Între consternare, compasiune și condoleanțe, duminică 1 martie va rămîne, probabil, în istoria Rusiei, ca ziua marii demonstrații în memoria lui Boris Nemțov, liderul opoziției asasinat în centrul Moscovei, în noaptea de vineri spre sîmbătă, de persoane necunoscute. Pentru a relaxa tensiunea care prevalează la Moscova, autoritățile orașului și-au dat permisiunea pentru marșul de comemorare în care opoziția a transformat ceea ce inițial trebuia să fie o demonstrație de protest, cu baloane și discursuri, împotriva regimului Putin și a războiului din Ucraina.
Primăria Moscovei a autorizat, s-a anunțat sîmbătă, participarea a pînă la 50 de mii de oameni și traseul marșului, programat să pornească la orele 14:00 (ora Moscovei) din cartierul central Kitai Gorod, nu departe de faimoasa Lubianka, pe o lungime de doi kilometri, pînă la podul din apropierea zidurilor Kremlinului, pe care a fost ucis Nemțov.
Între timp, televiziunea rusă a difuzat o înregistrare a uneia din camerele video care supraveghează circulația în centrul Moscovei, dar imaginile, luate de la mare distanță și imprecise, nu spun mare lucru. Boris Nemțov și femeia în compania căreia se plimba sînt ascunși vederii de o mașină de curățat zăpada, iar o persoană, ce ar putea fi cel care a tras în Nemțov, aleargă și se suie într-o mașină ce îl aștepta pe pod.
O versiune ce ar contrazice primele declarații oficiale despre atentat, în care se spunea - prin vocea purtătoarei de cuvînt a Ministerului de Interne - că împotriva lui Nemțov s-ar fi deschis focul dintr-o mașină, ce a demarat în timp cel el „se plimba pe podul Bolșoi Kammenîi, cu o prietenă sosită din Ucraina”.
La capitolul declarațiilor oficiale ale anchetatorilor, se mai adaugă anunțul, făcut tot sîmbătă, că în atentat s-a folosit un pistolet de 9 mm, marca Makarov, extrem de răspîndit în dotarea poliției și a securității ruse, iar de la locul crimei au fost culese opt cartușe de gloanțe, fiecare de o altă marcă de fabricație. O informație ce consolidează opinia răspîndită, că atentatul a fost pregătit minuțios și acțiunea unor profesioniști.
Cine sînt ei și al cui a fost ordinul de asasinare a unei personalități de calibrul fostului vice-premier rus este, pentru mulți, aproape un fapt secundar. Așa cum observa un alt opozant de marcă, Garry Kasparov, într-o postare Twitter: „Este irelevant dacă Putin a dat direct ordinul de ucidere a lui Boris Nemțov. Este dictatura lui Putin. [Este] propaganda sa 24 de ore pe zi, timp de șapte zile, despre dușmanii statului.”
Aceeași observație o făcea și un comentator politic rus cunoscut, pe site-ul Bloomberg, Leonid Berșidski, un ziarist care a emigrat anul trecut. „În ultimele luni, mașina de propagandă a lui Putin a incitat în mod puternic rușii împotriva unei «coloane a cincea» - contra celor care au protestat împotriva anexării Crimeei și a războiului instigat de Rusia în Ucraina de est. Nemțov s-a aflat pe toate listele de trădători publicate pe Internet și transmise la televiziunea de stat”.
Un alt comentator binecunoscut, Ben Judah - autor al cărții „Fragile Empire: How Russia Fell In And Out Of Love With Vladimir Putin” - nota că „Vladimir Putin a guvernat Rusia cu trei lucruri: bani, propagandă și teroare. Acum cînd banii se topesc, ecuația s-a schimbat. Astăzi, Rusia este guvernată în cea mai mare măsură prin propagandă și teroare.”
Parte a propagandei, în chiar momentul de față, este tentativa echipei de anchetatori - formată din membri ai Comitetului de Investigații, ai Poliției și Serviciilor Federale de Securitate, sub conducerea directă a lui Putin -, de a încurca pistele cît mai bine. De aici, diversele ipoteze lansate în circulație despre posibilele motivații ale asasinatului.
Vladimir Putin privilegiază, potrivit purtătorului său de cuvînt, ipoteza unei așa-numite „provocări”, menite să „destabilizeze situația politică din Rusia”. Este ipoteza „conspirației”, dusă mai departe de aliații săi, pînă la supusul lider actual cecen, dar și de comuniștii lui Ziuganov. Potrivit lor, autorii ar trebui căutați în rîndurile serviciilor secrete americane, britanice sau israeliene.
O altă pistă discutabilă, dar cu priză la o parte a populației, ar fi motivată de originea evreiască a lui Boris Nemțov, ce ar fi primit amenințări din partea unor militanți islamici, iritați de luarea sa de poziție pro-Charlie Hebdo, după atentatele teroriste de la Paris, din ianuarie.
Nimeni din cercurile oficiale ruse nu amintește însă despre relația dintre Boris Nemțov și mesajul de protest împotriva războiului din Ucraina, cel mai deranjant la ora actuală pentru președintele Putin și regimul său.
Ultimul interviu acordat de Boris Nemțov
Nemțov urma să vorbească la demonstrația inițială ce fusese programată astăzi despre implicarea Rusiei în conflictul din estul Ucrainei și dovezile pe care le avea și intenționa să le dea publicității într-un raport.
Or, potrivit colegului și prietenului său din opoziție, Ilia Iașin - într-un interviu acordat agenției Reuters - în cursul nopții de vineri spre sîmbătă, imediat după atentat, în apartamentul lui Nemțov a avut loc o descindere a anchetatorilor care „au luat majoritatea documentelor - ce dovedeau prezența trupelor ruse în Ucraina. Este greu de spus ce se va întîmpla cu aceste documente, dacă ele vor fi date înapoi aliaților săi sau nu. Fapt este că toate aceste documente, ce puteau fi de valoare pentru raportul său, au fost luate...”
Ilia Iașin își exprima și convingerea - astăzi pe buzele a numeroși opozanți, asemenea lui Kasparov, dar și ale analiștilor politici exteriori cercurilor și influenței Kremlinului - că „principalul obiectiv al uciderii a fost de a înspăimînta lumea, de a cauza teroare și frică între acei oameni al căror punct de vedere este diferit de cel al autorităților”.
