În Romania continua acţiunile în forţă împotriva corupţiei la nivel înalt. Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după mai bine de cinci ore de audieri. Este bănuit de trafic de influenţa şi abuz in serviciu.
Demisia ministrului român de Finanțe, Darius Vâlcov, acuzat că ar fi primit mită în valoare de 2 milioane de euro în perioada în care era primarul Slatinei, a rămas oarecum în umbră după ce Direcția Națională Anticorupție l-a reținut pe Horia Georgescu, șeful Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Horia Georgescu este acuzat că a aprobat, ca membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Recuperarea Proprietăților, rapoarte în care mai multe terenuri și imobile au fost supraevaluate cu 75 de milioane de euro. Potrivit procurorilor anticorupție valoarea totală a despăgubirilor care au fost plătite de stat în baza actelor semnate de șeful ANI ar fi de 130 de milioane de euro.
Între 2008 și 2010 președintele Agenției Naționale de Integritate a făcut parte din Comisia care stabilea despăgubirile pentru proprietățile confiscate în perioada regimului comunist. Horia Georgescu a fost reprezentant al ministerului Justiției în această Comisie, iar apoi chiar din partea instituției care verifica integritatea demnitarilor, unde era secretar general.
Din 2012, Horia Georgescu a devenit președintele Agenției Naționale de Integritate, iar în perioada mandatului său această instituție a avut rezultate lăudate de rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene (MCV-Mecanismul de Cooperare și Verificare ). Totuși în unele perioade părea că verificările pe care le făcea ANI erau în favoarea unuia sau altuia dintre marii actori politici, în funcție de poziționarea acestora pe scena politică. Din închisoare, Elena Udrea a trimis un mesaj de susținere pentru Horia Georgescu, dar acest mesaj ar putea să-i facă în cele din urmă mai mult rău decât bine șefului ANI, cu atât mai mult cu cât instituția pe care o conducea a trecut cu vederea neconcordanțele din declarațiile de avere anuale ale Elenei Udrea. Or problemele ei penale au început tocmai de la astfel de nepotriviri.
Simpatiile politice ale șefului integrității românești au fost oarecum vizibile, fiindcă pe unii a încercat săi protejeze, în vreme ce alții au fost puși în corzi, cum a fost cazul președintelui Klaus Iohannis, declarat incompatibil de ANI, fiindcă a participat la ședința acționarilor firmelor APĂ și Canal, pe vremea când era primarul Sibiului. Dar în cele din urmă președintele a câștigat procesul cu Agenția Națională de Integritate.
Odată cu reținerea cu cătușe a șefului ANI se pune însă și mai mult sub semnul întrebării această instituție, care a luat naștere sub presiunea Uniunii Europene, cu toate că nici un partid politic nu și-o dorea. Horia Georgescu era bine primit în birourile de la Bruxelles, iar Agenția Națională de Integritate era dată ca bun exemplu de verificare a averilor și a incompatibilității demnitarilor, în multe țări. Vinovăția lui Georgescu încă nu este probată, dar se pot pune întrebări legate de corectitudinea acestuia și chiar de echidistanța sa politică. Horia Georgescu s-a aflat mereu în bune relații atât cu premierul Victor Ponta, cât și cu fostul președinte Traian Băsescu. Astăzi Ponta a declarat referindu-se la reținerea șefului ANI că el ca premier se ocupă de “pâine” în vreme ce “show-ul este făcut de alții”, adică de procurorii anticorupție, după cum sugerează ironic șeful guvernului român.
Premierul este nemulțumit că Direcția Națională Anticorupție a ajuns atât la familia sa, reținându-i cumnatul, cât și la prietenii săi cei mai buni. Parchetul General i-a cerut vineri parlamentului să încuviințeze reținerea fostului ministru al Infrastructurii, Dan Șova, un apropiat al lui Victor Ponta, în vreme ce ministrul de Finanțe, Darius Vâlcov și-a dat ieri demisia la insistențele președintelui Klaus Iohannis, fiind al 13 ministru din cabinetele conduse de Ponta care are probleme penale.
Credibilitatea celor mai importante instituții ale statului român este greu încercată în ultima perioadă, în care procurorii anticorupție par să arate cât de vulnerabili sunt cei care le conduc.
