Delegația Uniunii Europene la Chișinău a informat autoritățile moldovene, la o conferință ținută astăzi la Chișinău, că nu vor mai primi bani pentru reforma justiției, dacă nu adoptă până în septembrie o lege nouă a procuraturii. Nu este primul asemenea avertisment, dar astăzi s-a înregistrat și o reacție. Procurorul General, Corneliu Gurin a spus că el sprijină o reformă care ar face să apară și în Republica Moldova o Direcție Națională Anticorupție ca în România.
Până la finele lunii iulie, la încheierea sesiunii parlamentare, ar urma să fie votată noua lege a procuraturii, cel puţin asta au promis azi oficialii moldoveni în faţa reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale. O iniţiativă legislativă de reformare a procuraturii, avizată de Comisia de la Veneţia, prevede depolitizarea instituţiei şi oferirea unei independenţe mai mari în raport cu alte autorităţi ale statului, selectarea procurorilor, inclusiv a celui general, în baza unor concursuri publice şi reducerea din competenţe în cazul dosarelor civile.
Despre o nouă lege a procuraturii se discută de ani buni în Republica Moldova, această promisiune neonorată devenind deja una notorie. Partenerii europeni au declarat în repetate rânduri că nu vor mai toleră ca reformarea procuraturii să fie trecută în coada listei de priorităţi. Iată ce a spus astăzi reprezentantul Delegaţiei UE, Wicher Slagter, şeful secţiei politică şi economică:
„Vreau să subliniez că adoptarea legii procuraturii este condiţia-cheie pentru debursarea celei de-a treia tranşe pentru programul de suport bugetar alocat sectorului justiţiei. Deci sperăm că până în septembrie 2015 noua lege a procuraturii va fi adoptată de către parlamentul Republicii Moldova pornind de la recomandările Comisiei de la Veneţia, deoarece până la acea vreme raportul de evaluare necesar celei de-a treia tranşe va fi finisat”.
Anul trecut, Republicii Moldova a primit cu 1,8 milioane de euro mai puţin din tranşa a doua de 15 milioane alocată reformării justiţiei, deoarece a întârziat cu aceeaşi lege a procuraturii. Iar şeful misiunii UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a criticat în diverse apariții publice lipsa de progres din domeniul justiţiei şi luptei cu corupția.
Experţii străini prezenţi la eveniment s-au arătat sceptici că reforma procuraturii poate reuşi fără modificarea Constituţiei în ceea ce priveşte numirea procurorului general. Astăzi norma constituţională prevede numirea procurorului general de către parlament, la propunerea preşedintelui legislativului. Anume acest aspect a trezit discuţii despre riscul de a se păstra starea de politizare a instituției. În proiectul de lege se propune ca procurorul general să fie ales în baza de concurs public, organizat de Consiliul Procurorilor.
Ministrul Justiţiei Vladimir Grosu vede consensul necesar adoptării legii şi crede că următorul procuror desemnat peste trei ani, când îi expiră mandatul lui Corneliu Gurnin, va fi numit conform noii proceduri. O altă părere are Tatiana Chişca, şefa Diviziei pentru instituţii democratice şi drepturi fundamentale a Comisiei de la Veneţia:
„Noul mecanism introdus de proiect pentru numirea procurorului general reprezintă un pas considerabil în direcţia emancipării de sub influenţa factorului politic. Este drept însă că modificarea prealabilă a Constituţiei ca o condiţie a implementării acestei propuneri suscită un număr de întrebări legate de fezabilitatea ei”.
Pentru ca reforma să reuşească, crede procurorul general Corneliu Gurin, este nevoie de stimulente financiare, adică de majorarea salariilor. De asemenea, procurorul general spune că acum se pierde prea mult timp între momentul aflării despre comiterea infracţiunii până la momentul remiterii dosarului în instanţă. Între timp se produc scurgeri de informaţii din interiorul procuraturii. Pentru optimizarea activităţii, proiectul de lege propune existenţa a două procuraturi specializate, după modelul din România, spune Corneliu Gurin.
„Ne dorim preluarea modelului administrativ-organizaţional în cazul Procuraturii Anticorupţie al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România şi în cazul Procuraturii pe cauze speciale a Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate şi Terorism din România, dar cu anumite ajustări legate de structura poliţiei care există astăzi la noi”.
Corneliu Gurin a recunoscut că actualmente exista tentative de a influenţa politic acțiunile procuraturii prin solicitări sau intervenţii din partea unor deputaţi, „cvasi legale”, cum le-a calificat procurorul general. El a spus că pentru a curma acest fenomen s-a văzut silit să le dedice aleşilor poporului o scrisoare la temă, fără să precizeze dacă mesajul sau şi-a avut imediat efectul tămăduitor.
