Carmen Iohannis are 55 de ani, zâmbește natural și nu pare stânjenită de mulțime, de aparate de fotografiat sau de camarele televiziunilor. Răspunde spontan la întrebări, fără gravitatea persoanelor importante și învață din mers protocolul oficial, fără să se lase încorsetată de el. Pe scurt, arată și se poartă ca o femeie pe picioarele ei. Este profesoară de engleză la liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu și continuă să-și țină orele două zile pe săptămână, iar celelalte vine la București sau călătorește alături de președinte.
A fost zilele acestea împreună cu soțul ei Klaus Iohannis la Bruxelles, unde acesta a participat la Consiliul European, un loc în care în general șefii de stat sau de guvern nu sunt însoțiți de consoartele sau consorții lor. Doamna Iohannis sugerează în acest fel că vrea să joace un rol public explicit.
Nu știe însă deocamdată prea clar ce vrea să facă din postura de primă doamnă. În timpul vizitei oficiale a președintelui român în Germania, Carmen Iohannis a spus că vrea să facă „ceva” atât „pentru cei de acasă” cât și pentru cei „din afară” în măsura în care acest lucru „îi stă în putință”. Apoi a adăugat că i-ar plăcea să se „implice” în „educația și susținerea tinerelor talente”. Nu are un plan concret, dar în mod sigur nu vrea să fie invizibilă, cum au fost celelalte soții de foști președinți români în ultimii 25 de ani.
Pe primele două, românii aproape nu le-au văzut de loc. Nina Iliescu și Nadia Constantinescu nu au apărut la evenimente oficiale, pentru a nu renaște mitul așa numitului „cabinet 2” al Elenei Ceaușescu. În imaginarul popular Elena Ceaușescu devenise în ultimii ani dinaintea căderii dictaturii, principala sursă a relelor pentru români. Maria Băsescu a fost la rândul ei discretă și a evitat cu oarecare ostentație să fie în centrul atenției. Fostul președinte s-a afișat însă mereu cu ea, dar era evident că soției lui Traian Băsescu i-a displăcut rolul de primă doamnă, pe care la jucat cu stoicism în ultimii zece ani.
Spre deosebire de predecesoarele ei, Carmen Iohannis este dezinvoltă și lipsită de inhibiții. Poate și din cauză că vine dintr-o altă generație și poate chiar dintr-o altă cultură. Vorbitoare de germană și engleză, educată în cultul greco-catolic, cu universitatea făcută la Cluj, ardeleancă venită dintr-o provincie în care s-au păstrat unele tradiții ale vechiului imperiu habsburgic, soția președintelui nu are niciun fel de bariere de comunicare cu elita europeană în care a intrat Klaus Iohannis odată cu alegerea sa ca președinte al României în noiembrie 2014.
Inaugurarea instituției primei doamne în România ar putea marca într-un fel sfârșitul unei tranziții în care oamenii politici autohtoni erau obișnuiți să-și ascundă familiile, nu din modestie, ci de frica reacției publice. Rămâne însă de văzut în ce măsură Carmen Iohannis își va contura niște obiective compatibile cu acest rol sau dacă va fi doar un accesoriu volubil la brațul soțului ei.
