După ce a depăşit problemele cu formarea guvernului, Republica Moldova a început să se pregătească în ritm alert de summitul Parteneriatului Estic, program la Riga pentru luna aprilie. Șefa diplomației moldovene Natalia Gherman s-a aflat miercuri la Bucureşti, unde, în afară de omologul său român Bogdan Aurescu, a discutat şi cu preşedintele Klaus Iohhanis. Adjunctul Nataliei Gherman Iulian Groza, s-a întreţinut la Chişinău cu omologii săi din ţările Grupului Vişegrad. Liliana Barbăroşie a urmărit aceste evenimente şi a încercat să vadă care va fi strategia diplomaţiei de la Chişinău în perspectiva acestui summit de la Riga, din ajunul aşteptatei reforme a politicilor de vecinătate a UE.
Prioritatea acum ar fi ca, timp de trei luni câte au mai rămas până la summit-ul de la Riga, Chişinăul să se mişte rapid cu reformele ca să reuşească să convingă că rămâne un lider al Parteneriatului Estic. Vorbind astăzi la Chişinău în compania omologilor săi din ţările Grupului Vişegrad - Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria – ministrul adjunct de la externe, Iulian Groza, spunea:
„Contează pentru noi foarte mult ca această reuniune să fie un summit al rezultatelor. Să fie contabilizate primele rezultate de implementare a acordului de asociere, dar şi rezultatele implementării primului an de regim fără vize. Pe ambele dimensiuni suntem siguri că vom veni cu argumente şi concluzii care să facă UE să ne încurajeze. Însăşi vecinătatea cu UE şi conexiunea directă cu piaţa europeană ne oferă anumite avantaje. Vom încerca să venim cu rezultate palpabile. Noi dorim ca la summit-ul de la Riga să avem o reconfirmare a aspiraţiilor europene şi oferirea unei viziuni cu privire la perspectiva europeană.
Relaţia noastră cu UE nu trebuie să finalizeze prin acordul de asociere. Ea trebuie să continue după ce implementăm acordul şi trebuie să avem o viziune, o finalitate a relaţiilor”.
La Bucureşti, în compania preşedintelui român Klaus Iohhanis, ministrul moldovean de externe Natalia Gherman mai făcea o precizare ce clarifică strategia Chişinăului: Republica Moldova își dorește o „abordare bazată pe diferențiere” din partea Uniunii Europene a relației cu vecinele estice, așa încât acestea fie răsplătite de Bruxelles în mod direct-proporțional cu reformele pe care le face fiecare.
Aşadar, Republica Moldova pare să-şi dorească să primească inclusiv perspectiva de aderare la UE, dacă, pe lângă ambiţia de a depune cerere, va mai reuşi şi să demonstreze că face eforturi clare în această direcţie.
Dar va reuşi oare? Şi ce ar ajuta-o? Întrebări pe care i le-am pus expertului de Asociaţia pentru Politică externă de la Chişinău, Victoria Bucătaru:
„Deci, este clar că elitele politice trebuie să conştientizeze faptul că nu se mai pot mima reformele. UE este o instituţie care acţionează instituţional. Ea nu urmăreşte scopuri geopolitice. Pentru UE e important şi observăm aceasta şi din documentul nou care este propus, să se creeze un spaţiu de stabilitate. Dar stabilitatea înseamnă în primul rând reformare, modernizare… În cazul în care aceste lucruri nu vor fi realizare, se va revedea relaţia pe care o are UE cu Moldova. Ar fi pericole şi pentru regimul liberalizat de vize chiar. Pentru că sunt domenii în care reforma trebuie să continue, pentru că în caz contrar ele nu vor mai face faţă standardelor.”
Summit-ul de la Riga va avea loc în prin proces de reevaluare a Politicii Europene de Vecinătate, inclusiv a Parteneriatului Estic, o reevaluare bazată pe o implicare mai pragmatică a UE în această regiune. Aşa cum o înţeleg experţii, ideea reevaluării este că UE nu ar vrea să intre în conflict cu Rusia pe seama unor ţări care nu-şi doresc reforme necesare pentru o apropiere aprofundată de UE. Aşadar, o implicare mai pragmatică a UE ar fi ca ea să nu insiste pe transformări pe care statele nu vor sau nu sunt gata să le realizeze, iar acestea, pe de altă parte, să aleagă singure cât de departe vor să meargă în parteneriatul lor cu UE. În cazul Republicii Moldova, alegerea pare a fi deocamdată să meargă cât de departe se poate, adică până la aderare.
