Linkuri accesibilitate

Îi împinge legea bugetului pe 2015 pe oamenii de afaceri moldoveni în economia subterană?


Un reportaj de Diana Răileanu.

Confederaţia Naţională a Patronatelor a criticat guvernul pentru discutarea „pe ascuns” a Legii bugetului, a politicii bugetar-fiscale şi a fondurilor de asigurări medicale şi sociale. Organizaţia, care reprezintă agenţii economici din Republica Moldova, susţine că s-a pomenit cu majorări de taxe şi impozite care pun sub presiune afacerile private şi împing oamenii de afaceri în economia subterană. Relatează Diana Răileanu:

Documentele bugetare avizate de Executiv conţin mai multe modificări care nu au fost discutate cu mediul de afaceri, susţin reprezentanţii Patronatelor. Majorarea cu 50 la sută a taxei pentru utilizarea drumurilor, scumpirea cu aproape 800 de lei a poliţei de asigurare medicală obligatorie sau limitarea numărului de autoturisme aflate în gestiunea companiilor - sunt doar câteva dintre prevederile care i-au luat prin surprindere pe oamenii de afaceri.

Pentru acest an, Executivul prognozează un deficit bugetar de aproape patru miliarde de lei, bani care, potrivit preşedintelui Confederaţiei Naţionale a Patronatelor, Leonid Cerescu, vor fi puşi tot pe umerii plătitorilor de taxe şi impozite. Prin majorările operate, Guvernul speră să adune mai mulţi bani la buget, însă, în opinia lui Leonid Cerescu, riscul ar fi ca oamenii de afaceri, constrânşi, să migreze spre economia informală:

„În cazul în care noi creştem această povară fiscală, cum credeţi, care va fi reacţia acelor agenţi economici care abia-abia au un profit cât de cât şi nu au posibilitatea să activeze mai departe? Au două căi, aşa cum am vorbit nu o dată, fie că trec în activitatea tenebră şi continuie a ascunde veniturile şi nu plătesc la bugetul de stat, fie stopează activitatea, dau faliment. În acest caz are de piedut salariatul angajat, are de pierdut statul şi, fără îndoială, agentul economic care a riscat cu bani mulţi, a făcut o afacere şi, la momentul actual, nu poate continua această activitate”.

Din cauza politicii netransparente, agenţii economici nu au reuşit să-şi planifice pe termen lung afacerile, fapt care le pune sub risc activitatea, constată vicepreşedintele Patronatelor, Alexandru Slusari, cel care reprezintă în organizaţie şi interesele oamenilor de afaceri din agricultură. De fapt, continuă el, după avizarea politicii bugetar-fiscale şi a Legii bugetului, agenţii economici s-au ales cu mai multe întrebări decât răspunsuri:

„Sunt sau nu sunt prevăzuţi în buget banii pentru a achita datoria internă cauzată de garanţia statului pentru cele trei bănci? Noi nu am discutat proiectul bugetului de asigurări sociale, unde se introduce pentru toţi agenţii economici raportarea electornică. Noi nu am discutat încă un aspect foarte important şi foarte grav pentru toată populaţia, nu doar pentru agenţii economici, majorarea cu un procent a contribuţiilor pentru asigurările în medicină. Începând cu 1mai se preconizează că de la 8 % vom trece la 9 %. Nu a fost discutat de ce noi trebuie să plătim, cum au fost cheltuiţi banii Fondului de asigurări în medicină. Deci, s-a întâmplat un lucru, din punctul meu de vedere, foarte grav.”

Şi organizaţia care apără interesele salariaţilor – Confederaţia Naţională a Sindicatelor – se declara nemulţumită că au putut să-şi prezinte punctul de vedere pe marginea documentelor bugetare doar în timpul şedinţei de guvern de vinerea trecută.

Executivul ar fi evitat reproşurile, constată preşedintele Sindicatelor, Oleg Budza, dacă ar fi convocat din timp Comisia Naţională pentru consultări şi negocieri colective, care implică reprezentanţii Guvernului, Sindicatelor şi Patronatelor şi care, tradiţional, dezbat Legea bugetului şi politica bugetar-fiscală:

„La nivel naţional este legea sindicatelor, legea patronatelor care obligă autorităţile publice centrale să se consulte cu partenerii. În comisie discuţii nu au fost, nici comisia nu s-a convocat, nu există hotărârea Guvernului la această temă. I-am replicat dlui Gaburici şi am vorbit personal cu dlui încă vreo trei săptămâni în urmă: dle prim-ministru, vă rugăm să urgentaţi formarea comisiei! „Da, da, da” şi nu s-a făcut nimic. Nu ştiu cum se califică acest lucru: nedorinţă sau alte sunt intenţiile. Prima dată în şase ani s-a întâmplat ca prin Comisia de consultări şi negocieri colective nu au trecut trei bugete. Niciodată aşa ceva nu a fost.”

Reprezentanţii Sindicatelor şi Patronatelor speră acum să fie auziţi în comisiile parlamentare, care urmează să ia o decizie leată de documentele bugetare, înainte ca acestea să fie discutate în plenul Parlamentului.

Ambele organizaţii nu exclud proteste dacă opiniile lor vor fi neglijate în dezbaterile parlamentare.

Previous Next

XS
SM
MD
LG