Linkuri accesibilitate

Ingrid Tersman: „Republica Moldova are nevoie de acţiuni dure”


Ingrid Tirsman și Pirkka Tapiola, Chișinău, 4 martie 2015.
Ingrid Tirsman și Pirkka Tapiola, Chișinău, 4 martie 2015.

Recomandări internaționale pentru guvernul de la Chișinău.

Un grup de ambasadori şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale care sprijină reformele Guvernului de la Chişinău, inclusiv financiar, au înmânat premierului Chiril Gaburici un set de recomandări privind rezolvarea problemelor cheie ale ţării. În capul listei de recomandări se regăsesc lupta împotriva corupţiei, continuarea reformei justiţiei şi asigurarea unui sector bancar bine reglementat. Relatează Diana Răileanu:

„Republica Moldova are nevoie de acţiuni dure” a declarat în cadrul întâlnirii cu premierul moldovean ambasadoarea Suediei, Ingrid Tersman, a cărei ţară, alături de Polonia, sunt iniţiatoare ale Parteneriarului Estic – program al Uniunii Europene de susţinere a şase ţări ex sovietice, printre care şi Republica Moldova.

Suedia se numără şi printre ţările care oferă constant sprijin financiar guvernului de la Chişinău, din 2011, bunăoară, regatul a oferit Republicii Moldova suport în valoare de peste 52 de milioane de dolari. Ambasadoarea Tersman a notat că Suedia va fi dispusă să ofere suport în continuare Chişinăului, însă doar în schimbul unor reforme clare:

„Avem aşteptări cu toţii, mai ales cetăţenii Dvs, care îşi doresc stabilitate, creştere economică, transparenţă, decizii ferme în lupta privind corupţia, buna funcţionare a justiţiei şi un mediu favorabil pentru oamenii de afaceri. Atunci când se vor vedea primele rezultate, cetăţenii vor avea cu adevărat încredere în acţiunile Dvs. (...) A venit timpul unor decizii dure. Suedia va continua să fie un partener de încredere al Repubicii Moldova şi veţi vedea că susţinerea noastră nu va întârzia, însă doar în schimbul reformelor.”

Nota informativă înmânată Guvernului conţine recomandări practice pe 28 de domenii importante: de la reformarea justiţiei, educaţiei sau sectorului financiar la aprovizionarea cu apă şi reformarea sistemului de pensii. Bunăoară, documentul propune crearea unui sistem de justiţie independent, care dispune suficiente resurse şi este capabil să ancheteze şi să pedepsească vinovaţii. O bună parte dintre aceste recomandări, a observat ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău Pirkka Tapiola, sunt în strânsă legătură cu prevederile Acordului de Asociere, pe care Republica Moldova l-a semnat cu UE. Pirkka Tapiola a amintit, între altele, că în recenta sa vizită la Bruxelles, premierul Chiril Gaburici şi-a asumat angajamentul de a continua reformele incluse în Acordul de Asociere:

„În trecerea de la angajamente la fapte reale veţi avea nevoie sprijin, spirit de conducător şi voinţă politică considerabilă. Nota informativă urmăreşte să vă ajute în această cale. Reprezintă o foaie de parcurs cu paşi foarte concreţi pe termen scurt, mediu şi lung. Pot să vă asigur că veţi avea tot suportul din partea noastră în acest sens. Sper foarte mult că punem bazele unei coordonări foarte apropiate dintre noi şi guvernul Dvs, pentru dezvoltarea Republicii Moldova”.

Documentul înmânat astăzi premierului Gaburici vine din partea mai multor ambasade, cum ar fi cea a Statelor Unite, Germaniei, Suediei, Elveţiei şi Uniunii Europene. În listă se regăsesc şi organizaţii donatoare, cum sunt Banca Mondială, Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională, Agenţia de Dezvoltare Austriacă şi cea Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare.

Ce ar risca Guvernul de la Chişinău în cazul în care va întârzia să pună în practică recomandările acestor instituţii? Un răspuns am căutat de la preşedintele Consiliului Naţional de Participare, Sergiu Ostaf:

„Prima consecinţă e că mesajul din partea Ambasadorilor va fi transmis cancelariilor importante din Uniunea Europeană şi acest mesaj va afecta puternic, în primul rând, încrederea în Republica Moldova, ca ţară care poate să facă faţă parcursului de integrare europeană. Ar putea să afecteze asistenţa tehnică şi sprijinul bugetar mult mai mic în comparaţie cu ce a fost până acum. A treia consecinţă poate fi diminuarea sprijinului pentru problemele cu care Moldova se confruntă, mă refer la instabilitatea regională, când sprijinul în situaţii cruciale ar putea să fie nu cu braţele deschise şi cu întreaga inimă.”

Altfel spus, conchide Sergiu Ostaf, în cazul în care mizează pe ajutoare internaţionale pentru a se dezvolta, guvernul moldovean va trebui să se ţină strâns de recomandările ce se conţin în nota informativă îmnânată astăzi.

Previous Next

XS
SM
MD
LG