Directorul executiv al ADEPT, în dialog cu Vasile Botnaru.
Europa Liberă: Acum, când, iarăşi, caucazienii ar fi de vină, multă lume încreţeşte fruntea şi caută inadvertenţe mai curând, decât informaţii credibile şi utile. Aşa sau altfel, impresia că cecenii vor să facă ordine în întreaga Rusie, dacă este adevărată motivaţia că Nemţov a fost asasinat pentru că ar fi susţinut Je suis Charlie, adică ar fi lansat mesaje antimusulmane, oricum nu este în favoarea Kremlinului. Ce înseamnă urma aceasta cecenă?
Igor Boţan: „Comitetul de investigaţie sau procuratura rusească acum lucrează asupra a cinci versiuni referitoare la asasinarea lui Boris Nemţov. La acest moment ştim cu toţii că au fost arestate cinci persoane, dintre care una a recunoscut că, chipurile, l-ar fi ucis pe Boris Nemţov din considerente religioase, pentru că i-au fost, oarecum, încălcate drepturile lui de credincios musulman. Înainte de a face concluzii în privinţa acestor versiuni, trebuie să pornim de la faptul că încă în 2005 Federaţia Rusă şi-a elaborat aşa-zisa strategie referitoare la democraţia suverană. Adică, Federaţia Rusă se consideră subiect care hotărăşte de sine stătător care îi sunt interesele şi modalităţile de apărare a acestor interese. Acum mergem mai departe să vedem logica care ne aduce la urma cecenă. Federaţia Rusă a menţinut un fel de presing asupra Occidentului, acuzându-l de toate cele rele care se întâmplă în lume, iar Federaţia Rusă îşi justifică propriile acţiuni prin faptul că repetă doar ceea ce a făcut Occidentul. De exemplu, invadarea Ostiei de Sud şi a Georgiei în 2008, chipurile, a fost un răspuns pentru Kosovo, pentru recunoaşterea independenţei Kosovo. Anexarea Crimeii şi războiul din Donbas, chipurile, sunt reacţiile legitime ale Rusiei pentru intervenţia Occidentului şi în special a Uniunii Europene prin Parteneriatul Estic.”
Europa Liberă: Şi pericolul de intrare a flotei NATO în Marea Neagră.
Igor Boţan: „Deşi summit-ul din 2008 NATO a hotărât că nici Ucraina, nici Georgia deocamdată nu pot deveni ţări candidate pentru NATO. Acum revenim la istoria cu urmele cecene. Trebuie să ne amintim că acest mesaj subtil că, iată, există urma cecenă, legată de islam, este un fel de reproş Occidentului cu Charlie Hebdo şi reacţiile autorităţilor europene, a celor franceze, nu au putut face faţă acestei terori. În acelaşi timp să nu uităm că nici Statele Unite nu au putut face faţă crimei fraţilor Ţarnaev, care de asemenea sunt ceceni. Adică, Federaţia Rusă, într-un fel, se justifică că: „Uitaţi-vă, Occidentul este cel care a creat condiţii pentru astfel de manifestări”. Acest lucru, din punctul meu de vedere, se citeşte cu ochiul liber. În acelaşi timp, noi nu trebuie să uităm şi de partea de revers a acestei medalii. Pentru consumul interior propagandiştii ruşi insistă pe faptul că Occidentul, prin instituţiile sale speciale, ar fi organizat acest asasinat al politicianului Boris Nemţov pentru a introduce zâzanie între cetăţenii Federaţiei Ruse şi elementele clasei politice. Părerea mea este că toate aceste lucruri sunt aranjate de aşa o manieră pentru a încerca să-şi justifice propriile acţiuni, care, aşa cum spuneam, trebuie să demonstreze că Rusia este o ţară a democraţiei suverane şi pretenţia de a deveni un pol al lumii multipolare.”
Europa Liberă: Democraţia suverană sau specifică rusească mai presupune şi participarea populară specifică. Vedem diverse miliţii autoproclamate sau încurajate de Kremlin în forma lor inofensivă, cum sunt aripi ale formaţiunii „Naşi”, vedem anti-Maidanul şi vedem, de fapt, miliţia cecenă care, ştim de mai demult, trage focuri de armă pe strada principală a Moscovei, asasinează pe cine găsesc ei de cuviinţă sau îl pedepsesc fără nicio jenă. În felul acesta, Kremlinul acreditează un fel de participare populară, descrisă, de fapt, de Sorokin, care prognoza desfacerea Rusiei în mici cnezate cu propriile drujine.
Igor Boţan: „Este adevărat şi toate cele menţionate de dumneavoastră se înscriu perfect în doctrina acestei democraţii suverane. Să nu uităm că odată cu dezvoltarea acestei doctrine au apărut şi „Seligherul”, şi „Naşi”. Şi la 8 martie 2008 Putin s-a declarat în public că este naţionalist rus, confirmând acest lucru în cadrul aşa-ziselor şezători de la Valdai din 24 octombrie anul trecut. Deci, prin astfel de exemple el a încurajat aşa-zisele forţe patriotice, de fapt naţionaliste, din Federaţia Rusă, pe care le-a canalizat în aşa-zisele miliţii la care v-aţi referit dumneavoastră.”
