Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Guvernul de la Chişinău îndeamnă Tiraspolul să-l elibereze pe jurnalistul Serghei Ilcenko. De vorbă cu şefa diplomaţiei moldovene Natalia Gherman şi cu vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, despre priorităţile noului guvern în reglementarea transnistreană. Şi… cum se vede de la firul ierbii perspectiva unei soluţii – de vorbă cu locuitorii unui sat moldovenesc de pe malul stâng al Nistrului.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, organizație cu sediul la New York, a condamnat arestarea jurnalistului din regiunea transnistreană Serghei Ilcenko. Într-o declarație de presă semnată de directorul regional al organizației, Nina Ognianova, se cere autorităților de la Tiraspol să-l elibereze de îndată pe jurnalist, să restituie bunurile confiscate în percheziții și să înceteze să-l mai hărțuiască, pe el și pe familia lui. Ilcenko a fost arestat la 18 martie. Un tribunal din regiunea transnistreană a decis întemnițarea lui preventivă. El a fost acuzat de extremism, iar dacă va fi găsit vinovat riscă o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare. Ilcenko se declară nevinovat. Eliberarea jurnalistului arestat la Tiraspol a fost cerută şi de guvernul de la Chişinău.
MoldovaGaz cere scumpirea tarifului la gaze cu 48%, invocând devalorizarea leului și presiunile din partea furnizorului rus Gazprom. Dacă Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică de la Chişinău va accepta cererea distribuitorului, mia de metri cubi va costa 8.386 de lei. În cadrul unor consultări publice, din 24 marite, reprezentanții MoldovaGaz au spus că primesc „din ce în ce mai des avertizări” de la concernul rus Gazprom privind plata datoriei moldovenești, alcătuită în proporție de aproape 90% din datoriile regiunile transnistrene. Reprezentații MoldovaGaz au mai spus că se tem ca Rusia să nu condiționeze livrările de gaze de plata în avans, așa cum a făcut în cazul Ucrainei și au avertizat că, fără scumpirea cerută, MoldovaGaz ar putea intra în faliment.
Moldova ar putea să-și elaboreze o nouă strategie de securitate care să țină seama de evoluțiile regionale din ultima vreme, a declarat un oficial al președinției după ședința de astăzi a Consiliului Suprem de Securitate, ținută din inițiativa șefului statului, Nicolae Timofti. După reuniune consilierul prezidențial Alexei Barbăneagră a mai spus că guvernul va face un grup de lucru care să actualizeze strategia de securitate pentru că de la modernizarea precedentă din 2011 „s-au schimbat realitățile politice și sociale”. Oficialii prezenți la ședință au evitat să vorbească presei despre vreo amenințare concretă. Recent, într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Apărării, Viorel Cibotaru, a sugerat însă că Moldova trebuie să fie gata pentru a face față unui eventual, deși improbabil „război hibrid” – un termen folosit în general pentru a descrie agresiunea rusă nedeclarată din Ucraina.
Premierul Chiril Gaburici și directorul pentru Vecinătatea Estică a Comisiei Europene, Gerhard Schumann-Hitzler, au semna la Chișinău un acord prin care Republica Moldova va primi 64 de milioane de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală. Noile ajutoare europene, provenind dintr-un fond special, ENPARD, vor fi acordate eșalonat, timp de șapte ani. Oficialul european a spus că dezvoltarea agriculturii și a zonelor rurale este un sector prioritar pentru cooperarea Uniunii Europene cu Republica Moldova în această perioadă. Semnarea acordului a avut loc cu o zi înainte de un protest, la care principalele trei asociații de fermieri au cerut între altele subvenții de stat mai mari și dobânzi mai mici la creditele agricole.
Vicepremierul și ministrul moldovean de externe Natalia Gherman a anunțat că premierul francez Manuel Valls urmează să viziteze R. Moldova până la sfârșitul lunii iunie. Gherman a făcut acest anunț după convorbirile cu secretarul de stat pentru afaceri europene al Franței, Harlem Désir, aflat joi la Chișinău. Harlem Désir a anunțat cu aceeași ocazie că Adunarea Națională a Franței va ratifica Acordul de Asociere și Liber-Schimb dintre Moldova și Uniunea Europeană săptămânile aceasta. Désir a sugerat și că UE nu se gândește acum la o nouă extindere și nici la o ofertă ca Moldova să intre în blocul pan-european.
***
Europa Liberă: Aşadar, guvernul de la Chişinău a transmis Tiraspolului o scrisoare prin care își exprimă îngrijorarea în legătură cu arestarea de către administrația transnistreană a jurnalistului Serghei Ilcenko și cere eliberarea acestuia din detenție. Serghei Ilcenko a fost arestat de serviciul de securitate din Tiraspol în seara zilei de 18 martie. El este acuzat de extremism, în baza postărilor sale pe rețelele de socializare și a luărilor de atitudini pe forumurile din regiunea transnistreană. Vicepremierul pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Victor Osipov, a declarat pentru Europa Liberă într-un interviu realizat de Lina Grâu că în scrisoarea transmisă reprezentantului politic al Tiraspolului, Chișinăul cere respectarea drepturilor omului, a accesului la o justiție echitabilă și, mai ales, punerea în libertate a lui Serghei Ilcenko.
Victor Osipov: „Guvernul Republicii Moldova are o poziție constantă care ține de cerința de respectare a drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv în Transnistria. Și evident că în Transnistria acest obiectiv pentru noi este mai greu de asumat din motivul binecunoscut că autoritățile de la Chișinău nu au acces și nu ele sunt cele care acționează sau instrumentează anumite cazuri acolo. De aceea noi urmărim cu foarte multă atenție și îngrijorare mai ales acele situații în care sunt vizați exponenți ai presei sau ai societății civile.
Prin această prismă privim și cazul jurnalistului și politologului Serghei Ilcenko. Trebuie să vă comunic și faptul că am primit și o scrisoare din partea familiei pe marginea acestui caz. De asemenea, am făcut o adresare în care am exprimat poziția noastră foarte clară: noi solicităm ca drepturile omului să fie asigurate, dreptul la justiție echitabilă să fie asigurat, condițiile de tratament uman să fie respectate, dar, mai presus de toate, ca Serghei Ilcenko să fie eliberat din arest. Am adresat acest mesaj prin intermediul reprezentantului politic în procesul de negocieri și sperăm foarte mult că va fi tratat cu atenție și se va ține cont la Tiraspol de aceste principii.
În esență însă evident că nu cunoaștem toate dedesubturile acțiunilor sau activităților în care Serghei Ilcenko a fost implicat în ultima perioadă de timp, nu cunoaștem în detaliu aspectele legate de rivalitățile care sunt acolo dintre diverse tabere – cine și de partea cui, și împotriva cui acționează, și prin ce metode. Probabil că în perioada următoare vor apărea mai multe detalii din acest punct de vedere. Însă din tot ceea ce noi știm și având în vedere obligația Guvernului Republicii Moldova de a proteja drepturile cetățenilor țării, am făcut acest demers și vom continua să întreprindem eforturi și să punem această problemă în cadrul comunicării cu administrația de la Tiraspol.
Europa Liberă: Dl Ilcenko este considerat a fi o personalitate destul de controversată. Are importanță acest lucru?
Victor Osipov: Eu nu vreau să menționez aici alte nume concrete, dar voi aminti că au fost situații și anterior în care oamenii au fost reținuți, arestați, deținuți pentru perioade lungi de timp, dar care și-au găsit până la urmă o soluționare bazată pe înțelegerea inclusiv a Tiraspolului a faptului că asemenea acțiuni au un efect negativ pentru imaginea lor și că în general trebuie de pus înainte de toate drepturile omului. Iar persoanele au fost eliberate.
Persoanele despre care vorbesc de asemenea pot fi considerate ca având poziții foarte critice la adresa politicienilor de la Chișinău, a autorităților și a unor liberi politici în special. Dar eu cred că chestiunile de opinie, acțiunile, atâta timp cât ele sunt legale, ale persoanelor, țin de libertatea lor. Noi trebuie să judecăm lucrurile prin prisma obligațiilor pe care Guvernul Republicii Moldova le are de a proteja drepturile omului și de a proteja inclusiv această libertate – de a fi critic la adresa Guvernului Republicii Moldova.
Ilcenco este un jurnalist. De altfel, este un jurnalist bun, cu verb foarte tăios. Și el l-a aplicat frecvent în articole în care a analizat critic sau s-a pronunțat critic la adresa autorităților Republicii Moldova și a unor politicieni. Acesta este dreptul lui. Dacă noi construim o țară democratică trebuie să le lăsăm jurnaliștilor, comentatorilor, politologilor, dreptul de a-și expune opinia. Și niciodată nu trebuie să confundăm acest fapt obligația statului de a proteja libertățile și drepturile oamenilor.
***
Europa Liberă: Cum se vede perspectiva soluţionării conflictului transnistrean de la firul ierbii, dintr-un sat de pe malul stâng al Nistrului, dar subordonat autorităţilor moldovene? Valentina Ursu a discutat cu mai mulţi locuitori din satul Cocieri, raionul Dubăsari. Cocierenii spun că satul lor, dar și alte câteva localități din preajmă s-ar afla ca pe o insulă, adică dați uitării.
– „E foarte greu de trăit. Nu putem lucra pământurile, dacă mergem după traseu, ne opresc: „Куда едешь? Зачем едешь?”. Ne simţim ca pe o insulă izolată, ca într-un ceaun. Te duci la Dubăsari, li se pare că noi îi contrazicem prin vorbe, dar noi trăim paşnic.”
Europa Liberă: Vă numesc separatişti?
– „Poate şi ne numesc. Dar noi trăim paşnic şi nu încălcăm legile lor, nu le facem niciun rău.”
Europa Liberă: Dar ce vor ei, de fapt? Autorităţile de la Tiraspol ce şi-ar dori?
– „La început au dorit să dispară satul acesta, să-l ardă, să-l are şi să nu mai fie satul Cocieri.”
Europa Liberă: De ce nu ar fi vrut să existe localitatea Cocieri?
– „Fiindcă noi am apărat integritatea republicii, să fim liberi. Ei sunt venetici în Moldova, trimişi pentru câţiva ani, dar au rămas, cred, pentru totdeauna. Dacă le place, trăiască. Primească legile noastre şi trăiască. Dacă nu le place, să se ducă unde vor. Noi nu le încurcăm cu nimic. Ei ne încurcă nouă.”
– „Satul nostru parcă e bătut de soartă. Spun că cocierenii au început acest război. Să nu fi fost armata a 14-a se rezolva problema demult. Până acum au ură pe noi, ne spun: „Voi sunteţi români, duceţi-vă cu Româniaʾ.”
– „Dorim să fie pace, economie prosperă. Atunci deja putem să apelăm la Europa. Trebuie să avem relaţii bune şi cu Rusia, fiindcă deocamdată de acolo primim toate sursele energetice.”
Europa Liberă: Cum sunt actualmente relaţiile cu Rusia?
– „Nu sunt chiar calde. Actuala guvernare ar trebui să nu se uite cu ochi răi la Rusia.”
– „Trebuie să rezolve, să se gândească cei de sus, din Parlament, să nu caute numai scaunul şi banii. Nu ştiu cât vom mai răbda.”
Europa Liberă: Despre separatism se mai vorbeşte?
– „Noi nici nu ne aducem aminte de dânşii, nici ei de noi. La dânşii acum viaţa s-a scumpit.”
Europa Liberă: Era un timp când mulţi îşi luau cetăţenia regiunii transnistrene.
– „Chiar şi eu am vrut mă duc încolo, fiindcă era pensia mare, aveau 1400-1700.”
Europa Liberă: Şi aţi renunţat? Nu mai vreţi cetăţenia Transnistriei?
– „Nu mai vrem. Fiindcă acum şi la dânşii s-a legat funia, nu e ceea ce a fost, Rusia nu le mai dă bani. Deja cam toţi vor să primească pensie din Moldova. Vorbesc cu ei şi spun că vor în partea aceasta, fug de acolo.”
Europa Liberă: Mai există şanse să fie reunificată Moldova, cele două maluri ale Nistrului?
– „Niciodată.”
Europa Liberă: De ce?
– „Nici nu a fost unită cu Basarabia, nici nu va fi. Putin nu mai permite să fie.”
Europa Liberă: Cine nu doreşte cel mai mult reîntregirea celor două maluri ale Nistrului? Politicienii sau cetăţenii?
– „Politicienii. Totul se trage de la politicieni. Cred că de la Rusia e conducerea. Oamenilor le e indiferent. Oamenii se trag acolo unde e bine. Îmi închipui că Şevciuk va cere să conducă singur. Nu se vor uni, nu au de unde.”
Europa Liberă: Mai treceţi prin aceste puncte de control, există vamă.
– „Stau degeaba nişte mâncăi.”
Europa Liberă: Sunt forţe de menţinere a păcii.
– „Ce pace menţin ei aici? Stau degeaba. E bătaie de joc. Demult îi întrebăm de ce stau aici. Poate conducerea de azi îi va pune la punct pe toţi.”
Europa Liberă: Trăiţi cu frică? Care este teama cea mai mare?
– „Teama cea mare este e că mâine-poimâine vor veni ruşii, ne vor ocupa şi vom fi robi. În 1992, când a fost război, îşi băteau joc de populaţie. Dar acum, dacă vor veni, şi mai tare îşi vor bate joc.”
Europa Liberă: Există şanse să fie soluţionată problema transnistreană?
– „Există.”
Europa Liberă: Care este preţul reîntregirii celor două maluri ale Nistrului?
– „E greu de răspuns. Dacă se vor depune eforturi şi din partea stângă, şi din partea dreaptă a Nistrului, fiindcă oamenii simpli găsesc limbă comună.”
Europa Liberă: Dar tot vă numiţi străini, separatişti...
– „Ne numim străini, dar cuvântul separatist nu prea îl folosim. Acum foarte bine ne înţelegem cu transnistrenii, avem relaţii bune, aceleaşi sărbători le avem, hramuri, Paşte, ne întâlnim.”
Europa Liberă: Şi acum domnul Osipov şi doamna Ştanski ce probleme trebuie să discute?
– „Libera circulaţie a cetăţenilor din stânga Nistrului şi problema pământurilor care se află sub jurisdicţia Moldovei, pământurile satului Cocieri şi Molovata.”
Europa Liberă: Dar ziceau că s-a rezolvat problema terenurilor agricole.
– „Nu s-a rezolvat. Am fost nu demult în teritoriu şi am constatat că agricultorii nu au încă acces la aceste pământuri.”
Europa Liberă: Şi vă descurajează?
– „Cum să nu descurajeze? Dacă jumătate de sat rămâne fără lucru. Aceeaşi situaţie e şi în Molovata.”
Europa Liberă: Şi dacă se rezolvă problema terenurilor agricole?
– „Dacă se rezolvă problema terenurilor agricole, atunci 50% din conflictul transnistrean e rezolvat şi rămâne numai aspectul politic. Acum agenţii economici şi din Transnistria, şi din Moldova lucrează în comun, se ajută tehnic, cu piese de schimb, seminţe, sunt agricultori care sunt fraţi şi surori, fiindcă satele acestea au fost înrudite. Jumătate din cociereni au soţii din Molovata, Comisarovca. Eu am foarte buni prieteni, mergem în ospeţie unii la alţii. Dacă hotărâm problema pământurilor, va fi un plus foarte mare.”
Europa Liberă: Şansa soluţionării problemei transnistrene e una mare?
– „Foarte mare.”
Europa Liberă: De cine depinde?
– „De conducerea ţării, de conlucrarea dintre partea autoproclamatei republici nistrene şi guvernul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De 23 de ani se poartă negocieri şi deocamdată problema nu e soluţionată.
– „Cu părere de rău, nu e calitatea necesară.”
Europa Liberă: În ce ar consta calitatea dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol?
– „La o conlucrare. Am cedat în 1992 destul.”
Europa Liberă: Ce s-a cedat?
– „Partea stângă s-a cedat. Atât. Acum nu mai mergem la cedare. Până la ziua de azi suntem maltrataţi, percheziţionaţi. Satul Cocieri, practic, se găseşte într-un ghetou, nu evreiesc din timpul războiului, dar ghetou moldovenesc, avem sârmă ghimpată în faţa satului întinsă de autoproclamata republică din stânga Nistrului… Astăzi Molovata Nouă şi Cocieri, practic, suntem izolaţi de ţara noastră, de poporul nostru. Pe timp de iarnă Nistrul îngheaţă. Ce fac agenţii economici? Ce facem noi? Este un pericol.”
Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi în vârful puterii, cum aţi schimba lucrurile în bine? Ce aţi întreprinde ca cele două maluri ale Nistrului să fie reîntregite?
– „Să fie pace pe acest pământ, înţelegere.”
Europa Liberă: În mâna cui se află cheia soluţionării problemei transnistrene?
– „La guvern.”
Europa Liberă: Rusia joacă vreun rol? Poate juca un rol mai constructiv?
– „Uitaţi-vă ce se face în Ucraina, în Donbas. Se vede că Rusia e factorul implicat.”
Europa Liberă: Există asemănări între ce a fost la Nistru în 1992 şi ce se întâmplă acum în estul Ucrainei?
– „Analogic. E paralela dintre 1992 şi 2014. Numai că e o diferenţă de 22 de ani. E acelaşi scenariu.”
Europa Liberă: Dumneavoastră deseori pronunţaţi cuvântul separatist?
– „Da. Nu vrem să ne punem viaţa în pericol, fiindcă avem copii, nepoţi. Mai ales că mulţi oameni din Cocieri lucrează în Dubăsari, în ghetoul nostru unde trăim nu sunt locuri de muncă, pământul ni l-au luat, nu avem acces la pământ, avem sârmă ghimpată în faţă şi Nistrul în spate, în sat nu avem locuri de muncă şi suntem nevoiţi să lucrăm la Dubăsari.”
Europa Liberă: Frica reizbucnirii unui conflict persistă? Lumea trăieşte cu teamă?
– „Lumea trăieşte cu teamă. Avem prieteni, neamuri, fraţi, surori care trăiesc în Dubăsari, Cocieri, oamenii conlucrează, nu suntem vrăjmaşi. Ne mai aducem aminte că am ţinut arma, dar e câte o replică prietenoasă şi nu persistă răutate.”
Europa Liberă: Există o atractivitate pentru cei de dincolo de Cocieri, din Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol? Mă refer la atractivitatea din partea Chişinăului pentru localităţile din stânga Nistrului.
– „E greu de spus. Dar după cum văd, mulţi cetăţeni din aceste sate recunosc Republica Moldova, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, au copii care învaţă în Chişinău, Bălţi, Cahul. Deci, practic, s-au acomodat cu ceea ce este.”
Europa Liberă: Dar vectorul politicii externe, vectorul european, pe care îl promovează Republica Moldova dezbină sau, din contra, poate solidariza şi malul drept, şi malul stâng?
– „Dar unde a fost vectorul european în 1992? Unde a fost Europa, aceeaşi Americă? Acum întreprind unele măsuri în Ucraina, dar cu Transnistria nu au fost. Parcursul Moldovei care este acum este un parcurs normal, cu Europa, pentru aceasta am luptat, ca să fim liberi, democraţi, să avem dreptul la exprimare, la poziţia noastră. Toate aceste principii persistă în Europa, principiul democraţiei, dreptul la exprimare, la manifestare, la grevă. Şi noi trebuie să avem aşa drepturi.”
– „Nu dezbină cursul european ţara. Trebuie să fie schimbări în societate, prosperitate.”
Europa Liberă: Dacă va exista prosperitate nu va exista separatism?
– „Peştele se trage unde e mai adânc, iar omul unde e mai bine. Dacă în partea Uniunii Europene va fi mai bine nu va mai exista cuvântul separatism.”
– „Pentru aceasta trăim pe pământ şi facem bine pentru copiii noştri, pentru viitorul nostru, pentru o ţară bogată, frumoasă, integră.”
Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din satul Cocieri, de pe malul stâng al Nistrului, subordonat autorităţilor Republicii Moldova.
***
Europa Liberă: Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul moldovean de externe, Natalia Gherman, a spus că l-a invitat la Chişinău pe ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, pentru a discuta mai multe chestiuni din relaţiile bilaterale, inclusiv despre rolul pe care Moscova îl are în soluţionarea conflictului transnistrean. Valentina Ursu a întrebat-o pe Natalia Gherman cum poate fi impulsionat dialogul moldo-rus?
Natalia Gherman: „Chişinăul întotdeauna a fost gata pentru impulsionarea acestui dialog. Am avut mai multe iniţiative, propuneri pentru schimburi de vizite şi la nivel de experţi, şi la nivel de conducere supremă a statelor. Nu întotdeauna aceste iniţiative au avut o reacţie pozitivă din partea partenerilor ruşi. Însă acum, odată cu învestirea noului guvern, le-am reiterat şi mă aştept la o reacţie pozitivă la invitaţia mea adresată omologului meu rus de a vizita Republica Moldova.
Trebuie să semnăm mai multe acorduri bilaterale, care sunt elaborate de către experţii din diferite domenii, urmează să semnăm şi un program de cooperare în domeniul umanitar. Trebuie să discutăm rolul Rusiei în formatul „5+2” de soluţionare a conflictului transnistrean. Şi, de asemenea, voi găzdui lucrările Reuniunii ministeriale a ţărilor membre la Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră în luna iunie curent. Aştept sosirea tuturor miniştrilor de externe la această reuniune, ceea ce îmi va oferi un prilej bun pentru dezvoltarea şi impulsionarea dialogului bilateral cu aceste ţări.”
Europa Liberă: Partea transnistreană este implicată acum în aceste negocieri care se poartă cu partenerii de dezvoltare, ca să accepte, într-un final, parcursul european împreună cu autoritățile de la Chișinău?
Natalia Gherman: „Noi am întreprins mai multe eforturi de la începutul anului curent, fiind susținuți pe deplin de Uniunea Europeană, în informarea și popularizarea beneficiilor aduse de implementarea Zonei de Comerț Liber pentru Moldova și Uniunea Europeană pentru agenții economici din stânga Nistrului. Atestăm un interes sporit pentru posibilitățile de efectuare a comerțului cu Uniunea Europeană din partea producătorilor din regiunea transnistreană.
Progresele înregistrate de Moldova, din momentul aplicării prevederilor Zonei de Liber Schimb, sunt convingătoare și pentru producătorii zonei din stânga Nistrului, cu atât mai mult cu cât preferințele comerciale autonome de care beneficiază producătorii din stânga Nistrului din partea Uniunii Europene expiră la sfârșitul anului curent. Este în interesul producătorilor, fermierilor din regiunea transnistreană să se familiarizeze cât mai repede cu prevederile, dar şi cu avantajele Zonei de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană, astfel încât şi ei pot intra în acest regim de comerţ liber cu UE, pot beneficia de rezultatele acestui aranjament cu Uniunea Europeană şi să-mi mărească exporturile în condiţiile lipsei de taxe vamale.
Peste 30% din comerţul pe care îl are regiunea transnistreană deja se efectuează cu Uniunea Europeană, 38% cu restul Republicii Moldova. Este, în primul rând, în interesul agenţilor economici din regiunea transnistreană să valorifice acest potenţial deja existent şi să urmeze producătorii din restul ţării, în efortul de modernizare, de sporire a calităţii, competitivităţii produselor şi valorificării oportunităţilor pieţei libere care ne este deschisă de la 1 septembrie 2014 cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: opinia ministrului moldovean de externe, Natalia Gherman.
***
Despre priorităţile noului guvern de la Chişinău în procesul reglementării transnistrene şi cum anume acesta ar putea să apropie cele două maluri ale Nistrului, Valentina Ursu a stat de vorbă şi cu vicepremierul pentru reintegrare Victor Osipov.
Victor Osipov: „Revenind după patru ani în aceeaşi funcţie de viceprim-ministru pentru Reintegrare, constat că în ceea ce priveşte o serie de probleme sensibile şi dureroase pe care le avem, accesul la terenurile din raionul Dubăsari, situaţia şcolilor, situaţia instituţiilor moldoveneşti de pe teritoriul controlat de administraţia de la Tiraspol, libertatea circulaţiei în zona de securitate şi în general prin aceste puncte de control de pe linia administrativă, care desparte zonele controlate de Chişinău şi Tiraspol, în toate aceste domenii s-au adăugat probleme. Cu regret, cam aceasta este greutatea care cade pe umerii noştri astăzi. Noi încercăm să imprimăm o dinamică pozitivă şi constructivă în dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol, care a lipsit în ultima jumătate de an, practic, datorită campaniei electorale din Republica Moldova şi datorită complicaţiilor pe aceste subiecte inclusiv, care au făcut dialogul foarte dificil. Nu este uşor. Am preluat toate aceste chestiuni, le-am ridicat în cadrul discuţiilor pe care le-am avut la nivel de reprezentanţi politici, le-au discutat şi premierul Gaburici cu liderul transnistrean Şevciuk. Nu era real şi nu aş încuraja aşteptări exagerate în legătură cu faptul că o problemă, care s-a agravat timp de patru ani de zile, va fi rezolvată timp de o săptămână-două.”
Europa Liberă: Problema terenurilor agricole?
Victor Osipov: „Inclusiv problema terenurilor agricole. Eu îmi doresc foarte mult şi aceasta a fost principala chestiune pe care noi am ridicat-o în cadrul acestor întâlniri, dar care încă nu şi-a găsit o soluţie. De aceea, noi ne vom angaja foarte serios în căutarea unor rezolvări. Şi apelul pe care l-am făcut către partea transnistreană a fost acela ca în acţiunile ce au agravat toate aceste situaţii să încercăm să facem paşi în urmă, să renunţăm poate la nişte cerinţe care au creat bariere suplimentare sau au acutizat problemele şi să căutăm soluţii. Suntem în situaţie de criză economică cu toţii. Și trebuie să rezolvăm problemele sensibile, să scăpăm de povara lor şi să ne concentrăm pe proiecte care pot ajuta oamenii să se dezvolte la nivel local, la nivelul comunităţilor în această regiune. Acesta a fost mesajul nostru către Tiraspol. Dacă vom continua să ne punem beţe în roate unul altuia, să creăm şi să agravăm unele dintre problemele vechi care există, vom consuma tot timpul cu explicaţii şi contraargumentări pe aceste subiecte, fără a ajunge la un rezultat şi vom pierde acest timp pe care ar fi mai judicios să-l folosim pentru a face ceva concret, pentru a atrage investiţii, pentru a pune bazele unor proiecte de dezvoltare pe care oamenii le aşteaptă.”
Europa Liberă: Ţinând cont de situaţia din regiune, cât de actuală mai rămâne problema retragerii fostei armate ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi transformarea contingentului forţelor de menţinere a păcii într-o misiune civilă?
Victor Osipov: „Finalizarea procesului de retragere a trupelor şi muniţiilor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova şi iniţiativa de a merge mai departe în cadrul acestui mecanism de pacificare şi a-l transforma din unul militar în unul civil, sub mandat internaţional, sunt priorităţi ale guvernului şi vom continua să promovăm aceste iniţiative.”
Europa Liberă: Deşi sunteţi conştienţi că Federaţia Rusă nu va accepta, aşa cum nu a acceptat şi pe parcursul zecilor de ani?
Victor Osipov: „Nu poţi să te porneşti la drum gândindu-te că nu ai să ajungi nicăieri. Mai bine stai acasă, stai cuminte în bancă şi nu-ţi scrie aceasta în programul de activitate. Nu, noi suntem conştienţi că toate aceste probleme au o perspectivă de soluţionare pe care noi trebuie să o obţinem. Este misiunea noastră, misiunea cu care am venit la guvern şi de care nu ne poate absolvi nimeni. Noi nu avem dreptul să renunţăm la promovarea intereselor Republicii Moldova. Fie că aceasta va duce la un rezultat mai rapid sau la unul mai îndepărtat. Calea nu poate fi alta.”
Europa Liberă: Cam câţi ani i-ar mai trebui Republicii Moldova să rezolve acest conflict de la Nistru?
Victor Osipov: „Nu vreau să fac speculaţii. Sunt 23 de ani. Data trecută, în 2009, când am venit, erau 18 ani de când nu se rezolva conflictul şi au fost condiţii în etapele iniţiale mult mai favorabile pentru a găsi o soluţie, au fost şi multiple încercări. Aşa că nu sunt un aventurier. Singurul lucru pe care pot să-l
Angajamentul nostru este ferm şi hotărât în a promova interesele ţării în domeniul reintegrării prin soluţionarea problemei transnistrene.
spun este că angajamentul nostru este ferm şi hotărât în a promova interesele ţării în domeniul reintegrării prin soluţionarea problemei transnistrene. Dacă vom reuşi să facem aceasta mai repede, evident va fi mai bine. Dacă ne va trebui pentru a atinge acest rezultat o perioadă mai lungă de timp, atunci trebuie să avem şi înţelepciune, şi răbdare, şi putere pentru ca să continuăm să lucrăm o perioadă mai lungă de timp, dar să ajungem la rezultatul favorabil Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Sunt experți care spun că banii care s-au cheltuit pentru aceste negocieri s-ar ridica la o sumă foarte frumușică. Iar dacă s-ar fi investit în zona de securitate, atunci lucrurile poate ar fi arătat altfel. Și lumea percepea la o valoare mai justă ceea ce se întâmplă în procesul de reunificare a celor două maluri ale Nistrului.
Victor Osipov: „Eu nu vreau să supăr pe nimeni. Dar dacă cineva spune așa ceva și se consideră expert, atunci calitatea lui de expert ar trebui pusă sub semnul îndoielii pentru că trebuie să vină cu cifre. Și noi toți avem aceste cifre, sunt cifre inclusiv publice, dacă ne referim la faptul cât cheltuie pentru activitatea noastră în domeniul reintegrării bugetul Republicii Moldova, este o sumă foarte mică și neserioasă pentru Republica Moldova care are de rezolvat o problemă de conflict teritorial, o problemă de reintegrare a unei părți a teritoriului său. Reintegrarea costă. Reintegrarea cere investiții. Și aceasta este foarte adevărat. Iar noi, fiind o țară cu constrângeri financiare, o țară săracă, din punct de vedere financiar, evident, nu ne permitem și nu ne-am permis în toți acești 23 de ani să alocăm resursele necesare pentru reintegrare. Statele, care au trecut prin procese asemănătoare, au experiența și despre cum trebuie finanțat un proiect de reintegrare, și despre cât costă el. Bine, nu putem să comparăm Germania cu Republica Moldova. Dar, ca structură și abordare, și planificare a acestui proces, exemplul reunificării Germaniei este un exemplu interesant de studiat. Atunci, dacă cineva cu adevărat este expert în asemenea domeniu, eu aș fi foarte interesat să discutăm cu cifrele pe masă și la modul foarte serios, dar nu la modul speculativ. Despre banii alocați, totuși, pentru proiecte în Zona de Securitate și pentru reintegrare, eu voi reitera că în ultimii cinci ani s-au investit sume mult mai mari decât s-a făcut înainte, în măsurile de consolidare a încrederii, în rezolvarea unor probleme concrete cu care se confruntă localitățile de pe malul stâng, de pe malul drept, din zona de securitate, în dezvoltarea unor platforme de comunicare din diverse domenii, educație, politici sociale, economie, sănătate ș.a.m.d. În special, evident, s-au investit bani proveniți din asistența oferită de partenerii de dezvoltare, în cea mai mare parte, asistența oferită de Uniunea Europeană, și de Statele Unite ale Americii, și de alți parteneri, și Suedia, sunt foarte mulți parteneri de-ai noștri care ne ajută în acest sens. Se încheie în luna martie prima etapă a proiectului de asistență pentru măsurile de încredere finanțat de Uniunea Europeană și începe tot acum o nouă fază a acestui proiect care numără 28 de milioane de euro și este planificată pentru o perioadă de câțiva ani, pentru a susține asemenea proiecte, pornind de la cele de infrastructură, locale, apă, apeducte, centre de sănătate, centre de zi pentru bătrâni, asistență pentru copii ș.a.m.d. Și să vedem ce vor mai propune comunitățile de pe ambele părți. Deci, este o creștere foarte importantă și ea într-adevăr ajută în acest proces de conlucrare pentru a rezolva nișe probleme concrete.”
Europa Liberă: opinia vicepremierului pentru reintegrare Victor Osipov, consemnată de Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
