Una din cele mai mari întreprinderi din stânga Nistrului – fabrica de textile Tirotex – şi-a sistat activitatea. Şeful administraţiei nerecunoscute din Tiraspol, Evgheni Şevciuk, a propus însă ca întreprinderile aflate în dificultate să treacă în administrarea executivului local. Despre evoluţiile economice tot mai alarmante din stânga Nistrului, Europa Liberă a stat de vorbă cu analistul economic din Tiraspol, Serghei Melnicenko.
Serghei Melnicenko: „Dinamica încasărilor bugetare este negativă începând cu sfârșitul lunii decembrie 2014 și nu este nicio tendință de îmbunătățire. Din contra, în comparație cu perioada similară a anului trecut se observă o scădere a încasărilor atât la bugetul regional, cât și la cele locale. Scăderea se observă mai mult la bugetul regional decât la cele locale, pentru că reducerea cea mai mare a veniturilor s-a produs la capitolul plăților vamale. Dacă e să comparăm luna martie a anului trecut cu martie 2015, scăderea este de trei ori la acest capitol. Se reduce în primul rând atât volumul exporturilor – în martie, cu 25 la sută – dar și al exporturilor – cu 30 la sută. Iată de ce impactul maxim este asupra colectării impozitelor anume la bugetul republican.”
Europa Liberă: Și cum se explică aceste evoluții negative?
Serghei Melnicenko: „Se explică prin scăderea volumelor de producție și ale livrărilor către export. Întreprinderile ajung în situația în care în condițiile reducerii volumelor către export se reduce volumul de producție și evident că proprietarii întreprinderilor iau măsuri în primul rând pentru optimizarea cheltuielilor, în al doilea rând pentru vânzarea activelor cu profil diferit. În plus situația ajunge până la faptul că la unele întreprinderi este introdusă așa-numita zi de muncă redusă sau săptămâna de muncă redusă. La unele întreprinderi, de exemplu la Litmaș, fosta uzină Kirov, au fost concediați 120 de angajați.
Dar situația cea mai dramatică acum este la fabrica de textile Tirotex. Și asta, din cauza faptului că s-a redus capacitatea de cumpărare atât în Ucraina, care era una din piețele de desfacere pentru Tirotex, cât și pe piața internă și în Occident, unde pe acest segment concurența este destul de mare. Și acum, situația este de așa natură încât proprietarii întreprinderii au decis să oprească activitatea, deocamdată pentru trei luni. A fost o adunare a colectivului de muncă, în cadrul căreia angajații au fost puși la curent cu această decizie.
Singurul lucru pe care îl poate face întreprinderea este să plătească fiecărui angajat în calitate de compensație pentru concediul forțat câte 1000 de ruble transnistrene, sau în jur de 90 de dolari. Aceste plăți se vor face timp de trei luni. Dacă în acest interval situația nu se va îmbunătăți, conjunctura pieții nu se va schimba, una din variantele anunțate este că 2500 de angajați vor trebui concediați. Asta, în contextul în care acum la Tirotex lucrează 3000 de oameni.”
Europa Liberă: Care, din punctul Dvs. de vedere sunt cauzele reale ale închiderii întreprinderii de textile și care vor fi consecințele sociale pentru Transnistria, având în vedere că Tirotex este unul dintre plătitorii mari de taxe în bugetul regiunii?
Serghei Melnicenko: „În jurul acestei întreprinderi acum sunt multe zvonuri și multe speculații cu privire la cauzele acestor evoluții și decizii. Începând cu aprilie 2014 Tirotex este susținut de stat în sensul unei anumite reduceri a prețurilor la gazele naturale, a unor scutiri la impozitarea a jumătate din veniturile de bază ale întreprinderii. Și se presupunea că executivul, în conformitate cu acordul existent, va prelungi acest regim preferențial de lucru pentru Tirotex până la 1 decembrie. Administrația întreprinderii cerea însă prelungirea acestui regim preferențial până la sfârșitul anului 2017, pentru a-și putea face planuri de viitor. Dar acestea sunt lucrurile care se spun public, care sunt la suprafață.
Dar după unele informații este vorba de fapt de o confruntare de ambiții dintre conducerea politică a regiunii transnistrene și proprietarii Tirotex-ului care ține de grupul de companii Sheriff. Se zvonește că ar fi vorba despre o procedură de cedare a acțiunilor în favoarea statului și aici au apărut divergențe între proprietarii întreprinderii și stat. Mai mult decât atât, există și informații că un scenariu similar s-ar putea aplica și pentru fabrica de vinuri și coniac de la Tiraspol Kvint, care la fel este în proprietatea companiei Sheriff, dar și la alte întreprinderi ale acestui holding.
Este evident că toată această situație va agrava și mai mult starea bugetului regional și, ce e cel mai important, a fondului de asigurări sociale din care se plătesc pensiile. Mai mult decât atât, aceste evoluții vor influența și starea așa-numitului cont al plăților pentru gaze, care este folosit de autoritățile transnistrene tot pentru necesitățile sociale. Banii acumulați pe acest cont pentru consumul de gaze nu sunt achitați furnizorului.
Cu toate acestea, chiar și în actuala situație, statul oferă anumite preferințe întreprinderilor în sensul reducerii cotei impozitelor, a prețurilor la gaze. Dar este de la sine înțeles că statul se așteaptă ca businessul, întreprinderile cărora le oferă beneficii și preferințe să aibă o atitudine socială responsabilă în sensul păstrării locurilor de muncă și achitării salariilor, ceea ce asigură completarea fondului asigurărilor sociale și a bugetului.
Iată de ce se poate spune, categoric, că situația economică este cea mai proastă din câte au fost în cei 25 de ani de existență a statalității.
Mai ales că în ultimul timp aceasta se agravează prin decizia adoptată pe 18 martie de Cabinetul de miniștri al Ucrainei, care va intra în vigoare de la 1 mai și care prevede că prin punctele vamale de frontieră pentru automobile Cuciurgan și Platonovo, precum și prin punctul feroviar Cuciurgan, nu se vor mai putea importa mărfuri accizabile – adică produse din tutun și alcool.”
Europa Liberă: De ce spuneți că această decizie este atât de gravă pentru Transnistria?
Serghei Melnicenko: „După unele date, până la sfârșitul acestui an pierderile pentru buget vor constitui 20 milioane dolari. În al doilea rând, întreprinzătorii, agenții economici vor fi nevoiți să livreze aceste produse pe la punctele vamale apropiate, situate la hotarul Ucrainei cu Republica Moldova. Care vor fi consecințele, mă întrebați? În primul rând, o logistică incomodă, în al doilea rând, cheltuieli de transport suplimentare, iar în al treilea rând mai apare o problemă pentru care nu există soluții – agenții economici vor trebui acum să plătească taxa vamală în bugetul Republicii Moldova. Evident că asta înseamnă pierderi pentru bugetul Transnistriei.
Din câte înțeleg, se încearcă o soluționare a acestei probleme. La ultima întâlnire a șefilor grupurilor de experți pe domeniul economic care a avut loc la Tiraspol partea transnistreană a ridicat această problemă și a cerut asistența părții moldovene în soluționarea acestei probleme. Lucru care în principiu este total necaracteristic procesului de negocieri în general.
Partea moldovenească deocamdată nu a reacționat în niciun fel, a rugat Tiraspolul să elaboreze un proiect de adresare către Cabinetul de miniștri ucrainean și s-ar fi promis că se va căuta o soluție. Dar cum se va soluționa această problemă până la urmă nu se știe.
Politologii spun că este vorba despre continuarea liniei de strangulare economică a Transnistriei, cu scopul de a obține cedări politice din partea Tiraspolului oficial.”
Europa Liberă: Cel mai probabil acest subiect va fi discutat și în cadrul întâlnirii despre care s-a discutat telefonic și care a fost anunțată de serviciul de presă al Parlamentului de la Chișinău pentru săptămâna aceasta, întâlnire dintre președintele Legislativului, Adrian Candu, și președintele Sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla?
Serghei Melnicenko: „Nu știu de unde aveți această informație, dar eu lucrez în Sovietul suprem și din partea noastră nimeni nu confirmă această întâlnire. Agențiile noastre de știri au publicat și ele această informație cu referire la serviciul de presă al Parlamentului de la Chișinău, iar noi l-am întrebat pe speakerul de la Tiraspol și el neagă această informație.
Dar cred că înțelegeți și Dvs. că o întâlnire a președinților de legislative nu va decide nimic în plan economic. În plus, se știe că gestionarea politicii externe și relațiile externe sunt de competența exclusivă a liderului regiunii Evghenii Șevciuk și a ministerului de externe. Deci, nu sunt așteptări prea mari, chiar dacă o astfel de întâlnire va avea loc. Cel puțin în Transnistria nimeni nu le are.”
Europa Liberă: Ce legătură există între ceea ce se întâmplă în domeniul economic și situația cu închiderea Tirotex, în special incapacitatea unor agenți economici de a achita salariile la timp, cu legea inițiată de liderul regiunii Evghenii Șevciuk care prevede trecerea în proprietatea statului a întreprinderilor care nu achită salarii timp de trei luni?
Serghei Melnicenko: „Nu este vorba deocamdată decât de un proiect de lege. Dar toată lumea înțelege că este de fapt o renaționalizare. Acest lucru contravine tuturor legilor existente și practicii internaționale.”
Europa Liberă: De la începutul anului ajutorul financiar rusesc prin care se suplimentau pensiile în Transnistria nu a venit în regiune. Recent însă Moscova a alocat o tranșă de ajutor. A soluționat acest lucru cel puțin o parte din problemele sociale din Transnistria?
Serghei Melnicenko: „Da, se poate constata că ajutorul într-adevăr a venit, cel care era oferit tradițional pensionarilor. Dar acesta a fost redus de la 165 de ruble la 100 de ruble transnistrene. Acest lucru s-a produs din cauza devalorizării valutei rusești. Iată de ce pierderile pentru fiecare pensionar – iar în Transnistria sunt 141 mii de pensionari – sunt mai mult decât semnificative.”
Europa Liberă: Din această perspectivă, a asistenței rusești pentru Transnistria, ce efecte a avut vizita de săptămâna trecută a lui Evghenii Șevciuk la Moscova? Ce informații au fost făcute publice?
Serghei Melnicenko: „Nu avem niciun fel de informații oficiale, în afară de postarea lui Rogozin de pe Twitter în care acesta spune că „s-a discutat situația economică și politică externă”. Adică s-au spus doar câteva cuvinte formale. Deocamdată nu sunt niciun fel de mișcări pozitive.
Singurul lucru care poate fi văzut sub aspect pozitiv în economia din Transnistria cred că este creșterea volumelor de producție la Uzina metalurgică din Râbnița – acolo au început să vină plățile în valută pentru produsele livrate anul trecut. În ianuarie uzina a fost închisă pentru lucrări de mentenanță, iar în februarie au intrat primii bani în valută.
În plus, pentru uzina metalurgică a fost deschisă o linie de creditare în Emiratele Arabe Unite pentru cumpărarea fierului vechi în calitate de materie primă. Și este interesant că acum fierul vechi va fi livrat nu doar din Ucraina, Moldova, România, din Transnistria și Kazahstan, ci se încearcă aducerea acestuia din porturile din Turcia și din Germania. Acolo fierul vechi este de o calitate mai bună, ceea face ca și produsul final să fie mai calitativ. Mulți pun aceste evoluții pe seama noului director general, a oligarhului și producătorului de petrol kazah Talgat Baitaziev.
Este practic singurul semnal pozitiv. Dacă se va dezvolta sau nu acesta în ceva mai mult, se va vedea cu timpul. Un nou proprietar a venit și la uzina de ciment de la Râbnița. Acesta nu este anunțat oficial, dar se vorbește că ar fi vorba despre o persoană originară din raionul Râbnița. La uzină a fost schimbat directorul general, în această funcție a fost numit Vitalii Kalin, un localnic, și, respectiv, și investitorul. Știm că anterior întreprinderea aparținea oligarhului rus Alișer Usmanov.”
