Preşedintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a anunţat recent că a aflat cu surprindere, cu prilejul unui aviz care i s-a solicitat, că Parlamentul se pregăteşte, în regim alert, să amendeze Constituţia pentru a permite cumularea funcţiilor de deputat şi de ministru.
Europa Liberă a obţinut confirmarea acestei informaţii de la unul din deputaţii care fac parte din grupul de lucru ce pregăteşte textul amendamentului. Cum rămâne cu schimbarea modalităţii de alegere a şefului statului şi a procurorului general – lucruri care ar fi urgente de ceva vreme? Şi de ce totuşi atâta discreţie într-un subiect atât de complex cum e modificarea legii supreme?
Aşa cum am aflat din surse avizate parlamentare, în grupul ce se ocupă de formularea modificărilor intră deputaţi din trei partide parlamentare – PD, PLDM şi PCRM. Printre ei, preşedintele de onoare al democraţilor, Dumitru Diacov. Numai că, a precizat pentru noi Dumitru Diacov, sarcina grupului e să propună soluţii pentru toate urgenţele, inclusiv alegerea şefului statului sau numirea procurorului general. La fel, Dumitru Diacov afirmă că intenţia autorităţilor e să permită revenirea unui ministru, iniţial deputat, în parlament în caz de necesitate, şi nu să cumuleze cele două demnităţi, aşa cum spune preşedintele Curţii Constituţionale:
„… şi la alegerea preşedintelui, şi la procuratură, şi la posibilitatea ca membrii guvernului să poată reveni în parlament. Dar asta doar în situaţia când se va găsi un compromis pentru că , aşa cum cunoaştem, pentru modificarea constituţiei e nevoie de 68 de voturi.”
Coaliţia minoritară compusă din PD şi PLDM, plus grupul parlamentar al PCRM care a sprijinit până acum mai toate proiectele coaliţiei, numără 61 de voturi. Ar mai fi necesare cel puţin șapte voturi de la opoziţie. Până acum toate intenţiile de modificare a constituţiei s-au ciocnit anume de această problemă: lipsa a două treimi de voturile necesare pentru a se umbla la constituţie. În consecinţă Republica Moldova a trecut printr-o serie de scrutine anticipate cauzate de procedura greoaie de alegere a şefului statului şi ezită în reformarea Procuraturii, inclusiv pentru că nu poate schimba procedura de numire în funcţie a Procurorului general.
Poate coaliţia găsi acum voturile necesare pentru a-şi realiza cea mai proaspătă intenţie – cea de a permite miniştrilor să revină în parlament la încheierea unui mandat nedus până la capăt? Domitru Diacov este deocamdată sceptic:
„Deocamdată totul e la nivel de tatonare. Trebuie să găsim sprijinitori în opoziţie.
Europa Liberă: Dar de ce ar fi necesar ca ministrul să poată reveni în parlament?
Dumitru Diacov: „Pentru că din cauza că pierd mandatul de deputat, unii nu vor să meargă în guvern.”
Deputatul liberal Valeriu Munteanu, căruia i-am solicitat un punct de vedere despre noua intenţie de amendare a constituţiei, a criticat-o din două motive: în primul rând pentru lipsa de transparenţă cu care este pregătită:
„Este o iniţiativă făcută pe sub masă şi cel mai probabil şi calitatea produsului ei poate fi pus la îndoială. Când există bună intenţie, lucrurile se fac la vedere.”
Şi în cel de-al doilea rând, deputatul liberal întrezăreşte o miză ascunsă în spatele acestei idei:
„În mod evident, nu acestea sunt acum cele mai mari preocupări de reformă constituţională. Dar coaliţia se preocupă de asigurarea integrităţii şi liniştii membrilor cabinetului care realizează comenzi politice în executiv şi acum, dacă îşi pierd această funcţie, să poată reveni în parlament şi beneficia de imunitate. La fel, aş putea să presupun, după ce am văzut în presa de partid a coaliţiei idei că ar trebui să cadă guvernul Gaburici, că ar trebui un lider al coaliţiei care acum e în Parlament să plece la guvern şi ar vrea siguranţă că se poate întoarce oricând înapoi în Parlament.”
Valeriu Munteanu îl are în vedere pe liderul liberal-democrat Vlad Filat, actualmente deputat, care, potrivit unor speculaţii, ar râvni din nou la funcţia de premier.
Experţii în drept constituţional cu care am reuşit să stăm de vorbă critică şi ei intenţia partidelor guvernamentale. Iată motivele constituţionalistului Nicolae Osmochescu:
„Este o prostie, pentru că se dezechilibrează tot sistemul electoral. Da ce facem cu cel care a venit în locul deputatului plecat în executiv, care a fost deja validat de CC? Nu. Dacă a ales funcţia de ministru, aşa să fie. În caz contrar se dă peste cap tot sistemul electoral.”
Şi ale lui Alexandru Arsenie: „Constituţia stabileşte incompatibilitatea mandatului de deputat cu cea de membru de guvern. Te-ai dus, gata, mandatul de deputat revine la următorul. Ei vor să-i scoată cu picioarele înainte din parlament? Există așa ceva în Marea Britanie, România, ca un cerc restrâns de persoane din cabinet sunt concomitent şi membri ai Parlamentului. Dar lumea civilizată renunţă la acest lucru – pentru că există principiul separării puterilor în stat: puterea legislativă şi executivă sunt separate. Preocuparea parlamentarilor e să-şi păstreze fotoliile cu orice preţ. Există o grămadă de probleme nesoluţionate, dar noi ne jucăm de-a zarniţa.”
