La cîteva zile după asasinarea la Moscova a liderului proeminent al opoziției ruse Boris Nemțov, ancheta ordonată de președintele Vladimir Putin, imediat după evenimentul tragic, bate pasul pe loc. Mediile de informare ruse apropiate de Kremlin favorizează în continuare ipoteza lansată chiar de președinte, care, prin vocea purtătorului său de cuvînt, calificase imediat uciderea drept „o provocare” și „o moarte premeditată”.
Un alt purtător de cuvînt, citat de presă, Vladimir Markin, a schițat încă de vineri seară mai multe scenarii, vorbind de o „victimă sacrificată” și, din nou, de o „provocare” menită „să destabilizeze Rusia”, o acțiune a unora care „utilizează toate mijloacele pentru a-și atinge scopul lor politic”, invocînd pînă și o pistă „islamo-teroristă”, pe motivul pozițiilor exprimate de Nemțov după atentatul de la revista satirică franceză Charlie Hebdo.
S-a vorbit, în plus, de o posibilă istorie de familie, dat fiind că Boris Nemțov trăia cu o tînără manechin ucraineană, Ana Durițkaia, rămasă însărcinată în 2013 și căreia i-a plătit un avort efectuat în Elveția, în timp ce omul politic era în continuare căsătorit. Anchetată sever de poliție, Ana Durițkaia pare să nu mai fie astăzi printre suspecți, permițîndu-i-se luni seară să se întoarcă la Kiev.
Ancheta promisă de Vladimir Putin și pusă în mîinile unui grup de investigatori ai FSB-ului, Poliției și Comitetului de Investigații al Rusiei, bate între timp pasul pe loc, așa cum au prezis mulți dintre comentatorii politici, amintind de anchetele precedente, la asasinarea altor opozanți și critici cunoscuți ai politicii Kremlinului și ai lui Putin personal, între care ziarista Ana Politkovskaia.
Conducerea directă a anchetei i-a fost încredințată generalului Igor Krasnov, cunoscut pentru a fi cercetat mediile naționaliste și radicale, în cadrul anchetei din 2005 referitoare la tentativa de asasinat împotriva lui Anatoli Ciubais, fost coleg în guvern în anii '90 cu Nemțov, și a fi anchetat cazurile morții avocatului Stanislav Markelov și a ziaristei Anastasia Baburova în 2009.
Cum se nota luni într-un reportaj de televiziune occidental, nu mai puțin de cinci camere de supraveghere erau îndreptate la ora crimei asupra locului în care a avut loc asasinatul. Dar una din ele ar fi dat imagini neclare, ce nu au fost reținute la dosar, iar celelelate, întîmplător, nu erau în funcțiune, fiind închise pentru revizii sau reparații.
Comitetul de Investigații a oferit între timp o recompensă de trei milioane de ruble - echivalentul a 45 de mii de euro - pentru orice informație susceptibilă să conducă la arestarea celor vinovați. Dar, scriu toți comentatorii, puțin probabil ca ancheta să avanseze, fără voia Kremlinului...
Deocamdată, dintre zidurile sale nu se aud decît voci ce se străduie să minimalizeze semnificația asasinării liderului opoziției, intervenții de genul celei a purtătorului de cuvînt Dmitri Peskov, potrivit căruia: „cu tot respectul datorat memoriei lui Boris Nemțov, el nu reprezenta nici o amenințare pentru Vladimir Putin. Dacă se compară nivelurile de popularitate ale lui Putin și ale guvernului, cu cel al lui Nemțov, acesta din urmă abia dacă o depășea pe aceea a unui cetățean mijlociu”.
Agenția de stat RIA-Novosti era luată în ajutor, propagînd comentarii de genul: „Probabil că scopul uciderii în apropierea Kremlinului a fost ca o serie de persoane să poată să-și tragă concluziile”, dovadă fiind că „partizanii lui Nemțov și o serie de occidentali au reacționat imediat ca și cum ar fi cunoscut în avans derularea lucrurilor”.
Autoritățile ruse s-au străduit și să limiteze prezența oficialităților străine la funeraliile lui Nemțov în această dimineață. Eurodeputata letonă Sandra Kalniete făcea cunoscut luni seară că a fost refulată de pe aeroportul Șeremetievo, iar președintelui Senatului polonez, Bogdan Borusewicz, i s-a refuzat viza de intrare în Rusia. La funeralii și-au anunțat participarea ambasadori ai țărilor europene și diverse alte personalități politice, între care șeful diplomației Lituaniei, Linas Linkevicius, primarul Rigăi, capitala Letoniei, Nils Usakovs, și vice-premierul polonez, ministru de externe Konrad Pawlik.
