Linkuri accesibilitate

Afaceri mici în satele Moldovei cu bani europeni


Un reportaj de Diana Răileanu.

Mici investitori care au pornit afaceri la sate au primit astăzi granturi de cinci mii de dolari ca să le dezvolte. 21 de antreprenori au convins experţii Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată, finanţat din bani europeni, că activităţile lor sunt durabile şi vor crea noi locuri de muncă în localităţile din care provin. Despre ce afaceri e vorba ne spune Diana Răileanu:

Cultivarea şi extragerea uleiului de levănţică, creşterea prepeliţelor pentru carne şi ouă, dezvoltarea unei brutării în nordul ţării sau deschiderea unei mini-ferme de capre – sunt doar câteva dintre afacerile care au fost premiate miercuri. O parte dintre antreprenori şi-au lansat activităţile cu economiile adunate de-o viaţă sau cu banii trimişi de rudele acestora care muncesc peste hotare. Cei cinci mii de dolari primiţi astăzi îi vor ajuta să le dezvolte. Alţii însă fac primii paşi în ale businessului. Este şi cazul Valentinei Boldişor de 57 de ani din satul Ivancea, raionul Orhei. Ea vrea să amenajeze o prisacă, inclusiv cu banii trimişi de cei doi copii ai săi, unul stabilit în Marea Britanie, iar altul în Franţa.

Valentina Boldişor: „Am hotărât, întrucât copiii sunt peste hotare să iniţiem o afacere că să-i aducem acasă. Desigur, cu ajutorul lor, dar să vină acasă să continuie afacerea. Doar atât ne dorim, să fie stabilitate, astfel încât copii noştri să poată să viseze că tot ce vor investi în ţara Moldovei va avea viitor pentru copiii copiilor lor”.

Europa Liberă: Ce afaceri se pot deschide la sat, astfel încât oamenii să nu mai fugă la oraş?

Valentina Boldişor: „În primul rând, la sate, ar trebui să se repare drumurile. Sunt posibilităţi de afacere, trebuie doar drumuri. În plus, pe locurile unde trebuie să crească via să crească via, pe locurile unde este necesar să crească livadă, să crească livadă, şi, respectiv, să fie cu tehnologii înalte, să le putem exporta. Atunci vor fi create ş locuri de muncă, adică, omul care vine să investească va crea şi locuri de muncă”.

Banii europeni atraşi de antreprenorii de la sate vor fi investiţi şi în afaceri care nu au legătură cu agricultura. Bunăoară, Andrei Damian de 36 de ani din satul Mingir, raionul Hânceşti, este inginer mecanic de meserie. El a decis să deschidă în satul său un atelier de reparaţie a maşinilor, inclusiv a celor agricole. Antreprenorul spune că nu duce lipsă de cerere.

Andrei Damian: „M-am gândit că la ţară e o problemă cu reparaţia. De multe ori oamenii trebuie să se deplaseze până în oraş pentru a repara un utilaj oarecare şi, de multe ori, transportul utilajului până la Chişinău poate să fie mai costisitor decât reparaţia în sine. Chiar şi oamenii din sat îmi spuneau că ar fi bine să existe un centru de reparaţie, or, odată cu trecerea timpului sapa şi hârleţul sunt o istorie şi toţi trec la mecanisme auto, ceea ce înseamnă că, la un moment dat, se lovesc de nevoia reparării acestora”.

Europa Liberă: Deci, de cerere nu veţi duce lipsă?

Andrei Damian: „Nu, sunt chiar foarte-foarte solicitat şi chiar vreau să mai angajez vreo două persoane”.

Europa Liberă: Acum câţi angajaţi aveţi?

Andrei Damian: „Trei”.

Afacerile premiate miercuri vor crea peste 70 de noi locuri de muncă. Antreprenorii învingători au fost selectaţi dintr-un număr de peste 80 de oameni de afaceri de la sate instruiţi mai multe luni în domeniul businessului, explică Olesea Cazacu coordonatoare în cadrul Programului Comun de Dezvoltare Locală Integrată:

Olesea Cazacu: „Toţi au fost instruiţi în aşa fel încât ei nu se lansează într-o afacere cu ochii închişi. Pe lângă finanţarea pe care o dăm ei contribuie cu bani proprii. Sunt iniţiaţi şi pregătiţi ca să aibă nişte afaceri frumoase la ei acasă. Lucrăm într-un număr doar într-un număr anumit de localităţi, 20 la număr”.

Europa Liberă: Cu ce provocări se confruntă businessul mic de la sate?

Olesea Cazacu: „Prima provocare este lipsa finanţării. Ei îşi doresc să facă o afacere, dar trebuie lucreze mai mulţi ani ca să câştige aceşti bani şi nu în Moldova, dar peste hotare, probabil. O altă provocare este că mulţi nu cunosc cum se face o afacere, cum să o deschizi, unde să te duci? Deci, sunt în faţa unei multitudini de probleme şi nu sunt ghidaţi: uite, începe de aici, fă asta, du-te acolo. Anume cu asta am încercat să-i susţinem”.

Olesea Cazacu mai spune că succesul unei afaceri lansate în mediul rural depinde şi de activismul primarului din localitate. Ea constată că tot mai mulţi edili înţeleg că beneficiarii afacerilor pe care le încurajează sunt nu doar locuitorii comunităţii, ci şi sătenii din regiune care, cu exemple pozitive în faţă, ar putea să-şi găsească un rost acasă şi nu peste hotarele ţării.

Previous Next

XS
SM
MD
LG