După o pauză de aproape cinci luni, reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului au reluat negocierile. Mai mult, după întâlnirea de joi, Victor Osipov şi Nina Ştanski au declarat că în scurt timp premierul Chiril Gaburici se va întâlni cu liderul transnistrean Evgheni Şevciuk.
Despre perspectiva raporturilor între Chişinău şi Tiraspol – într-un interviu cu analistul politic şi expertul Centrului de Analiză „Expert-Grup”, Dionis Cenuşă.
Dionis Cenuşă: „Din punctul meu de vedere este prea devreme să facem supoziții optimiste. Bineînțeles, Tiraspolul are nevoie de un dialog constructiv cu Chișinăul, la fel cum Chișinăul are nevoie de acest dialog. Aș vedea mai degrabă o situație în care ambele părți câștigă. Situația în care se află la moment Tiraspolul, mă refer aici la situația social-economică, este clară intenția regiunii transnistrene de a se apropia într-un fel sau altul de Chișinău.”
Europa Liberă: Dar ce rezultate clare, în viitorul apropiat, ar demonstra că dialogul între Chișinău și Tiraspol merge cumva pe o notă pozitivă?
Dionis Cenuşă: „În primul și în primul rând accelerarea contactelor politice dintre Chișinău și Tiraspol. Aici ne referim la activitatea grupurilor de lucru, dar în primul rând contactul direct dintre puterea executivă de la Chișinău și reprezentanții administrației de la Tiraspol. Și aici, într-adevăr, vedem ceva foarte pozitiv. Va fi stabilită ziua când prim-ministrul moldovean se va întâlni cu reprezentantul administrației de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Asta, cel puțin, a declarat doamna Ștanski.
Dionis Cenuşă: „Dacă e să urmărim atent comportamentul oficialilor de la Tiraspol, atunci când ei declară ceva, asta înseamnă că ei sunt predispuși spre un asemenea lucru. Deseori, ceea ce declară partea moldovenească nu se realizează în practică, dar atunci când Tiraspolul spune ceva, atunci se intuiește că într-adevăr ne putem aștepta la asemenea lucruri. Și în cazul dat, vorbim despre o întrevedere între domnul Gaburici și Șevciuk.”
Europa Liberă: În cursul anului trecut, liderii de la Tiraspol au luat o serie de măsuri nepopulare care se referă la reducerea cheltuielilor bugetare. Vorbim de reducerea timpului de lucru, reduceri de personal, îngheţarea beneficiilor sociale la nivelul lor actual. Se relatează că Federaţia Rusă a transferat Tiraspolului 522 de milioane de ruble ruseşti, aproximativ 156 de milioane de lei. În ce măsură acest ajutor poate acoperi necesităţile regiunii?
Dionis Cenuşă: „Bineînțeles că nu acoperă nici pe departe necesitățile reale ale regiunii, având în vedere un deficit de circa 40 de procente în bugetul pentru anul 2015 al regiunii, și acesta s-ar ridica la suma de 400 de milioane de dolari, dacă e să urmărim datele disponibile. Ceea ce vor face cu siguranță aceşti bani oferiți de către Federația Rusă, este reducerea tensiunilor sociale pe malul stâng.
Am observat în ultimul timp o intensificare a protestelor în rândul populației, în primul rând a celor din sector bugetar. Prin urmare, Moscova încercă într-un fel să-și salveze propria imagine, înțelegând foarte bine că orice protest de acest gen, într-un fel sau altul atinge imaginea acesteia în regiune și totodată să ofere un colac de salvare pe termen foarte scurt pentru administrația de la Tiraspol.
La Moscova se înțelege bine faptul că vor fi activizate negocierile cu Chișinăul, iar a începe asemenea negocieri pe o poziție slabă, având un sprijin foarte fragmentat și deteriorat pe plan local este în dezavantajul Tiraspolului și respectiv a Rusiei.”
Europa Liberă: O notă informativă a partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova către Guvern, înmânată premierului Gaburici săptămâna trecută, conţine şi un capitol privind Transnistria. Donatorii externi cer, în primul rând, recunoașterea publică imediată a faptului că reintegrarea Republicii Moldova este o prioritate naţională de vârf. Cum poate fi înţeleasă această cerere, domnule Cenuşă?
Dionis Cenuşă: „Este un demers bine venit al partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova, având în vedere că în ultimul timp s-a vorbit foarte mult despre integrare europeană și posibil mai puțin despre reintegrarea țării. Desigur că în contextul în care avem o dilemă geopolitică, atunci când Chișinăul se vede în viitorul apropiat membru al Uniunii Europene, iar Tiraspolul încearcă prin toate modalitățile să își intensifice relațiile cu inițiativele economice euroasiatice, atunci apare acest gol și acest gol trebuie completat acum de către guvernanții de la Chișinău.
Probabil, partenerii de dezvoltare încearcă într-un fel să acopere acest gol, solicitând în mod direct și tranșant de la noul guvern să declare această prioritate ca una națională, dar în paralel cu integrarea europeană, adică nu trebuie să excludem și prioritatea națională care este integrarea europeană.
Să nu uităm că până la sfârșitul anului 2015 agenții economici din regiunea transnistreană, înregistrați la Chișinău, vor putea beneficia de preferințele comerciale cu Uniunea Europeană. De aceea, este important să se identifice o soluție, anume în această perioadă de timp, pentru că ulterior ne-am putea confrunta cu probleme nu doar de ordin economic dar și de ordin geopolitic, pentru că este evident că Rusia va încerca să intervină în vederea sprijinirii regiunii transnistrene.
Bineînțeles, Chișinăul are oportunitatea să folosească această situație neclară, inclusiv în termeni social- economici din regiune pentru a atrage populația de partea sa, așa cum a făcut-o, apropo, atunci când a obținut regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Cunoaștem foarte bine că a fost un impuls pentru foarte mulți cetățeni din regiunea transnistreană de a obține actele de identitate moldovenești.”
Europa Libera: Domnule Cenușă, dacă ne referim la regulile de comerț liber cu Uniunea Europeană pentru regiunea transnistreană, reprezentanți ai Tiraspolului au declarat în repetate rânduri că nu vor accepta asemenea reguli nici măcar după expirarea perioadei de tranziție oferită de Bruxelles până la finele anului 2015. Care pot fi consecinţele unei asemenea decizii?
Dionis Cenuşă: Consecințele vor fi desigur negative pentru agenții economici din regiunea transnistreană și aici ne referim în primul rând la acei agenți economici care până acum au beneficiat de regimul comercial preferențial. Administrația de la Tiraspol încearcă să negocieze condiții mult prea mari în raport cu Chișinăul și cu Bruxelles-ul. Până la urmă, Uniunea Europeană este una din piețele principale de desfacere pentru exporturile din regiunea transnistreană, de aceea Tiraspolul trebuie să fie cointeresat în maximizarea oportunităților comerciale, anume în relația cu Uniunea Europeană. Sunt importante câteva elemente în ceea ce privește implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător în regiunea transnistreană, şi e vorba în primul rând de infrastructura calităţii și desigur regulile de origine.
În cazul în care agenții economici nu vor putea produce marfă care corespunde standardelor europene, bineînțeles că ei nu vor putea exporta în Uniunea Europeană. Principalul câștigător din implementarea a Acordului de Asociere va fi agentul economic din regiunea transnistreană și în condițiile social economice actuale din regiune, consider că Tiraspolul trebuie să-și revizuiască punctul de vedere. Cel puțin să țină cont de dificultățile cu care se confruntă și din contra să ajute IMM-urile din regiune pentru a putea beneficia de mai multe condiții favorabile în comerțul cu Uniunea Europeană, dar și cu Republica Moldova, cu malul drept al Nistrului.”
Europa Liberă: Și în concluzie, ce ar urma să facă Chișinăul, atât Chișinăul cât și Tiraspolul în acest an de grație, dacă îl putem numi așa?
Dionis Cenuşă: În primul rând, Chișinăul trebuie să definească o strategie foarte clară care să includă și un plan de acțiuni pentru
Chișinăul trebuie să comunice direct cu populația din regiune, să creeze platforme de comunicare cu societatea civilă și cu mass-media din regiune ...
cinci ani, ca idee propusă de către partenerii de dezvoltare. Chișinăul trebuie să comunice direct cu populația din regiune, să creeze platforme de comunicare cu societatea civilă și cu mass-media din regiune și desigur să accelereze la maxim dialogul politic cu administrația de la Tiraspol, atât în procesul de negocieri privind soluționarea conflictului transnistrean și aici mă refer la formatul 5+2, formatul 1+1 și grupurile de lucru, cât și în dialogul cu partenerii europeni pe dimensiunea consolidării măsurilor de încredere.
Este un an foarte important, un an crucial pentru Republica Moldova și pentru relația Republicii Moldova cu regiunea transnistreană, având în vedere urgențele care reies din implementarea Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană.”
