Articolul corespondentului Europei Libere la Bruxelles, Dan Alexe, despre intenţia Comisiei Europene de a renunţa la actuala Politică Europeană de vecinătate este preluat de digi24.ro şi flux24.ro. Ambele precizează că deducţia provine dintr-un draft al executivului european pe care l-a văzut corespondentul Europei Libere şi care ar urma să fie prezentat prima dată astăzi comisiei de șefa diplomației europene, Federica Mogherini, și comisarul pentru politici de vecinătate, Johannes Hahn, iar până la toamna ar urma să fie formulate şi propuneri concrete de reformă. Politica de vecinătate a fost lansată în 2003 pentru a avea relații mai strânse cu țările interesate, care nu sunt parte a politicii UE de extindere. Șaisprezece dintre vecinii UE – inclusiv fostele republici sovietice Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, precum și țări din nordul Africii și Orientul Mijlociu - sunt vizate de Politica de Vecinătate a UE.
Draftul văzut de Europa Liberă pune întrebarea dacă politica de vecinătate ar trebui să fie menținută, o întrebare care probabil va tulbura țările care caută să stabilească legături mai strânse cu UE, în condițiile unor relații tensionate cu Moscova, comentează Europa Liberă. Este vorba, cu precădere, de Ucraina, Moldova și Georgia. Și mai îngrijorător pentru partenerii estici este, probabil, intenția UE de a stabili relații mai strânse cu Moscova, care este prevăzută de document. Chiar dacă Rusia nu este menționată specific, documentul spune că s-ar putea să fie nevoie ca „unii parteneri, în prezent lăsați în afara politicii de vecinătate”, să fie „asociați mai puternic” cu politica de vecinătate.
Jurnaliştii săptămânalului „Economist” se întreabă cât de reală este semnarea unui nou acord cu FMI. „Semnarea unui nou acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional este o necesitatea firească în condiţiile în care, potrivit mai multor experţi, Moldova va înregistra o stagnare economică în acest an. Deşi săptămâna trecută ministrul Economiei, Stephane Bride, a anunţat că negocierile cu FMI au fost reluate, cât de reală este semnarea unui nou acord în condiţiile în care relaţiile dintre ţara noastră şi FMI s-au deteriorat, iar Moldova nu ia în seamă recomandările FMI?”, se întreabă retoric reporterii.
Reporterii de la „Economist” îl citează pe liderul regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk, care a declarat recent că autorităţile de la Tiraspol nu mai pot achita pensiile și nu-şi mai permit programe sociale. Potrivit portalului rusesc Rosbalt, economia regiunii separatiste a fost lovită dur de prăbușirea recentă a rublei rusești și o ameliorare nu se aşteaptă în curând.
Reporterii Agenţiei de ştiri IPN au preluat mai multe declaraţii făcute de Dmitrii Soin, deputat în aşa-zisul soviet suprem de la Tiraspol, pentru „Nezavisimaia gazeta” din Rusia. El recunoaşte că regiunea transnistreană nu are altă cale decât să dezvolte comerţul cu Uniunea Europeană, dar spune că administraţia transnistreană va trebui să plătească pentru „coridorul european”. Dmitrii Soin a mai declarat că apropierea Tiraspolului de UE va lăsa regiunea fără de gazul rusesc gratuit. Potrivit deputatului transnistrean, Moscova îşi dă seama că, dacă Tiraspolul alege „coridorul european”, aceasta înseamnă reintegrarea regiunii transnistrene în Moldova, respectiv în UE. „E destul ca Rusia să închidă robinetul cu gaze şi republica (nerecunoscută n.r.) se va prăbuşi, dar altă cale de a îmbunătăţi relaţiile cu Chişinăul şi Kievul administraţia de la Tiraspol nu are”, a spus Dmitrii Soin.
Ion Preaşca scrie pe portalul „MoldStreet” că rusul Boris Mints este singurul om de afaceri originar din Republica Moldova prezent în clasamentul miliardarilor „Forbes”, ediţia 2015. Cu o avere estimată la 1,6 miliarde de dolari, Boris Mints ocupă locul 1.190 în lume şi locul 52 în Rusia. În 2014, în acelaşi clasament, el a ocupat poziţia 1.565. Boris Mints este unul dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale şi oficii din Rusia. Până în iulie 2013 a fost coproprietarul Corporaţiei Financiare „Оtkrâtie”, dar şi-a vândut participaţia cu 200 de milioane de dolari. Acum deţine compania O1 Group, din care face parte şi firma „O1 Properties”, care se ocupă de gestionarea mai multor centre de afaceri din Moscova. Clasamentul din acest an întocmit de revista americană „Forbes“ include un număr record de 1.826 de miliardari, precizează autorul.
„Unimedia” face referire la portalul Tiras.ru potrivit căruia la punctul de trecere Cuciurgan al frontierei, locuitorii din regiunea transnistreană fac cozi pe sensul de intrare în Ucraina, pentru a cumpăra produse alimentare. Aceste cozi au fost numite „alimentare”, întrucât, pentru a economisi, oamenii trec hotarul ca să cumpere diverse produse. Potrivit sursei, acest lucru se explică prin cursul favorabil al rublei din regiunea transnistreană în raport cu dolarul.
Victor Ciobanu îşi dedică editorialul publicat pe pagina web a „Ziarului Naţional” politicianului Boris Nemţov, împuşcat mortal săptămâna trecută în centrul Moscovei şi înmormântat marţi, 3 martie 2015. „Cineva a sugerat că ar putea fi o cu totul altă țară, dacă Elțin îl lăsa urmaș pe Nemțov în locul lui Putin. M-am gândit că nu putea. Nemțov s-a manifestat ca lider în anii 1990, când încă era speranță. În 2000, aceasta deja a dispărut. Pentru că regimul oligarhic nu generează și nu propulsează lideri cu viziune și demnitate. Aceștia sunt rejectați de sistem ca organul străin la operația de transplant”, scrie, între altele, autorul.
