„O cruciadă a femeilor aduce dreptate în România”, este titlul unei relatări de la București a agenției Associated Press, semnată de Alison Muttler și sintetizată de Mircea Țicudean.
Procurorul Denisa Cristodor a făcut istorie toamna trecută lansând primul caz românesc împotriva unui gardian din epoca comunistă suspectat de crime împotriva umanității.
Cristodor, în vârstă de 37 de ani, deschide drumuri acum și pe un alt front neașteptat, ca parte a unei avangarde de procurori și judecători femei care cutremură societatea românească atacând „vacile sfinte”: miniștri și moguli care au supt statul de sute de milioane și foști comandați de închisori comuniste bănuiți de tortură și omor.
Majoritatea acestor femei erau la școală când cu prăbușirea comunismului în urmă cu 25 de ani. Astăzi ele construiesc încet un sistem de justiție independent, bazat pe credința lor că nimeni nu este mai presus de lege.
În vremea comuniștilor justiția era domeniul bărbaților, care fereau de necazuri alți bărbați, din elita conducătoare. Asta a început să se schimbe odată cu sosirea democrației și capitalismului în anii 1990, când bărbații au plecat din slujbele prost-plătite de procurori și magistrați devenind avocați sau oameni de afaceri – și lăsând ușa deschisă femeilor. Rezultatul: 60% din procurorii și judecătorii de astăzi ai României sunt femei.
„Feminizarea judiciarului” ajută România să-și lepede eticheta de mlaștină a corupției și nepotismului, a spus AP Cristian Pârvulescu, decanul unei școli superioare de studii politice și administrație publică. „Aceste femei își întipăresc propria viziune asupra României într-un mod curajos”.
Prima adiere a schimbărilor a venit în 2005, când Traian Băsescu a fost ales președinte după o campanie în care a promis să lupte împotriva corupției. În anul următor a numit-o pe Laura Codruța Kövesi prima femeie în postul de procuror general. Ea avea doar 33 de ani. Aproape zece ani mai târziu, Kövesi este considerată cea mai puternică femeie din România, fiind vârful de lance al unei campanii neînfricate ce și-a luat ca țintă unele din cele mai puternice personaje ale României.
În ultimele luni procurorii anticorupție l-au pus sub acuzare pentru mită pe fostul ministru de finanțe; l-au acuzat pe cumnatul premierului Victor Ponta de corupție; și l-au investigat pe fratele lui Băsescu, pe aliata lui apropiată (Elena Udrea) și pe ginerele lui.
În 2014 – amintește AP – DNA a obținut un număr record de 1.051 de condamnări, față de 753 cu un an înainte. Anul acesta se așteaptă un bilanț și mai mare. Printre cei condamnați din ianuarie 2014 s-au numărat un fost premier, șapte foști miniștri, un fost vice-prim-ministru, patru deputați, un europarlamentar, 39 de primari, 25 de magistrați și doi moguli.
Băsescu însuși, care și-a încheiat mandatul în decembrie, este ținta unei anchete condusă de procurorul – femeie! – Adina Petrescu, pe baza acuzațiilor că a amenințat public și a încercat să șantajeze o senatoare care învinuise de nereguli membri ai familiei lui Băsescu.
Kövesi, fostă jucătoare de baschet profesionistă, a devenit magistrat în 1995. „În urmă cu 20 de ani se spunea că biroul Procuraturii nu-i un loc pentru femei. Se spunea că femeile cedează prea ușor. Sper că am doborât acest mit” – a spus ea corespondentului AP.
Kövesi și colegele ei sunt criticate periodic de politicieni și de unele organizații de presă ai căror proprietari au fost ei înșiși condamnați pentru corupție. Ea are acum gărzi de corp.
„Ce este surprinzător este că corupția este prezentă la toate nivelele și în toate domeniile”, spune Kövesi. „Văd oameni care sunt anchetați, dar continuă să aleagă calea corupției, folosind metode și mai sofisticate”.
Cruciada Denisei Cristodor s-a născut din convingerea că ororile perioadei comuniste nu trebuie lăsate nepedepsite, indiferent cât timp a trecut de la comiterea lor.
Anul trecut ea i-a pus sub acuzare pe fostul comandant al închisorii Râmnicu Sărat și pe cel al unui lagăr de muncă forțată în care au murit peste o sută de oameni.
Alexandru Vișinescu, de 89 de ani, a compărut în fața tribunalului în septembrie, fiind acuzat de crime împotriva umanității și de moartea a 12 deținuți la Râmnicu Sărat, unde a fost comandant între 1956 și 1963.
Ion Ficior se confruntă cu acuzații similare pentru moartea a 103 oameni la Periprava, unde a fost șef între 1958 și 1963. Procesul lui încă nu a început.
Ambii acuzați se declară nevinovați și spun că n-au făcut decât să îndeplinească ordine. La 25 de ani după comunism, nici un comandant de închisoare din acea epocă nu a fost judecat.
Denisa Cristodor a adunat date în dosarele Vișinescu și Ficior din 2013. A vorbit cu zeci de martori, mergând acasă la cei care sunt prea bolnavi sau prea vârstnici ca să poată merge la Procuratură. A vizitat închisoarea din Râmnicu Sărat unde deținuții erau ținuți în celule aglomerate și friguroase.
„Ce m-a surprins a fost că (foștii deținuți) nu au cerut despăgubiri materiale, le-a ajuns reparația istorică”, a spus Cristodor în ceea ce AP numește „primul ei interviu cu presa”.
Analistul Cristian Pârvulescu spune că femei ca Cristodor și Kövesi au adus un nou respect pentru lege în România.
„Țările creștin-ortodoxe sunt societăți masculine în care justiția este rezultatul negocierilor. Pe femei le interesează însă valorile morale” – a spus Pârvulescu în finalul relatării de la București a agenției AP.
