Ambasadorul UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, într-un interviu pentru Europa Liberă și postul public de televiziune.
Europa Liberă: Se poate observa o schimbare de tonalitate a UE în raport cu Republica Moldova. Ea nu mai e numita de nimeni poveste de succes, dimpotrivă i se spune – am obosit sa aşteptăm reforme. Care ar fi motivul principal – stagnarea reformelor, formarea unei coaliţii minoritare şi a unui guvern minoritar despre care se crede în mod firesc că ar putea avea probleme în realizarea reformelor sau care?
Pirkka Tapiola: „Eu nu aş vorbi despre o schimbare de tonalitate cauzată de schimbarea guvernului sau altceva de genul acesta. Am spus de repetate ori că nu e o chestiune a UE ce coaliţie de guvernare are Republica Moldova. Să spunem lucrurilor pe nume: am avut deja două vizite a prim-ministrului la Bruxelles, am avut nişte reuniuni foarte bune cu el şi s-a lansat un mesaj foarte puternic de angajament faţă de reforme, de implicare în regiunea transnistreană, un angajament de a implica în politici toate segmentele societăţii.
Am fost un pic mai duri în lansarea mesajelor noastre, dar asta a fost legat de reforme în sistemul bancar, lucruri absolut reale de care ne ocupăm în momentul de faţă. Mesajul nostru e că aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu guvernul, să soluţionăm probleme, să vedem implicare locală în implementarea reformelor, să vedem o luptă mai activă în lupta cu corupţia şi schimbări mai hotărâte în reforma justiţiei. Şi aşteptăm să vedem ce se întâmplă cu sectorul bancar. ”
Europa Liberă: Totuşi, Dvs. ce aţi priceput: avem o coaliţia minoritară sau majoritară acum la putere?
Pirkka Tapiola: „Formal, în orice caz, este o coaliţie minoritară.”
Europa Liberă: V-am auzit zicând că trebuie să tratăm cu încredere acest guvern, să nu-l acuzăm gratuit, până la proba contrarie. Dar nu credeţi că proba contrarie deja a apărut, din moment ce prim-ministrul şi-a numit consilieri din rândul foştilor parteneri de afaceri, a finilor de cununie? Cât de europeneşte este asta?
Pirkka Tapiola: „Atunci când sunt numiţi consilierii, depinde foarte mult de cât de mult au încredere în ei oamenii cu care au lucrat, cu care au relaţii apropiate. Fiecare lider politic procedează aşa. Este foarte important ca atunci când aceste persoane devin funcţionari de stat, din acel moment ei nu trebuie să aibă conflicte de interese. Acest lucru este european.”
Europa Liberă: Cum s-a văzut dinspre Bruxelles acest episod când guvernul lui Iurie Leancă nu a reuşit să fie votat? Totuşi, Iurie Leancă este politicianul în care mulţi vedeau garanţia că acest curs european va continua.
Pirkka Tapiola: „Nu cred că noi am văzut vreodată într-o singură persoană vreun garant. Am lucrat foarte bine cu fostul prim-ministru, este adevărat, şi lucrăm deja foarte apropiat cu actualul prim-ministru. Orice guvern, ca să poată promova reformele, trebuie să aibă majoritate în parlament.”
Europa Liberă: Reforma educaţiei este una despre care se crede că e un succes. Dacă actualul ministru, Maia Sandu, va fi înlăturată de le Ministerul Educaţiei, credeţi că această reformă va continua?
Pirkka Tapiola: „În primul rând, aş vrea să-i exprim un respect considerabil doamnei Sandu pentru curaj şi încercarea de a aduce transparenţă în sectorul educaţiei, a lupta cu corupţia în acest sistem. Sunt subiecte fundamentale care vor juca un rol important în viitorul ţării.
Dar eu cred că testarea calităţii reformelor nu ţine de persoane în parte, dar de modul în care funcţionează sistemul de stat. De aceea cred că strategia de reformare este foarte importantă. Noi vrem s-o vedem implementată. Şi aspectele fundamentale pe care actualul ministru al educaţiei le-a pus la bază, sunt absolut sănătoase şi trebuie continuate.”
Europa Liberă: Aţi admis recent că următoarea tranşă din partea UE pentru reforma justiţiei ar putea fi chiar suspendată. Despre ce este vorba?
Pirkka Tapiola: „Am redus tranşa anterioară din cauză că nu am avut o lege nouă cu privire la Procuratura Generală. Acum aceasta a fost transmisă la Comisia de la Veneţia şi puţin mai târziu în această săptămână ea va emite recomandările ei şi legea va trebui adoptată în regim de urgenţă luând în considerare aceste recomandări.
Trebuie să adoptăm legea anticorupţie, trebuie să atragem mai multă atenţie acestui domeniu şi în sistemul judecătoresc şi aceasta este partea cheie a implementării strategiei de reformare a acestui sector. Şi acum am avut şi alte preocupări legate de acest subiect. Mesajul a fost din partea noastră foarte clar: orice tranşă de suport la buget poate să fie plătită în integritate, într-o formă redusă sau poate să fie anulată. La moment depinde foarte mult de matricele de politici, de reformele care au fost întreprinse deja şi care se realizează.
Doar după o evaluare foarte minuţioasă noi vom putea spune dacă vom plăti tranşa sau nu, sau vom plăti o tranşă redusă. Asta este logica. Eu nu aş vrea să exagerez şi să spun că UE a decis va plăti sau nu. Nu, nu am decis. Dar eu am vrut să spun foarte clar că asistenţa noastră depinde foarte clar de ce se întâmplă pe teren.”
Europa Liberă: În ce măsură credeţi în capacitatea guvernului de la Chişinău de a obţine un acord cu FMI? Se pare că Moldova acum nu se poate lipsi de un acord cu FMI însoţit de finanţări, dar la fel se pare că nu prea ar avea şanse să-l obţină.
Pirkka Tapiola: „Există acum o problemă foarte mare în sectorul financiar şi noi cu toţii cunoaştem această problemă. În lumea aceasta nimic nu se întâmplă ca prin miracol. Eu nu aş continua discuţiile despre capacitatea guvernului. Eu sunt sigur că guvernul are capacitatea să ajungă la un acord cu FMI. Suntem doar la începutul unui mandat al Parlamentului… Dar dacă analizăm situaţia din domeniul financiar, sau în ceea ce ţine de a pune bazele esenţiale ale economiei, chiar nu există alternative la FMI. Dacă am analiza şi anumite aspecte ale asistenţei noastre, ale disponibilităţii noastre de a contribui cu sume mai mari în cadrul programelor de asistenţă, noi de asemenea ne uităm foarte mult la FMI.”
Europa Liberă: Există o intenţie de a se amâna alegerile locale. Cât de demn de atenţie vi se pare acest argument că trebuie să amânăm alegerile pentru că avem de făcut reforma teritorial-administrativă?
Pirkka Tapiola: „Dacă vorbim despre reforme, trebuie să gândim strategic. Acest lucru ar însemna că au existat multe discuţii referitoare la reforma teritorial-administrativă. Dacă vă uitaţi la numărul primăriilor comparativ cu numărul de cetăţeni şi suprafaţă ţării, cu siguranţă este un dezechilibru.
Totodată, de dragul sistemului democratic, nu putem să jonglăm cu data alegerilor. Eu aş putea să înţeleg o amânare cu o lună, câteva luni, dar nu mai mult. Un sistem politic, dacă e democraţie locală, democraţie la nivel de stat, trebuie să se bucure de legitimitate din partea cetăţenilor. Şi cred că este foarte important să jucăm după reguli şi nu cu regulile.”
Europa Liberă: Aţi înmânat recent, împreună cu mai mulţi donatori internaţionali, un set de recomandări guvernului Gaburici, în forma scrisă, pe 80 de pagini. Mulţi spun ca documentul pe care l-aţi scris e mai bun ca programul de guvernare. Ce se întâmplă daca nu vor fi respectate toate aceste recomandări?
Pirkka Tapiola: „Noi am simţit că este un fel de încetinire a reformelor. Am avut cuvinte bune de spus mai mulţi ani. Am avut şi un angajament puternic – acordul de asociere care este cadrul fundamental pentru reforme, o foaie de parcurs. Şi acum este momentul, cum a spus şi prim-ministrul drept răspuns partenerilor de dezvoltare, că acum este momentul să trecem de la vorbe la acţiune.”
Europa Liberă: Citez o recomandare din acest document: „…dezvăluirea către public a valorii pierderilor suportate de stat din cauza BEM, Unibank și a Băncii Sociale, și tragerea la răspundere a celor responsabili în măsura legii…”. Dacă, de exemplu, raportul comisiei parlamentare de anchetă a situaţiei de pe piaţa bancară, sau ancheta Kroll vor fi tăinuite publicului, va însemna că această recomandare a fost sfidată?
Pirkka Tapiola: „Depinde foarte mult de ce se va face în practică. Deoarece, dacă ne referim la investigaţia internaţională Kroll, sunt două etape ale ei, prima de constatare, când analizezi ce exact trebuie să cercetezi mai profund care sunt problemele principale. Dar mai importantă este etapa a doua, investigaţia criminalistică propriu-zisă, când trebuie să vezi ce exact s-a întâmplat. Deci, nivelul de divulgare a raportului integru trebuie să fie legat de utilizarea acelui raport. Dacă, de exemplu, se încheie o etapă şi publici toate rezultatele şi imediat un număr de oameni pleacă din ţară, dispare. Eu cred că în acest caz acest raport nu e prea util.
Dacă însă acest raport contribuie la toţi paşii necesari, inclusiv la responsabilizarea unor persoane, acest lucru e foarte important. Iată de ce eu cred că un raport care este pus undeva într-un sertar şi care nu duce la nici o acţiune, cu siguranţă va fi împotriva oricăror recomandări pe care le-am făcut şi va transmite un semnal foarte urât. Dar eu cred că e spaţiu să analizăm care exact vor fi acei paşi şi acordul cu FMI cu siguranţă va include o parte din ei: e vorba despre restabilirea încrederii în sectorul bancar şi crearea de structuri care vor aduce transparenţă sectorului financiar-bancar.
Trebuie să vedem investigaţia , să vedem ce s-a întâmplat şi să ne asigurăm că nu se mai întâmplă. Am vorbit demult despre faptul că în sectorul bancar e nevoie de transparenţă, dar s-a avansat destul de lent şi acum cred că vedem destul de clar cât de mari sunt costurile acestei lipse de transparenţă.”
Europa Liberă: Să mai citez o recomandare din acel document: „recunoaşterea pierderilor suportate de stat în sectorul bancar şi emiterea obligaţiunilor de stat pentru acoperirea costurilor asociate acestor pierderi”. Mulţi când au citit această recomandare s-au întristat, pentru că ar însemna ca „furtul” despre care se vorbeşte la cele trei bănci să fie pus pe umerii cetăţeanului. Cum s-a ajuns la această recomandare şi ce ar însemna ea de fapt?
Pirkka Tapiola: „Aceste recomandări au fost elaborate de noi toţi împreună: BM, FMI a fost consultat, şi alte părţi şi ele reflectă cele mai bune practici în plan global. E o problemă. Trebuie să găsiţi o soluţie sustenabilă pentru ea. Şi nu e prima criză bancară în istoria mondială şi experienţa s-a tras de acolo.”
Europa Liberă: Dacă va trece un an, vor trece doi, iar ancheta în cazul BEM, Unibank şi Banca Socială nu se finaliza şi banii statului nu vor fi întorşi…; ce se va întâmpla în această situaţie? Nu vreau să fiu pesimistă, dar nu ştiu de ce parcă îmi imaginez că există şanse mari ca nici aceste anchete să nu verse lumină asupra cazului şi nici banii să nu fie întorşi…
Pirkka Tapiola: „Trebuie să aducă lumină. Nu aveţi la dispoziţie aceşti ani. Şi nu e vorba doar despre încrederea investitorilor ca să vină în ţară. Este de asemenea o chestiune de încredere a cetăţenilor. Eu aş prefera să nu discutăm despre ce se va întâmpla dacă nu se întâmplă nimic. Eu aş spune că trebuie să se întâmple.”
Europa Liberă: Legat de reforma Politicilor de Vecinătate ale UE, unii, după ce au văzut această propunere prealabilă, spun că UE le zice de fapt unor ţări precum e Republica Moldova: nu vrem să intrăm în conflict cu Rusia pentru ţări care nu vor să facă reforme.”
Pirkka Tapiola: „Cred că e un lucru foarte important pe care trebuie să-l analizăm. Pentru că vom continua să sprijinim vecinii noştri, să le sprijinim suveranitatea, dreptul de a se dezvolta şi a-şi alege calea. Dar e un mesaj pe care trebuie cu siguranţă să-l transmit: ce este politică UE? Ce facem noi de fapt? Politica de Vecinătate a fost un răspuns ţărilor din vecinătate ţărilor care au spus că „vrem să ne apropiem de UE”. Aşadar, cum noi înţelegem asta?
Deci, apropierea de UE se face prin transformare reală, prin reforme, nu reforme simulate, nu cuvinte frumoase, nu nişte acţiuni de marketing, că “noi suntem buni”, că “noi am făcut”, dar de fapt lucru real, cu multă răbdare. Aceasta este experienţa noastră din Europa Centrală, care chiar au aderat la UE. A fost
Apropierea de UE se face prin transformare reală, prin reforme, nu reforme simulate, nu cuvinte frumoase, nu nişte acţiuni de marketing ...
foarte important de a realiza că fără reforme, fără implementarea lor, politica aceasta nu va funcţiona. Nu poţi să te apropii de UE, vorbind despre reforme. Trebuie cu adevărat să le faci.
Trebuie chiar să transformi societatea, pentru că în caz contrar societatea este vulnerabilă. Noi niciodată nu am căutat şi nici nu intenţionăm pe viitor să căutăm zone de influenţă, noi nu punem presiune externă şi nici nu apelăm la acţiuni militare, cum se întâmplă în Ucraina – nu este un mod de a face politică în secolul XXI. Şi eu nu aş vrea să spun că noi nu vrem să avem conflict cu Rusia, de aceea facem un pas înapoi. Nu, noi nu asta facem. Dar este foarte important să realizăm că fără reforme noi putem face foarte puţine lucruri.”
