Una caldă, alta rece. Curtea Constituţională a menţinut pedepsele penale pentru funcţionarii care se demonstrează că au făcut avere pe căi ilegale, la fel şi dreptul de a le confisca averile care nu pot fi justificate, inclusiv cele trecute pe părinţi, soţii sau prieteni. Pe de altă parte, într-un răspuns la sesizarea unui grup de deputaţi comunişti, a declarat neconstituţionale un şir de articole din legea care permitea testarea integrităţii profesionale a funcţionarilor publici. Această decizie, practic, blochează punerea în aplicare a normei, susţin experţii anticorupţie.
Despre consecinţele hotărârii discutăm în această dimineaţă cu preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare, Sergiu Ostaf.
Europa Liberă: Să începem, domnule Ostaf, cu decizia Curţii Constituţionale care a stârnit, oarecum, nedumerirea în rândul experţilor anticorupţie. Într-un răspuns la sesizarea unui grup de deputaţi comunişti, magistraţii Curţii au declarat neconstituţionale o parte din articolele legii care permitea testarea integrităţii profesionale a funcţionarilor publici. Pentru ascultătorii mai puţin familiarizaţi în ceea ce priveşte măsurile anticorupţie, domnule Ostaf, v-aş ruga să explicaţi de ce atât experţii locali cât şi cei internaţionali au insistat atât de mult pe testarea integrităţii funcţionarilor publici, mecanism care permite Centrului Naţional Anticorupţie şi SIS de a-i tenta cu mită pentru a le testa astfel incoruptibilitatea?
Sergiu Ostaf: „Să înţelegem, într-adevăr, care este contextul şi care este importanţa acestui instrument pentru promovarea unei birocraţii responsabile, oneste şi incoruptibile. În primul rând, această lege avea anumite instrumente care contribuiau la consolidarea onestităţii serviciului public. Cunoaştem cu toţii că serviciul public în Republica Moldova este afectat de gradul mic de încredere din partea cetăţenilor. Pe de altă parte, există şi aceste relaţii clientelare, influenţă necorespunzătoare din afară, influenţa politică sau centrele de influenţă economică asupra felului în care funcţionează
Este important şi necesar de a consolida independenţa serviciului public...
administraţia publică în Republica Moldova. Şi sunt suficiente exemple, unele recente, altele de o perioadă mai lungă de timp, pentru a demonstra faptul că este important şi necesar de a consolida independenţa serviciului public.
În general, sunt câteva măsuri importante pentru a consolida independenţa, incoruptibilitatea şi onestitatea serviciului public. Prima este acea măsură de transparenţă totală în funcţionarea serviciului public. Şi aici avem deocamdată anumite carenţe de funcţionare a legii transparenţei decizionale. Există anumite progrese, dar ele nu sunt concludente.
Al doilea aspect important este promovarea meritocraţiei în serviciul public. Atunci când oamenii sunt numiţi şi promovaţi în funcţie de criterii raţionale, pe performanţa în serviciul public.
Al treilea aspect, care face parte din aceste măsuri de consolidare a serviciului public incoruptibil este integritatea, în ceea ce priveşte averile şi evitarea conflictelor de intere. Acest aspect care simulează unele comportament de la serviciul de lucru, în care se testează şi se evaluează în mod pasiv, prin observaţie, dacă comportamentul funcţionarilor publici este unul adecvat, corespunde cerinţelor profesionale sau nu. În momentul în care se depistează în aceste situaţii create virtual, prin urmărire pasivă, că comportamentul funcţionarilor nu este unul adecvat, nu se conformează cerinţelor de neutralitate, de profesionalism şi sunt identificate cazurile de aflare sub influenţa unor acţiuni din afară, cu încălcarea unor norme, atunci astfel de cazuri sunt sancţionate pe calea disciplinară. Este un aspect care vorbeşte despre esenţa testării integrităţii profesionale.
Toate aceste măsuri în ansamblu, nu separat, contribuie puternic la crearea unui serviciu public responsabil, onest, care munceşte în interesul cetăţenilor. Cel mai important este că toate democraţiile care vor să ajungă la starea de democraţie consolidată trebuie să parcurgă această etapă importantă de formare a unui serviciu public responsabil, care munceşte în interesul public. Nu există o altă cale decât aceste măsuri, de a consolida onestitatea serviciului public. Şi acesta este un element important care sprijină funcţionarea statului de drept, supremaţia legii. Aceasta este semnificaţia importantă a acestor măsuri şi în speţă a acestei legi.”
Europa Liberă: Într-o primă reacţie, Doamna Cristina Ţărnă, vicedirectoarea CNA, instituţie responsabilă de testare, a declarat că decizie Curţii Constituţionale practic, blochează punerea în aplicare a normei, a uneia din acele patru măsuri pe care le-ați menţionat, şi anume testarea integrităţii. Ce efecte întrevedeţi, domnule Ostaf, tocmai acum, când potrivit Cristinei Ţărnă, mecanismul a început să dea rezultate şi când urma să înceapă sancţionările?
Sergiu Ostaf: „Dacă observăm o perioadă, ultimul an de activitate şi aplicarea acestei legi, deja practica administrativă şi efectele aplicării acestei legi au creat mai multe beneficii pentru societate. Există raportul prezentat de CNA către Parlamentul Republicii Moldova care demonstrează că în această perioadă de timp s-au multiplicat substanţial, vorbim despre zeci şi zeci de cazuri atunci când cazurile de influenţă necorespunzătoare, cazurile de încercări de corupere au fost denunţate în corpore. Adică este numărul foarte mare de cazuri denunţate din afară asupra serviciului public.
Aceasta demonstrează că serviciul public a început să răspundă şi să se conformeze unor comportamente oneste, sincere şi adecvate. În momentul în care cineva din afara serviciului public doreşte să influenţeze şi să ceară sau să ofere anumite favoruri, serviciul public a început să respingă astfel de comportamente. Acesta este un efect pozitiv, deja creat de această lege.
Al doilea aspect este faptul că a avut un efect de educare. Înţeleg că datele demonstrează că deja șapte judecători au denunţat cazurile de încercare de mituire, de corupere, deci aceste efecte preventive ale acestei legi au început să dea anumite roade.
În momentul în care hotărârea [CC] a invalidat - şi aici aş vrea să văd care este motivaţia acestei hotărâri în sensul raţional al cuvântului -, aş vrea să înţeleg de ce hotărârea a încercat să lovească nu doar în aspectele de măsuri, sau aceste elemente practice de aplicare a legii, dar a invalidat şi obiectivul legii, cum ar fi neadmiterea unor influenţe necorespunzătoare în exercitarea atribuţiilor şi obligaţiilor în serviciul public, de ce Curtea Constituţională a hotărât şi acest obiectiv nu este unul compatibil cu Constituţia, ceea ce este un foarte dificil de înţeles.
Deci, efectele invalidării mai multor prevederi vor avea un impact de relaxare şi de un comportament mai puţin responsabil din partea serviciului public, pentru că asta este zona de aplicare a legii. Relaxarea aceasta o să aibă ca rezultat revenirea la unele comportamente în care influenţa din afară, în care comportamentele cu elemente coruptibile ar putea să fie încurajate, şi asta mă îngrijorează cel mai mult în rezultatul acestei hotărâri.”
Europa Liberă: Legea urmează a fi trimisă în Parlament pentru a fi revăzută. Însă, revenind la decizia Curţii, voi scoate în faţă doar câteva din articolele care au fost declarate neconstituţionale: a fost interzisă şi înregistrarea obligatorie audio şi video din timpul testării, conducătorii instituţiei nu vor mai avea dreptul să ţină în secret numele funcţionarilor supuşi testării. Funcţionarii nu vor mai putea fi pedepsiţi cu destituirea, dacă în urma testării a fost demonstrat că au admis acte de corupţie. Vă întreb oarecum ironic, domnule Ostaf, au mai rămas pârghii pentru a depista funcţionarii corupţi în timpul testării sau toate au fost excluse, iar mâinile celor care îi vor testa sunt legate?
Sergiu Ostaf: „Deocamdată nu este partea motivantă şi eu sunt foarte interesat să văd motivaţia pe toate aspectele de invalidare. Nu rămâne nici un instrument valid pentru a valorifica instrumentul de testare de integritate. Practic, din acest moment, CNA-ul nu poate şi nu are nici un instrument la îndemână pentru a valorifica legea, a pune în aplicare această lege.
Practic activitatea CNA este suspendată din acest moment. Înţeleg că există anumite dosare în instanţele de judecată, atunci când unele persoane au fost identificate ca încălcând sau având un comportament coruptibil la locul de muncă. Legea se referă doar la acele situaţii care sunt relevante activităţii profesionale, nu se referă la viaţa privată, în contextul altor activităţi. Din momentul acesta, soarta acestor dosare este foarte clară, ele vor fi sistate.”
Europa Liberă: Funcţionarii pot răsufla uşuraţi.
Sergiu Ostaf: „Exact, presiunea din partea acestei măsuri asupra funcţionarilor deja se relaxează şi comportamentul lor ar putea să revină la acel grad de încredere care este la momentul actual caracteristic din partea societăţii. Ultimul raport de evaluare făcut de World Economic Forum demonstrează că în domeniul, spre exemplu activităţilor comerciale, încrederea în serviciul public, în funcţionarii publici este foarte mică, practic pe ultimul loc în clasamentului de încredere în serviciul public.
Dacă ne uităm la ce ar însemna elementul de supremaţie a legii, eu personal am admirat decizia Curţii Constituţionale din 22 aprilie, atunci când a stabilit foarte clar legătura dintre corupţie, influenţa corupţiei asupra erodării noţiunii de stat de drept. În sensul acesta, faptul că este invalidat unul din instrumentele care promovează comportamentul incoruptibil, într-un fel erodează noţiunea statului de drept în sensul funcţionării unui serviciu public incoruptibil în aplicarea legii în formă raţională.
Aici eu nu văd în ce măsură Curtea Constituţională contribuie la promovarea statului de drept şi a unui serviciu independent, care nu este afectat de relaţii clientelare, care nu este influenţat de anumite comportamente de interes, de favoritism din afară. Asta este o problemă, soluţii pentru care ar trebui să se găsească în cadrului parlamentului, pentru a revigora instrumentele de combatere a corupţiei în serviciul public.”
