Programul de guvernare al noului PNL are câteva capitole inedite, aduce în discuție probleme noi, dar nu oferă întotdeauna soluții pentru chestiunile pe care susține că le poate rezolva.
Partidul Național Liberal format prin comasarea PNL și PDL își propune să preia guvernarea în această sesiune parlamentară, deci până în luna iunie, prin atragerea de partea sa a progresiștilor, a dizidenților din PSD, a formațiunii maghiare și a grupului minorităților. Deocamdată această majoritate nu există, dar liberalii susțin că vor negocia dărâmarea guvernului socialist printr-o moțiune de cenzură și apoi formarea unui nou executiv pe baza programului la care au lucrat experții PNL.
Acest program începe cu educația, arătând în mod simbolic rolul important pe care acest domeniu ar trebui să-l aibă nu doar în modernizarea țării ci chiar în „îmbunătățirea vieții fiecărui individ în parte”. În proiectul de guvernare, liberalii își “asumă” creșterea finanțării educației “prin alocarea progresivă a resurselor” până la 6% din Produsul Inten Brut. Acest procent este, însă, prevăzut de Legea Educației, pe care niciun guvern nu a respectat-o până acum. Nici liberalii nu spun că vor da bugetului învățământului imediat 6%, ci doar progresiv, fără să ofere un orizont de așteptare. Totuși programul justifică finanțarea serioasă a sistemului prin așa numita „sintagmă de 3x8%”, ceea ce ar însemna că veniturile salariale cresc cu 8-9 procente, riscul șomanului și al probelemelor grave de sănătate s-ar reduce tot cu 8-9% prin prelungirea școlarizării.
Experții în educație ai PNL definesc actul final al educației prin asigurarea bunăstării individuale, pornind de la premisa că cei care termină liceul pot câștiga cu până la 30 la sută mai mult decât cei care își abandonează studiile, iar cei care au faculate cu până aproae la 70 la sută mai mult.
După Educație, următorul capitol în program de guvernare al PNL este sănătatea, de care „depinde siguranța națională” potrivit documentului. Și aici există promisiunea alocării a 6% din Produsul Intern Brut.
Punând în față cele două domenii de care populația țării se lovește cel mai des, liberalii încearcă să treacă de la ideologie la pragmatism și în același timp să ia din simpatizanții stângii, cu atât mai mult cu cât și sistemul de pensii ar urma să fie redefinit.
Măsurile economice pe care le propune PNL nu sunt total diferite de cele ale PSD, mai ales că socialiștii au propus și ei reducerea Taxei pe Valoarea Adăugată și renunțarea la anumite taxe. Totuși liberalii promit continuarea relației cu FMI și Banca Mondială, la care PSD ar vrea să renunțe. În plus PNL și-ar dori generalizarea cotei unice de 16% pentru toate tipurile de impozit (16% contribuțiile pentru asigurari sociale plătit de angajat, 16% de angajator; 16% impozit pe profit, 16% impozit pe venit; 16% impozit pe dividende). Aceasta ar fi o „revoluție fiscală” potrivit programului liberal.
Întărirea Agenției Naționale de Integritate și a Direcției Naționale Anticorupție, precum și informatizarea urgentă a întregului sistem de justiție ar fi prioritpțiele în acest domeniu.
Industriei mass-media i se dedica un capitol separat pornind de la faptul că presa „suferă din cauza dificultăților economice” și că actuala piață mediatică este „puternic distorsionată de prezența unor produse media artificiale”. Printre obiectivele liberalilor se află consolidarea presei scrise și îmbunătățirea condițiilor de distribuție, accesul presei locale la piața de prublicitate prin măsurarea audiențelor, depolitizarea și revigorarea audi-vizualului public, mai ales a TVR, dar și readucerea investiorilor străini în România. Cum s-ar putea face toate acestea? În viziunea PNL prin fonduri europene pentru cei care fac studiile de audiență, prin restructurarea Poștei Române și alte măsuri de e-Guvernare.
Ca și pentru alte domenii punerea problemei este pertinentă, dar soluțiile nu sunt nici realiste, nici salvatoare. Pentru ca presa scrisă sau cărțile să poată supraviețui, spre exemplu, statul ar trebui să reducă substanțial Taxa pe Valoarea Adăugată pentru aceste produse. Acesta este de fapt principalul instrument prin care poate intervine legiuitorul în favoarea tiparului autohton.
Programul PNL are într-adevăr în vizor individul și problemele lui, precum și diferitele comunități (de afaceri, media etc), dar documentul, care are 129 de pagini, ar avea nevoie de rezolvări mai clare ale problemelor care s-au acumulat, de un fel de act adițional care să arate cum poate fi pus cu adevărat în practică.
