Linkuri accesibilitate

Refat Ciubarov: „Ceea ce propune Rusia nu este un compromis, ci un șantaj”


În direct de la Strasbourg: cu Refat Ciubarov
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:50 0:00

Interviu cu liderul Adunării tătarilor din Crimeea.

Refat Ciubarov este membru al Verhovna Rada și președinte al Medjlis, Adunarea tătarilor din Crimeea. Ciubarov, căruia noile autorități din peninsulă i-au interzis, ca și predecesorului său, Mustafa Djemilev, intrarea în regiune, le-a vorbit săptămâna trecută deputaților din 47 de țări reuniți în cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei despre „hărțuirea”, „oprimarea” și „nedreptățile” la care sunt supuși cei 300.000 de etnici tătari. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, Ciubarov spune că în actualele condiții tătarii sunt condamnați la dispariție, ca grup etnic. Ciubarov solicită Occidentului să ceară imediat Rusiei retrocedarea Crimeei și consideră „șantaj” condițiile impuse tătarilor pentru un posibil „compromis”.

Europa Liberă: Domnule Ciubarov, s-a împlinit un an de la anexarea Crimeei. Ați spus în fața Consiliului Europei că tătarii nu pot aștepta ca Ucraina să recupereze cine știe când Crimeea de la Rusia. Că nu au timp! La ce v-ați referit exact ?

Refat Ciubarov: „Tătarii din Crimeea au trăit deja o tragedie în secolul 20, acum trăiesc o alta în secolul 21. Familia mea și altele mii au fost deportate de pe pământurile lor și obligate să trăiască 50 de ani în țări străine. Doar atunci când Ucraina a devenit independentă, acum 23 de ani, ne-am întors acasă, în Crimeea. Am mai rămas doar 300.000. Pentru că ne-am opus ocupației ruse, Rusia ne hărțuiște și ne oprimă. Sub conducere rusească nu avem nici un viitor. Nu putem aștepta doi sau cinci ani, așa cum au făcut țările baltice, de exemplu, așteptând 50 sau 60 de ani să se elbereze de sub ocupație rusească. Noi suntem puțini, nu vom rezista și în actualele condiții vom dispărea cu timpul ca minoritate etnică din Crimeea.”

Iolanda Badiliță
Iolanda Badiliță

Europa Liberă: Cereți comunității internaționale să acționeze ACUM pentru oprirea „agresiunii rusești” și pentru retrocedarea Crimeei Ucrainei. Dar, iată, sunteți aici, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, și aveți ocazia să urmăriți dezbateri în care politicieni din Vest se plâng de pierderile economice suferite de țările lor din cauza sancțiunilor impuse de Occident împotriva Rusiei. Văzând dezbateri ca acestea, nu vă pierdeți încrederea în Europa ?

Refat Ciubarov: „Nu este de ajuns ca țările europene, Uniunea Europeană, să vorbească în public despre democrație și respectarea drepturilor omului dacă aceste vorbe nu sunt susținute cu fapte. Iar dacă deputații din țările europene, reuniți în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, doresc să facă concesii Rusiei - deși Rusia a încălcat atât de brutal legislația internațională ! -, atunci ar trebui să se uite in urmă, în istorie, și să își aducă aminte că agresorilor nu trebuie li se facă nici o concesie, căci atunci când acest lucru s-a întâmplat în istorie, s-a ajuns la catastrofe umanitare. Valorile nu trebuie cântărite în bani, nu trebuie cumpărate cu bani. Iar sancțiunile au avut scopul de a obliga agresorul să respecte valorile noastre. Valori care, repet, nu pot fi date la schimb pentru bani.

Europa Liberă: Știu că tătarii refuză până și ideea unui compromis cu Rusia. Atunci ce soluție vedeți pentru acest conflict ?

Refat Ciubarov: „Eu susțin cu toată tăria ideea unui compromis. Dar agresorul nu dorește un compromis, ci dorește să ne supunem, să îi acceptăm condițiile. Iar acesta nu este un compromis, ci un șantaj! Pentru ca pe viitor această țară să nu mai fie agresoare, trebuie să o determinăm să înțeleagă că pur și simplu noi nu acceptam ca cineva să ne distrugă identitatea și valorile. De aceea, cred cu tărie că avem nevoie de sancțiuni. Doar așa agresorul va înțelege ce nenorociri a făcut. În al doilea rând, este vorba de capacitatea Ucrainei de a-și apăra integritatea teritorială. În al treilea rând, este vorba de reformele care trebuie aplicate în Ucraina. Reformăm economia, construim un nou sistem legislativ și am început un ambițios program de luptă împotriva corupției.”

Europa Liberă: Cum ați primit faptul că acordurile de la Minsk nu menționează deloc Crimeea ?

Refat Ciubarov: „Nu sunt deloc de acord cu cei care prezintă o întreagă pleiadă de factori care ar fi motivat sau, cel puțin, prefațat războiul. Războiul Rusiei impotriva Ucranei a început cu anexarea Crimeei. Apoi au fost Luhansk și Donețk. De aceea, acordul de la Minsk ar fi trebuit să menționeze foarte clar că motivul extinderii agresiunii rusești a fost faptul că comunitatea internațională nu a fost capabilă să prevină, să evite agresiunea din Crimeea.”

Europa Liberă: În 2014 ați numit referendumul din Crimeea „un circ și o tragedie”, iar regimul instalat „un regim ilegitim instalat ilegal de o țară străină”. Faptul este împlinit. Crimeea este ocupată acum de altă țară. Ce puteți face de la Kiev, din poziția de deputat, pentru tătarii rămași în Crimeea? Dvs. nu mai puteți merge acolo, vi s-a interzit intrarea in Crimeea. Dar știu că mama Dvs. trăiește acolo, că aveți și alte rude rămase în Crimeea…

Refat Ciubarov: „Din păcate, toate prognozele pe care le-am făcut acum un an s-au adeverit. Mai mult, situația din Crimeea s-a înrăutățit semnificativ față de acum un an. Și exact acest lucru arată că nu dispunem de mult timp. Voi încerca în Parlamentul de la Kiev să ajungem la o înțelegere și să facem un plan stabilizare a situației din Donețk și Luhansk și de recuperare a Crimeei. Cred că o masă critică a deputaților din Rada de la Kiev a înțeles că acesta este drumul de urmat. Trebuie să rămânem uniți, împreună. Sigur, există și deputați care sunt pentru o înțelegere cu Rusia, inculsiv în privința Crimeei. Și nu spun asta direct, deschis, dar o fac pe alte căi, în alte circumstanțe.”

Europa Liberă: Care este relația dintre tătari și autoritățile de facto din Crimeea? Le simțiți prezența?

Refat Ciubarov: „În fiecare zi, în fiecare săptămână, comunitatea tătarilor din Crimeea este din ce în ce mai izolată de autoritățile de facto din peninsulă. Ceea ce se dorește este să fim bine ținuți sub control. Dar astăzi, în secolul 21, există atâtea căi de comunicare, astfel că cei plecați chiar și în aceste condiții vitrege reușesc să rămână în contact cu cei rămași acasă, în Crimeea. Parlamentul ucrainean, Consiliul Europei, UE, trebuie să asculte ce au de spus tătarii din Crimeea. Nu de puține ori suntem dezamăgiți de ce face Parlamentul ucrainean. Iar aceasta este misiunea mea, să schimb aceste lucruri la Kiev. În Verhovna Rada trebuie să se accentueze mereu ideea că Crimeea este pământ ucrainean. Și nu trebuie să treacă nici o zi fără să se facă ceva pentru recuperarea Crimeei și pentru apărarea celor care trăiesc acolo, care au ales să reziste ocupației și să nu plece.”

Europa Liberă: Ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu a spus că „anexarea este inacceptabilă” și că „Ankara nu va recunoaște niciodată anexarea Crimeei”. Totuși, Turcia nu s-a alăturat Occidentului în privința sancțiunilor împotriva Rusiei. În Turcia trăiește cea mai mare comunitate de tătari din afara Crimeei. Sunt mai mult de două milioane, adică de aproape zece ori mai mulți decât tătarii din Crimeea. Aveți speranțe că Turcia vă va ajuca cumva?

Refat Ciubarov: „Întrebarea Dvs. subliniază încă o dată că acțiunile tuturor țărilor membre ale Consiliului Europei și Uniunii Europene trebuie să aibă un singur scop: respectarea legislației internaționale, a drepturilor omului, a statului de drept. Dorim ca țara noastră, Ucraina, să se dezvolte ca un stat modern, cu norme legislative aliniate la standardele Consiliului Europei. Discutăm des cu deputați din parlamentul de la Ankara și mai ales cu ministrul Çavuşoğlu. Trebuie să spun că poziția Turciei a fost foarte clară: nu vor accepta niciodată anexarea Crimeei și susțin reîntregirea Ucrainei, prin retrocedarea Crimeei.”

Nota autorului: Federația Rusă a anexat în martie 2014 Peninsula ucraineană Crimeea, în urma unui referendum contestat, la finalul căruia 97% dintre votanţi au ales asocierea cu Rusia, potrivit Kremlinului. Cei aproximativ 300.000 de tătari din Crimeea, care reprezintă aproximativ 12% din populaţia peninsulei, au boicotat votul. Tătarii din Crimeea au fost acuzați de colaborare cu Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi deportați în Asia Centrală, unde aproape jumătate au murit de foame şi sau au fost decimaţi de boli. Tătarii au început să revină în Crimeea după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi au devenit cetăţeni ucraineni după ce Ucraina şi-a proclamat independenţa, în 1991.

XS
SM
MD
LG