BNM aşteaptă acordul companiei Kroll pentru a da publicităţii raportul despre devalizarea Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank. Imediat după obţinerea acordului raportul va fi făcut public, ne-a declarat purtătoarea de cuvânt a BNM, Rodica Teleucă. Europa Liberă a aflat că Procuratura anticorupţie nu îşi bazează deocamdată în nici un fel investigaţiile penale proprii pe rezultatele anchetei companiei străine. Şi asta pentru că procurorii sunt în aşteptarea traducerii raportului Kroll.
Atât Procuratura Generală, cât şi CNA ne-au confirmat că au recepţionat Raportul Kroll, dar sunt în aşteptarea traducerii în limba română pentru a-l examina. Traducerea trebuie coordonată cu autorii investigaţiei străine ne-a precizat şeful Procuraturii anticorupţie Eduard Harunjen:
„Raportul este la Procuratura Generală. Aşteptăm să fie tradus. Din câte cunosc e o clauză în contractul cu Kroll că traducerea se face numai cu Acordul lor. Aşa cunosc eu informaţia, nu ştiu cât e de veridică, dar precum că este o asemenea clauză şi că acum ar fi într-un stadiu de traducere.”
Prin urmare, procurorii anticorupţie deocamdată nu-şi bazează propriile investigaţii pe constatările anchetei străine. Între timp, ancheta penală a procuraturii se derulează, procurorii acumulând probe în continuare, ne-a spus Harunjen.
Reprezentanţii alianţei de guvernare au decis joia trecută să ceară guvernatorului BNM să facă posibilă publicarea raportului Kroll. Spicherul parlamentului democratul Adrian Candu promitea atunci că cel târziu luni raportul va fi publicat „ca să fie exclude toate speculaţiile că cineva ar avea motive sau intenţii să ascundă ceva.” Într-o recentă postare pe o reţea de socializare ex-ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă nu exclude că lucrurile ar sta invers decât sunt prezentate şi că de fapt compania Kroll ar putea fi limitată să publice raportul fără permisiunea beneficiarului, adică a BNM. Purtătoarea de cuvânt a BNM, Rodica Teleucă, ne-a spus astăzi că Banca este încă în aşteptarea permisiunii companiei Kroll. Rodica Teleucă nu a putut spune la ce etapă se află licitaţia pentru desemnarea companiei internaţionale care va continua ancheta şi va întreprinde măsuri pentru a recupera banii sustrași din cele trei bănci: „Nu am informaţii referitor la acest lucru.”
Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţan, promitea recent că licitaţia va fi organizată până la sfârşitul lunii viitoare. Mai mulţi experţi sunt de părerea că de fapt se încearcă înlăturarea companiei Kroll, după ce investigaţia realizată de această companie e ţinută de atâta vreme departe de ochii lumii. Or cea de-a doua etapă a investigaţiilor ar urma să stabilească cine sunt beneficiarii finali ai banilor deturnaţi din cele trei bănci.
Puţinele amănunte publicate de BNM din raportul Kroll indică asupra faptului că „în perioada 2012-2014 a existat un efort coordonat şi ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci, Bănca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Pentru a masca natura adevărată a tranzacţiilor a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecinţă, a avut loc deteriorarea bruscă a situaţiei financiare a acestor trei bănci, înregistrându-se creanţe şi credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde lei.”
În mediul experţilor opiniile sunt împărţite. Unii pledează pentru desecretizarea imediată a raportului companiei Kroll, alţii – pentru păstrarea confidenţialităţii parţiale. L-am întrebat pe economistul Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piaţă ce crede el despre asta:
„Sigur că societatea ar trebui să cunoască până la urmă ce s-a întâmplat cu aceste trei bănci, în plus, în condiţiile în care se consideră că autorităţile totuşi sunt vizate în primul rând de toate aceste evoluţii neplăcute în sectorul bancar. În condiţiile în care societatea nu prea are încredere în autorităţi, raportul respectiv ar trebui desecretizat, în primul rând, din partea autorităţilor pentru ca să se justifice. Totuşi, în opinia mea noi prea multă atenţie acordăm raportului Kroll. Fapta deja s-a consumat. Este deja recunoscut că sunt goluri masive în sectorul bancar, sunt credite neperformante, sunt încălcări grosolane a legislaţiei. e cunoscut că sunt mai multe autorităţi care nu şi-au făcut atribuţiile. Cearta în jurul raportului Kroll parcă un pic plasează accentul în altă parte. Societatea civilă, cetăţenii în loc să ceară o reacţie mult mai hotărâtă din partea autorităţilor se ceartă în jurul raportului Kroll. Raport care, de altfel, oricum nu pune punctele pe „i”, nu zice cine sunt cei care ne-au adus la această situaţie.”
Raportul Kroll identifică, între altele, beneficiarii primari a presupuselor delapidări, sugera săptămâna trecută după audierea raportului în şedinţa secretă a guvernului ministra educaţiei Maia Sandu. Desecretizarea acestor informaţii ar putea fi punct de pornire pentru investigaţii paralele realizate de jurnalişti sau reprezentanţi ai sectorului asociativ, investigaţii care ar putea aduce mai multă lumină în lipsa unei anchete oficiale, spun mai mulţi experţi.
