai vâslaşii îşi aleg direcţia. Doi, curentul este de aşa natură încât, în fond, forţează vâslaşii şi în mare măsură şi cârmacii să meargă într-o singură direcţie.”

Europa Liberă: Ca să nu se răstoarne, în general.

Arcadie Barbăroșie: „Să traducem comparaţiile acestea metaforice într-un limbaj mai clar şi mult mai aproape de realitate. În trecut bugetul nostru era acoperit de la 10% până la 20% din granturi externe, de la partenerii noştri de dezvoltare din Vest, nu din Est. Acum, cu această situaţie financiară precară, eu presupun că această cotă va creşte, probabil, până la 30%. Este bine să spună lucrul acesta economiştii şi, poate, în primul rând guvernul Gaburici, sarcina primă a căruia este să elaboreze bugetul. Continuând metafora dumneavoastră, acest curent va forţa barca să meargă anume în această direcţie. Vântul bate într-o singură direcţie aici. Nu sunt deocamdată alte resurse. În special, după prostiile care s-au făcut în sistemul financiar-bancar, nu cred că ţara are mari şanse să se descurce de una singură.”

Europa Liberă: Deci, vom vedea un Partid Comunist euro-orientat?

Arcadie Barbăroșie: „Eu am mai spus, noi avem nevoie de un partid de stânga euro-orientat. Că va fi în stare Partidul Comuniştilor să se transforme în asemenea partid de stânga european eu nu ştiu, dar aceasta este şansa acestui partid acum, să încerce să convingă electoratul că acest curs strategic spre integrarea europeană este unica opţiune realistă acum în Republica Moldova. Şi atunci acest partid ar avea numai de câştigat.”

Europa Liberă: Dar aceasta ar însemna ca Vladimir Voronin să-l trădeze încă o dată pe Putin, pe patriarhul Moscovei. Credeţi că este în stare Partidul Comuniştilor sau liderul de astăzi al acestei formaţiuni să ardă toate podurile?

Arcadie Barbăroșie: „Din câte înţeleg eu, de fapt, aceste poduri nici nu prea au existat. Cu toate eforturile depuse de domnul Voronin pentru a reconcilia într-un fel Kremlinul, lucrurile au eşuat. Și Kremlinul a demonstrat aceasta foarte clar, oferind susţinere unui singur partid prorusesc aici, domnului Dodon, cu sesiuni foto, cu placate etc. Chiar cu, presupun eu, sugestii amicale de a interzice participarea la alegeri a unui alt potenţial partid prorusesc, al acestui partid Patria al lui Renato Usatîi.”

Europa Liberă: Credeţi că de acolo vine beleaua pe capul lui Renato Usatîi?

Arcadie Barbăroșie: „Am eu o ipoteză pe care nu o pot demonstra, dar nici nu am auzit pe cineva care să o infirme prea tare. Renato Usatîi spunea în nişte interviuri că posibila fracţiune, potenţiala fracţiune a Partidului Patria în Parlament ar fi fost una foarte necontrolată. Parte din ei, din acea fracţiune, cu viziuni neobolşevice, de o extremă aproape fascistă, proruseşti, pe când o altă parte ar fi fost foarte uşor convinsă să adopte o altă doctrină, mai pro-europeană, democratică, spre exemplu. Însuşi domnul Usatîi spunea că el se teme că, dacă ajunge în Parlament, rămâne cu o jumătate de fracţiune.”

Europa Liberă: Chiar şi Usatîi are valenţe flexibile.

Arcadie Barbăroșie: „Aşa este. Şi al doilea argument este, imaginaţi-vă că un partid susţinut direct de Kremlin, direct de Putin cu poze, cu billboard-uri în care este prezentat Putin cu liderii acestui partid, că el ajunge ultimul în goana pentru alegerile parlamentare. Sondajele arătau cel puţin, şi sondajul nostru, Barometrul de Opinie Publică, arătau ultimul loc pentru PSRM.”

Europa Liberă: Deci, perna de oxigen s-a luat de la Renato şi i s-a dat lui Dodon?

Arcadie Barbăroșie: „Da. Ar fi fost o palmă aplicată şi lui Putin.”

Europa Liberă: Acceptăm ca ipoteză.

Arcadie Barbăroșie: „Aceasta e ipoteza.”

Europa Liberă: Anatol?

Anatolie Golea: „Acest guvern nu va supravieţui foarte mult. Sunt de acord că guvernarea mizează pe resursele financiare care trebuie să vină din Vest, dar ele vor întârzia să vină. Dacă era domnul Leancă prim-ministru, ele veneau, probabil, neîntârziat, imediat după formarea guvernului. Guvernul Gaburici, chiar cu acelaşi program şi în aceeaşi componenţă, trebuie nu numai să depună jurământul de credinţă cursului de integrare europeană, dar şi să

Nu se vor grăbi europenii, după acest joc care a durat aproape trei luni de zile, pentru că a fost un joc, s-a ştiut foarte bine cu ce se va solda.

demonstreze prin fapte concrete. Nu se vor grăbi europenii, după acest joc care a durat aproape trei luni de zile, pentru că a fost un joc, s-a ştiut foarte bine cu ce se va solda. Cred că domnul Gaburici atunci când şi-a dat demisia de la Azercell, în decembrie 2014, deja ştia că va fi candidatul la postul de prim-ministru. Tot acest joc acum a devenit vizibil. Chiar şi situaţia de pe piaţa financiar-bancară, timp de câteva săptămâni guvernatorul Băncii Naţionale, şi nu numai el, şi domnul Filat, şi domnul Lupu, încercau să o explice prin situaţia din exterior, prin scăderea exporturilor, prin scăderea remitenţelor de la gastarbaiteri ş.a.m.d.”

Arcadie Barbăroșie: „Ceea ce e minciună.”

Anatolie Golea: „Or, s-au reluat exporturile, au crescut remitenţele de la gastarbaiteri? De ce situaţia s-a schimbat dramatic? Pentru că a fost artificială. Şi a fost făcut un joc de către guvernare ca să demonstreze că…”

Europa Liberă: …„fără noi nu se poate”.

Anatolie Golea: „…uite, este guvern. Și toată lumea, care a pierdut bani, nervi, eforturi, a făcut coadă în supermarketuri, să fie fericită: uite avem guvern şi suntem fericiţi.”

Europa Liberă: Unii au făcut chiar şi infarct.

Anatolie Golea: „Este o bătaie de joc, de fapt. Şi s-a văzut acest lucru.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vorbeaţi de teste, de probe de foc. Primul test am impresia că va fi votarea bugetului, când se va vedea foarte clar raportul de forţe şi cât de vulnerabil, şi cât de independent poate fi cabinetul Gaburici. Alte teste?

Anatolie Golea: „Se va vedea. De exemplu, deja este în ordinea de zi a Parlamentului inclusă Hotărârea privind declararea anului 2015 Anul Veteranilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei.”

Europa Liberă: Deci, 9 Mai şi invitaţia lui Putin?

Anatolie Golea: „9 Mai, invitaţii, manifestări, de cum va fi formulat: sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial sau marea victorie în războiul pentru apărarea patriei. Aici va fi un test foarte principial pentru comunişti. El pentru noi nu cred că este atât de semnificativ, dar pentru Partidul Comuniştilor şi electoratul acestui partid este foarte esenţial. Şi mai sunt şi alte proiecte de lege, m-am referit la învăţământ. Să nu-l subestimăm şi să nu-l subapreciem pe domnul Vladimir Voronin, să nu-l trimitem la pensie politică înainte de timp…”

Arcadie Barbăroșie: „Păi, cum să-l trimitem, dacă noi avem alegeri prezidențiale peste un an!”

Anatolie Golea: „…pentru că, simt eu, dânsul încă nu şi-a spus ultimul cuvânt în politică şi în această guvernare formată acum.”

Arcadie Barbăroșie: „Eu sunt de acord cu domnul Golea. Domnul Voronin încă nu şi-a spus ultimul cuvânt în politica moldovenească. Şi nu degeaba în câteva rânduri domnia sa a declarat că este gata să preia funcţia de preşedinte, dacă ţara va cere acest lucru.”

Europa Liberă: Revenind la Gaburici, ce teste îl aşteaptă în timpul foarte apropiat?

Arcadie Barbăroșie: „Sigur că bugetul va fi testul de bază. Spuneam puţin mai înainte, o mare parte din buget, din venituri va fi asigurată de granturile care vin din exterior. În ce măsură prim-ministrul îşi va asigura susţinerea din exterior pentru a completa veniturile la buget – acesta este un test fundamental.”

Anatolie Golea: „Şi un test, în opinia mea, ar fi restabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă. Trebuie să recunoaştem că noi în prezent, practic, nu avem relații nici pe departe care ar corespunde acordului politic de bază care prevede parteneriat strategic. Nu poate fi vorba acum de parteneriat strategic cu embargouri. Dar trebuie să facem ceva. Rușii erau destul de reticenți la propunerile și la compromisurile domnului Leancă, care chiar și-a călcat pe inimă și s-a întâlnit cu Rogozin prima dată și a doua oară, deși era criticat, ca să facă ceva. Dar rușii nu au vrut să negocieze cu acest absolvent al Institutului de la Moscova de Relații Internaționale. Să vedem dacă vor dori să negocieze cu un absolvent al Universității Slavone. Ce stă în spatele acestor afirmații sau învinuiri că ar avea interdicție de a intra pe teritoriul Federației Ruse? Din răspunsul pe care l-a dat în Parlament, am înțeles că ceva este la mijloc, ceva a fost. Adică, nu este o invenție a colegilor noștri de breaslă. Ar urma să meargă la Moscova, să vedem cum va negocia. Într-adevăr, vine din business. Chiar am purtat negocieri cu dânsul, în calitate de director de televiziune și el, în calitate de companie, de operator telefonie mobilă. Și aș vrea să îl văd și în noua funcție în calitate de negociator, inclusiv cu partenerii din Est pentru că ceva trebuie de întreprins. Cu părere de rău, socialiștii au dreptate când spun că, dacă nu se reiau exporturile și nu se soluționează problema migranților, situația va deveni și mai proastă. Și atunci când mă refer la un nou val de depreciere a monedei naționale, am în vedere și acest lucru. Dacă nu se rezolvă niște probleme, am putea să ne confruntăm noi toți cu o situație de criză…”

Europa Liberă: Adică se poate și mai rău?

Anatolie Golea: „Da. Este unde. Este loc pentru mai rău.”

Arcadie Barbăroșie: „Dificultățile în dialogul cu Moscova vor fi condiționate și de situația în Transnistria. Din câte înțeleg eu, Kremlinul actualmente ar merge pe pista „soluționării” conflictului transnistrean. Condiționalitățile în negocierile cu Moscova vor fi eu cred că în mare măsură legate anume de felul cum vede Kremlinul această soluționare. Eu am impresia că astăzi Kremlinul ar fi gata să zică: „O.K., noi suntem gata, în cadrul negocierilor „5+2” să convenim asupra soluționării conflictului transnistrean și reîntregirii Republicii Moldova, în anumite condiții”. Una dintre condiții ar fi un statut cât se poate de înalt pentru raioanele

Nu degeaba ați pomenit faptul că acum Kremlinul a readus în discuții datoriile pentru gaz. S-ar putea întâmpla condiționalitatea, în general, a unui dialog cu Kremlinul să fie această soluționare: recunoașterea datoriilor, eșalonarea datoriilor într-un fel sau altul, asumarea sarcinii financiare privind susținerea Transnistriei, pensii, salarii etc.

din Est ale Republicii Moldova, dar și asumarea unor datorii. Și dumneavoastră nu degeaba ați pomenit faptul că acum Kremlinul a readus în discuții datoriile pentru gaz. S-ar putea întâmpla condiționalitatea, în general, a unui dialog cu Kremlinul să fie această soluționare: recunoașterea datoriilor, eșalonarea datoriilor într-un fel sau altul, asumarea sarcinii financiare privind susținerea Transnistriei, pensii, salarii etc. Să ne amintim că situația cu sistemul de pensii din Transnistria este mult mai proastă decât pe malul drept al râului Nistru. Acolo, din câte îmi dau eu seama, din câte cunosc cifrele, chiar oficiale de la Tiraspol, unui pensionar îi revin 0,7 de persoane angajate în sectorul real și care contribuie la fondurile de pensionare. Dacă se va ajunge la o soluționare a acestui conflict, la reîntregirea țării, atunci eu am impresia că negociatorii de la Kremlin vor împinge situația astfel încât să transforme statul reîntregit într-unul cu funcționalitate joasă, spre exemplu, cu un drept de veto al raioanelor de Est, al Tiraspolului asupra deciziilor luate de Chișinău în anumite domenii, cum ar fi politica externă, integrarea europeană sau NATO etc. Plus această sarcină enormă financiară pe care nu se știe dacă Chișinăul, partea dreaptă, va putea să și-o asume.”

Anatolie Golea: „Vedem, se vorbește despre scoaterea unui miliard de dolari din Republica Moldova și ne-am confruntat cu mari probleme. Datoria pentru gaze în Transnistria este de cinci miliarde. Nu știu dacă suntem gata să ne asumăm această datorie. Sau dacă s-ar face un sondaj să se întrebe cetățenii Republicii Moldova: sunteți gata să achitați această datorie…”

Europa Liberă: …să plătiți reîntregirea…

Arcadie Barbăroșie: „…să plătiți câte 1 500 de dolari…”

Anatolie Golea: „Vă dați seama care ar fi răspunsul cetățenilor de pe malul drept al Nistrului.”

Europa Liberă: Din tot ce am vorbit noi până acum înțeleg că nu îl invidiați pe domnul Gaburici, nu v-ați dori să fiți în locul lui. Și de aici rezultă, de fapt, și întrebarea mea care mă va frământa 100 de zile, pe puțin, dar mult mai mult: de ce a acceptat domnul prim-ministru această funcție cu toată greutatea, povara aceasta pe care și-a asumat-o, pe care a pus-o pe umeri. Aceasta cred că e o enigmă pentru mulți scriitori și cineaști care vor încerca să facă portretul dânsului, ca să vadă adevăratele motivații care l-au determinat să devină prim-ministru într-un asemenea moment.

XS
SM
MD
LG