Comisia parlamentară pentru mass-media a retras din Parlament proiectul de modificare a Legii audiovizualului, după ce mai multe organizaţii media de la Chişinău au anunţat că dezaprobă secretomania şi graba cu care a fost înregistrată iniţiativa legislativă. Experţii media spun că, deşi împărtăşesc preocuparea legiuitorilor pentru suveranitatea reală a spaţiului informaţional, iniţiativa conţine prevederi care pun în pericol libertatea presei. Ce reacţii a stârnit proiectul care, declarativ. urmăreşte restricţionarea propagandei răspândite prin retransmisiunea televiziunilor ruse.
Aparent iniţiativa legislativă dezvoltă tezele programului de guvernare privind securizarea spaţiului informaţional, constată experţii media. Luat însă la bani mărunţi, spun ei, proiectul trădează dorinţa legislatorilor de a stăvili cu orice preţ avalanşa de critici. Dovadă ar fi pedanteria cu care autorii iniţiativei vor să reglementeze până şi comportamentul moderatorilor de dezbateri în studiourile de radio şi tv.
Oricare ar fi intenţiile legislatorilor, proiectul propus îngrădeşte libertatea de exprimare a jurnalistului, constată Ion Bunduchi, directorul Asociaţiei Presei Electronice. El spune că moderatorului, care i se cere să forţeze invitaţii să aducă probe la acuzaţii, i se atribuie o sarcină care este a organelor de drept şi nicidecum a presei: „Anumite prevederi din acest proiect spun aşa, dacă e să le traducem, oameni buni, jurnalişti, nu criticaţi cinovnicii pentru că în cazul acesta, veţi fi foarte dur sancţionaţi. Eu cred că actuala guvernare, dacă demonstra intenţia de a reforma şi a pune pe baze normale mass-media în Moldova, urma să pornească de la elaborarea unui concept general care să fie consultat cu întreaga societate.”
Până a ajunge pe ordinea de zi a legislativului, iniţiativa trebuie să obţină avizul comisiei parlamentare de profil. Între timp, amendamentele care au trezit nemulţumirea breslei jurnalistice ar putea fi retrase din proiect, a spus într-un interviu pentru Europa Liberă deputatul PD, Sergiu Sârbu, care este şi unul din autorii proiectului.
Apărându-şi iniţiativa, Sârbu a mai spus că prevederile criticate de jurnalişti au fost preluate aproape cuvânt cu cuvânt din legislaţia României cu privire la audiovizual, recunoscând însă că normele legale din România în această materie nu sunt neapărat cheie de biserică.
Amendamentul ce vizează comportamentul moderatorilor este prevederea care apare în Codul Audiovizualului din România, observă Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent de peste Prut. În opinia ei, este justificată această obligaţie pentru jurnalişti, care nu trebuie să pună la dispoziţie programele lor pentru vehicularea unor calomnii:
„Tu ca moderator trebuie să spui, stimaţi telespectatori, ţineţi cont că aceste acuzaţii nu sunt probate, deci este vorba de o singură frază şi este corect. Pentru că altfel, dai acces la spaţiul public unor calomnii. Moderatorul este reprezentantul interesului public în orice dezbatere televizată. Datoria lui este să scoată de la invitat cât mai multă informaţie relevantă pentru public, dar în termenii legii, fără cuvinte licenţioase, fără calomnii, fără acuzaţii neprobate, să nu lase să intre în spaţiul public lucruri toxice pentru public.”
Pe de altă parte, Ioana Avădani consideră absurdă prevederea care interzice răspândirea informaţiilor de către autori anonimi sau care nu pot fi identificaţi, pentru că, spune ea, o sursă anonimă nu este neapărat mincinoasă.
Experta notează că o diferenţă majoră, este faptul că în România aceste reguli sunt rezultatul unei discuţii între autoritatea de reglementare şi radiodifuzori, nu între politicieni, aşa cum s-a întâmplat la Chişinău.
Nevoia unei dezbateri publice a proiectului a fost semnalată azi şi de Asociaţia Patronală a Radiodifuzorilor din Republica Moldova. Într-un comunicat de presă remis de instituţie se spune că modificările propuse ar afecta financiar mai mulţi radiodifuzori şi în consecinţă unii ar putea dispărea de pe piaţa mediatică.
Tot azi, într-o conferinţă de presă, vicepreşedinta PL, Corina Fusu a atras atenţia că proiectul interzice radiodifuzorilor publici să plaseze publicitate, prevedere care în interpretarea ei ar face dependentă compania publică Teleradio-Moldova de partidele de la guvernare, întrucât aceasta va fi lipsită de peste un milion de lei, bani care sunt o sursă de finanţare independentă.
