Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Pachetul de măsuri anticriză al administraţiei de la Tiraspol şi ce cred despre unele propuneri locuitorii de rând din stânga Nistrului? Exportatorii transnistreni în lupta pentru supravieţuire - de vorbă cu Boris Chiciuc, directorul întreprinderii de încălţăminte „Floare” de la Bender. Şi… ediţia de primăvară a Barometrului Opiniei Publice: orientarea externă a Republicii Moldova şi încrederea în politicieni.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Şeful nerecunoscutei administraţii de la Tiraspol Evgheni Şevciuk a acuzat din nou Ucraina că ar fi impus restricţii comerciale regiunii transnistrene. Agenţia „Novosti Pridnestrovia” transmite că, la şedinţa de vineri a responsabililor din sectorul economic, Şevciuk a spus că acţiunile Kievului ar fi provocat pierderi considerabile bugetului regiunii, ceea ce, în consecinţă, ar fi pus administraţia sa în imposibilitatea de a plăti integral pensiile şi salariile locuitorilor regiunii. Liderul de la Tiraspol a spus că prin înăsprirea regimului comercial, Ucraina ar contribui, de fapt, la sărăcirea populaţiei din regiunea transnistreană, inclusiv a celor 80 de mii de cetăţeni ucraineni din Transnistria. Tiraspolul pare îngrijorat îndeosebi de decizia Kievului de a elimina, din 18 mai, punctele de control Cuciurgan şi Platonovo de pe segmentul transnistrean al graniţei din lista punctelor prin care se pot trece mărfuri accizabile – tutun şi alcool. Potrivit serviciului de presă al lui Evgheni Şevciuk, responsabilii din sectorul economic i-au solicitat liderului transnistrean să pună în discuţie ceea ce au numit „acţiunile unilaterale” ale Ucrainei la discuţiile informale de la Viena, din 21 aprilie, în aşa numitul format 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean. Tiraspolul acuză Moldova şi Ucraina de instituirea în 2006 a unei blocade economice. Chişinăul şi Kievul resping acuzaţiile şi spun că agenţii economici transnistreni nu se pot eschiva regulilor de comerţ internaţionale.
La aceeaşi şedinţă, reprezentanţii comitetului vamal din Tiraspol au anunţat că în primul trimestru, volumul comerţului extern al regiunii transnistrene a scăzut cu 23% - mai mult de 133 de milioane de dolari faţă de perioada similară a anului trecut. Scăderea comerţului a dus la reducerea încasărilor bugetare din taxe vamale cu 49%. Veniturile din plăţi vamale au fost de numai 121 de milioane de ruble - puţin peste 10 milioane de dolari. Într-o analiză a comitetului vamal din Tiraspol se spune că exporturile au fost influenţate negativ de situaţia economică nefavorabilă de pe pieţele externe şi de războiul din Ucraina. Producătorii din Transnistria constată că acţiunile militare din estul Ucrainei au făcut ca numeroase contracte de livrare a producţiei cu agenţi economici din regiunile Doneţk şi Luhansk să rămână neonorate. În primul trimestru, comerţul regiunii transnistrene cu Ucraina s-a redus cu aproape 50 de milioane de dolari sau cu 54%. Comitetul vamal mai spune că exporturile transnistrene au fost influenţate negativ, între altele, de devalorizarea valutelor naţionale din Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă. S-au redus dramatic şi importurile. Cel mai mult a scăzut importul de tutun şi înlocuitori de tutun prelucraţi – cu 99%, importul de carne şi subproduse de carne s-a redus cu 89%, iar cel de bumbac – cu 58%.
Potrivit datelor oficiale, bugetele de toate nivelele din regiunea transnistreană au acumulat, de la începutul anului, venituri de 850 de milioane de ruble, cu 180 de milioane mai puţin faţă de perioada similară a anului trecut. Totodată, cheltuielile necesare numai achitării pensiilor, îndemnizaţiilor şi a salariilor în timpul trimestru au depăşit 1 miliard 380 de milioane de ruble.
Departamentul de externe de la Tiraspol a difuzat un comentariu, vineri, în care se spune că integrarea euroasiatică este, citez, „ideea naţională a Transnistriei” şi ea ar corespunde voinţei locuitorilor regiunii exprimate la referendumul din 2006. În comunicat se mai spune că Republica Moldova a introdus regimul de comerţ liberalizat cu Uniunea Europeană fără să ţină cont de opinia Tiraspolului. Administraţia transnistreană spune că acordul de liber schimb între Moldova şi Uniunea Europeană conţine riscuri imense pentru economia regiunii. Totodată, Tiraspolul ar dori să negocieze un regim comercial special în cadrul acordului de liber schimb moldo-european, care, însă, deja a intrat în vigoare în septembrie anul trecut. Deşi afirmă că întreprinderile transnistrene ar fi fost forţate să se orienteze spre piaţa Uniunii Europene începând cu anul 2006, Tiraspolul spune că ar dori să-şi păstreze poziţiile pe piaţa europeană spre care exportă în condiţii preferenţiale. Potrivit statisticii, circa 30% din exporturile transnistrene ajung în ţările Uniunii Europene, iar 40% sunt asimilate de Republica Moldova.
Adunarea Naţională a Franţei a ratificat în variantă finală Acordul de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, după ce acesta a fost ratificat şi de Senat. Franţa este al 18-lea stat care ratifică Acordul. IPN o citează pe şefa serviciului de presă a ministerului moldovean de externe Ana Taban cu declarația că în timpul dezbaterilor deputaţii francezi au afirmat că Republica Moldova e cea mai democratică ţară din vecinătatea estică a Uniunii Europene, şi cel mai francofon şi francofil stat din Europa de Est.
Concernul rus Gazprom a anunţat Moldovagaz că începând cu 1 aprilie preţul gazelor naturale livrate către R. Moldova este de 252,5 dolari pentru o mie de metri cubi, în scădere cu 58 de dolari. În trimestrul al doilea al anului, R. Moldova va achita pentru gazele ruseşti cu 18% mai puţin decât în lunile ianuarie-martie. Conform contractului dintre Gazprom şi Moldovagaz, prețul gazelor naturale se stabileşte trimestrial, în baza unei formule ce are la bază cotația prețurilor la produsele petroliere de pe piața internațională.
***
Europa Liberă: În Transnistria deja a doua lună salariile și pensiile sunt achitate în mărime de numai 70 la sută din valoarea stabilită. Restul de 30 la sută sunt trecute ca datorii, iar administraţia regiunii spune că le va achita pe măsura completării bugetului. Ceva mai devreme, din 1 ianuarie 2015, din cauza crizei economice, a fost redus în jumătate suplimentul la pensii şi anulate o serie de facilităţi pentru pensionari, inclusiv călătoriile gratuite în transportul public. Conform ultimelor date, datoriile la pensii şi salarii în ultimele două luni au fost de cca 180 de milioane de ruble transnistrene sau mai mult de 16 milioane de dolari. Corespondentul redacţiei Current Time a Europei Libere a stat de vorbă cu mai mulţi locuitori din Tiraspol.
„Стыдно забирать у пенсионеров 30%, когда не имеешь даже на хлеб. Мы понимаем, что обстановка плохая. Российские - спасибо им. Но с пенсии самовольно забирать... С разрешения только. Нам добавили проезд, услуги. Очень чувствительно”.
„Сын помогает, что-то дает. А так вообще. Мы лишены всего: врачей, продуктов. Лишены всего. Я не помню, когда была в театре”.
„Я здесь гость, но это коснулось моих родственников. Мои родители понимают ситуацию и согласны подождать”.
„Изменение пенсии, не хватает даже за квартиру заплатить. Я получила 600 рублей. Каждый день ребенку надо дать на завтрак и на дорогу. Тяжело”.
„Меньше стали получать пенсии, больше стали экономить, меньше покупать мясного. Стараемся экономить буквально на всем. Я предпочитаю только в троллейбусе ездить. Все равно: как ни экономить - за неделю до пенсии у нас уже нет средств. Мы питаемся из запасов, тем, что купили впрок”.
„Я никогда не паникую и никогда не волнуюсь. Это жизнь. Сегодня есть деньги – хорошо. Завтра будут деньги – еще лучше будет. Лично я предпринимаю все меры в своем домашнем обеспечении себя и внуков. Где-то отказываемся от чего-то, где-то воздерживаемся. Главное, чтобы были мир и тишина”.
„Мы не обижаемся, мы не страдаем. Мы патриоты. Мы любим свое Приднестровье. Поэтому мы все выдержим. Главное, чтобы у нас не было войны, как на Украине. Дети и внуки помогают, мы держим коз, кур. Мы выкручиваемся”.
„Естественно не падать духом. Надо как-то выживать. Я остался на работе, но нам сократили рабочий день. Работаем сейчас по три дня в неделю. Деваться некуда. У меня хобби - рыбалка. Сейчас буду ловить рыбку, и кормить семью свою”.
Europa Liberă: Opinii culese pe străzi din Tiraspol. Regimul special de finanțare a salariilor și pensiilor nu se extinde și asupra veteranilor celui de al Doilea Război Mondial și a invalizilor de grupa I. Potrivit datelor statistice, din cei peste 140 mii pensionari transnistreni 4,5 mii sunt veterani ai celui de a-l Doilea Război Mondial.
***
Europa Liberă: Cum se descurcă în condiţii de criză agenţii economici din regiunea transnistreană? Întreprinderea de încălţăminte „Floare”, din oraşul Bender, produce anual 1,5 milioane de perechi de încălţăminte. 30% din această cantitate sunt comercializate pe piaţa europeană, iar 60% – în Ucraina şi Rusia. Cum soluţionează astăzi întreprinderea problemele politico-economice cu care se confruntă, povestește directorul fabricii, Boris Chiciuc.
Boris Chiciuc: „Întreprinderea Floare produce un milion și jumătate de perechi de încălțăminte pe an. Tot atâta și vindem, pentru că planul nostru de producție se bazează pe cererea clienților – este cererea, este termenul de executare și în funcție de aceasta lansăm linia de producție. În lume se produce anual 15 miliarde de perechi de încălțăminte, noi producem un milion și jumătate. Deci este vorba de a mia parte, cred”.
Europa Liberă: Care este contribuția întreprinderii la bugetul orașului Bender și a regiunii transnistrene?
Boris Chiciuc: „În condițiile politicii actuale de impozitare, transferurile în bugetele de toate nivelele ajung la 1,2-1,4 milioane dolari pe an. Dacă e să vorbim despre orașul Bender, noi astăzi ne aflăm printre trei-patru cei mai mari contribuabili. Dacă bugetul orașului este de exemplu de 15 milioane dolari pe an, atunci primele cinci întreprinderi acoperă cam 11-12 milioane dolari.
Putem oare crește volumele de producție în bani? Sigur că putem, doar că pentru asta trebuie să existe premise. Trebuie de creat pentru business un mediu de afaceri nu agresiv, așa cum este acum, ci unul mai mult sau mai puțin favorabil pentru dezvoltare”.
Europa Liberă: Câte locuri de muncă asigură întreprinderea Floare?
Boris Chiciuc: „Astăzi, pe teritoriul fabricii noastre lucrează de fapt două întreprinderi pe care le conduc – este vorba despre aproximativ 600 de persoane. Dacă e să luăm sateliții pe care îi avem – avem o companie-fiică la Tiraspol, lucrăm acolo îndeaproape cu mai multe întreprinderi de stat, avem și o companie satelit la Chișinău – deci, dacă e să-i punem împreună pe toți, atunci ajungem la 800-830 de angajați.
Agenții economici din Transnistria sunt nevoiți, din 2006, să treacă de două ori toate procedurile vamale. Și cred că este singurul grup de întreprinderi din toată lumea care are, pur și simplu, o presiune financiară dublă anume în cadrul perfectării procedurilor vamale. Pe an am aproximativ 300-350 de tiruri. Perfectăm cam 500-550 de declarații anual. Și trebuie să ținem cont de faptul că este o muncă dublă – aceste tiruri trebuie înregistrate și în Moldova, și în Transnistria. Aceste declarații trebuie perfectate și în Moldova, și în Transnistria. Și achitarea tuturor cheltuielilor, inclusiv a declarațiilor, a procedurilor vamale, trebuie făcută și acolo, și acolo. Și se creează impresia că toată lumea s-a obișnuit deja cu asta – cu faptul că agentul economic are asupra sa o presiune financiară suplimentară – și cei din domeniul politic nici nu mai țin cont de lucrul acesta, ci pur și simplu pregătesc alte sarcini noi pe care să le depășim.
Acesta este un mic exemplu despre cum politicul prevalează asupra legilor economice. Pentru că legile economice spun că acest domeniu, al perfectării procedurilor vamale, trebuie simplificat – așa cum se întâmplă în cazul Uniunii Vamale sau în cazul Uniunii Europene. Ei nu au acolo probleme de genul acesta.
În interiorul UE, dacă marfa este livrată de la o companie din Italia către o altă companie din Bulgaria, de exemplu, atunci mașina care a ajuns este imediat descărcată și timp de două ore produsele sunt deja pe rafturile magazinelor sau intră în procesul de producție. La noi, ce avem? Mașina a venit și – stai așa – o zi, sau jumătate de zi stă în Moldova, după care între o zi până la trei zile durează procedura în Transnistria... Și marfa ajunge pe raftul magazinului sau la fabrică la prelucrare nu peste două ore, ci peste 3-4 zile. Ce înseamnă pentru mediul de afaceri 3-4 zile? Într-o lună avem doar 21 de zile lucrătoare. Și dacă facem un calcul vedem că este de fapt cam a șaptea parte din lună. Deci, unde sunt cele 15% din afacere? Avem pierderi chiar și când vine vorba de timp. Timpul înseamnă bani – este legea de bază a businessului.”
Europa Liberă: Care sunt principalele piețe de desfacere pentru încălțămintea produsă de întreprinderea Floare?
Boris Chiciuc: „Cam 30% este piața europeană, în rest, aproape 60%, este piața Ucrainei și a Rusiei.
Dacă e să vorbim despre Ucraina ca țară de tranzit prin intermediul căreia facem livrările, putem spune că nu doar acum, ci practic întotdeauna Ucraina ne-a făcut probleme. De exemplu, într-o vreme, prin 2007-2008, aveam situații în care marfa noastră care mergea în regim de tranzit prin Ucraina pe calea ferată era pur și simplu descărcată acolo. Și desigur că am avut pierderi și astăzi aceste pierderi se ridică la sute de mii de euro, dacă nu mai mult. Pe drum, vagonul era deviat către vreun depozit, jumătate din vagon era descărcat și apoi trimis mai departe. Și nici până în ziua de azi toate cauzele penale deschise nu au avut vreo finalitate.
Iar acum, cu evenimentele din zonele de est, multe afaceri au fost pur și simplu închise sau suspendate și reprezentanții noștri de la Harkov nu mai au volumele de vânzări pe care le aveau în anii precedenți.
În ceea ce privește Moldova, atunci când vindem marfa aici, ei oricum nu ne tratează ca pe ai lor – ei au față de noi atitudinea ca față de o marfă produsă peste hotare. Bine măcar că nu există taxă vamală, pentru că într-o vreme existau – și nu puteam nici aduce, nici duce marfă în Moldova. Atunci, acest lucru a prejudiciat foarte mult comerțul dintre cele două maluri ale Nistrului. Acum, relațiile parcă se restabilesc, dar se creează impresia că lucrurile nu au fost gândite strategic de ambele părți, ci se merge pe ideea „care și cum se descurcă”. Nu se întrevede niciun fel de linie generală în dezvoltarea comerțului dintre cele două maluri ale Nistrului.”
Europa Liberă: Ce impact a avut asupra vânzărilor întreprinderii semnarea Acordului de Liber schimb cu Uniunea Europeană? Ați simțit până acum vreun impact?
Boris Chiciuc: „Ce impact a avut semnarea de partea moldovenească a Acordului de creare a Zonei de liber schimb? Până în prezent – niciunul. Acordul nici nu avea cum să înceapă să funcționeze imediat, pentru că există perioada de implementare a acestui document, este fixat termenul – începutul anului 2016 – când acest acord va începe să funcționeze deplin. În prezent, toate contractele pe zona europeană, pe Uniunea Europeană, pe care le-am avut anterior le-am prelungit – este vorba despre contacte de import și contracte de export. Continuăm să producem și să vindem în Europa în cadrul acestor contracte.
Dar dacă mâine Moldova ne va spune: „Noi nu vă mai putem elibera certificate de export Euro1”, întrebarea este – cine va elibera întreprinderilor transnistrene care exportă în zona europeană aceste certificate? Ce instituție va face asta? Acesta ar trebui să fie subiectul de discuție. Sau trebuie să primim garanții din partea Moldovei că, în situația în care avem perfectat un contract cu Europa, vom putea primi și în continuare certificatele Euro1. Toate aceste nuanțe, mici doar în aparență, trebuie discutate astăzi.
Pentru că livrările din regiunea transnistreană se fac în peste 90 de țări ale lumii. Produsele noastre pot fi găsite în primul rând în țările Europei Centrale – Germania, Danemarca, Olanda, Franța și așa mai departe. Am trimis milioane de perechi de încălțăminte în zona Italiei, Spaniei... Adică produsele noastre, fabricate aici, prin intermediul dealerilor noștri ajung în toată Europa, fără excepții. O parte din marfă merge chiar către piața americană. La moment, avem o colaborare cu Europa de peste 30 de ani.
Ce încurcă astăzi alte întreprinderi să colaboreze cu Europa? Nimic! Luați-vă marfa, participați la expozițiile internaționale și faceți vânzări. Nimeni nu va împiedică. Toată lumea acum se consolează cu faptul că mâine această posibilitate va apărea odată cu Zona de liber schimb. Declar cu toată responsabilitatea – această posibilitate există și astăzi. Și nu trebuie să ne hrănim cu iluzia că cineva împiedică întreprinderile care astăzi nu fac comerț cu zona UE să vândă acolo. Nu le împiedică nimeni.”
Europa Liberă: Directorul fabricii de încălţăminte „Floare” din Bender, Boris Chiciuc.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută, agenţia oficială de ştiri de la Tiraspol „Novosti Pridnestrovia” publica un comentariu intitulat „Cum să te opui crizei economice”, în care erau enumerate mai multe măsuri din programul anti-criză al administraţiei lui Evgheni Şevciuk. Măsurile propuse includ şi o amnistie fiscală. În perioada 1 mai – 31 iulie veniturile ascunse, activele sau proprietăţile nedeclarate vor putea fi legalizate, fără riscul penalizării sau al urmăririi penale. Declarantul ar urma să achite pentru procedura legalizării doar 10% din valoarea taxelor fiscale ce ar fi trebuit să le plătească în mod necesar.
Măsurile anticriză conţin stimulente pentru construcţia şi procurarea de locuinţe noi; reducerea impozitelor pentru producătorii ce folosesc preponderent materia primă locală, dar şi pentru cei care creează noi locuri de muncă; anularea patentei de întreprinzător pentru meşteşugurile populare.
Nu se precizează în ce mod anume, dar executivul propune impozitarea companiilor transnistrene care sunt înregistrate în aşa numitele paradisuri fiscale sau zone offshore şi să oprească fuga capitalurilor.
Se mai propune şi o amnistie în construcţii. De la 1 mai şi până la sfârşitul anului, persoanele care şi-au construit case, anexe, garaje, sau care şi-au reconstruit locuinţele fără autorizaţiile necesare, le vor putea legaliza, dacă vor corespunde criteriilor de securitate.
În plus, se propune extinderea listei de produse alimentare preţul cărora este reglementat de administraţia regiunii. Astfel, pe lângă pâine, ar urma să fie incluse carnea de vită, porc şi pui, peştele proaspăt şi heringul congelat, zahărul, sarea, ceaiul negru, cartofii, varza, ceapa, morcovii, sfecla, merele, precum şi unele tipuri de produse lactate. Executivul din Tiraspol consideră că adaosul comercial maxim la aceste produse nu ar trebui să depăşească 30% din preţul de achiziţie. Un oficial din Tiraspol, citat de „Novosti Prodnestrovia”, îşi exprima nedumerirea de ce preţurile din Transnistria nu scad, în timp ce din cauza devalorizării hrivnei reţelele comerciale transnistrene pot acum să procure alimente din Ucraina la preţuri cu mult mai mici decât anul trecut.
Cât de eficientă ar putea fi măsura reglementării preţurilor? Am încercat să aflăm ce cred mai mulţi locuitori ai regiunii transnistrene:
„Вы считаете, они регулируют в худшую сторону. Если они будут их повышать своим урегулированием, то, конечно, это повредит. Потому что, мне кажется, покупательская способность в последнее время снизилась полностью, в связи с чем снижаются зарплаты не только в государственных службах, но и во всех частных организациях. Потому что их прибыль, естественно, таким образом тоже уменьшилась. Мне кажется, что они могут вмешиваться только в сторону уменьшения, так, как они вмешались и в наши зарплаты”.
„Наше правительство безграмотное. Как может быть регулировка цен, я частник, а ты в правительстве, и ты будешь мне что-то указывать? А? Я привожу товар, я плачу деньги, я достаю все это – нет, она придет и будет регулировать. Да пошла ты со своей регулировкой!”.
„Регулирование цен на продукты питания? Нет, оно не будет сколь-либо действенным, как мне кажется, потому что мы живем в рыночной экономике и все должно устанавливаться спросом и предложением. Поэтому любое правительственное урегулирование в краткосрочной перспективе дает хороший эффект, а в долгосрочной потом страдают другие производители, какие-либо угодно, в итоге даст все равно отрицательный эффект, от которого опять пострадаем мы, конечные потребители. Поэтому, я считаю – нет, не стоит вмешиваться туда, куда правительству вмешиваться не стоит. А именно в рыночную экономику”.
„Ну, что регулировать? Регулировать надо с самого начала. Нам, во-первых, если урезали зарплату, давайте урежем цены – и к чему мы придем? Это несерьезно, я так думаю”.
„Не поможет. Не знаю, не верю я. Не верю”.
„Ну, смотря в чем. Если правительство бы вообще все цены регулировало, то есть возьмем и государственные, значит, предприятия, и частные предприятия, была бы у нас какая-то единая линия то, конечно же, да. Ведь у нас сейчас приди на базар, да? Один человек, который торгует, скажем, образно говоря, картофелем, да? Он видит, что больше никого нет, конкуренции нет, что у нас получается? Растут цены, да? А вот если бы правительство регулировало – вот это последняя цена, выше уже нельзя, тогда доступно было бы то же самое мясо, молоко и пенсионерам со своей небольшой, так скажем, пенсией”.
Europa Liberă. Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.
***
Europa Liberă: Un sondaj de opinie publicat joi la Chișinău sugerează printre altele că partidele de stânga ar lua împreună mai multe voturi decât cele „pro-europene” și că Uniunea Vamală dominată de Rusia este mai atrăgătoare pentru moldoveni decât Uniunea Europeană. Barometrul Opiniei Publice mai sugerează printre altele, în ediția de primăvară, că politicianul cel mai de încredere rămâne fostul premier Iurie Leancă, iar instituția cea mai respectată este Biserica, la coada clasamentului aflându-se partidele politice. Cu se explică aceste schimbări de percepţie în rândul cetăţenilor moldoveni. Mai multe, de la Alla Ceapai.
După o perioadă îndelungată în care cetăţenii moldovenii erau împărţiţi aproape egal între opţiunea europeană şi cea estică, proaspătul BOP arată că numărul celor care sprijină apropierea de spaţiul economic creat de Rusia îl depăşeşte cu aproape 20% pe cel al susţinătorilor eurointegrării. Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum privind aderarea Moldovei la UE, numai 40% ar vota pentru. E cel mai mic procent înregistrat vreodată de la lansarea BOP în 2003.
În schimb, numărul celor care sprijină vectorul eurasiatic atinge un record absolut: 58% dintre respondenţi spun că ar vota pentru integrarea Moldovei în Uniunea Vamală. Puşi în situaţia să aleagă între cele două opţiuni, în favoarea UV ar decide 50%, faţă de doar 32% care ar alege UE.
Iată cum explică această scădere a atracţiei UE analistul politic Igor Boţan, care face parte din grupul de experţi ai BOP:
„Cei care au guvernat ţara şi s-au numit partide pro-europene au făcut un mare deserviciu Republicii Moldova, de fapt au subminat vectorul european. Este pentru prima oară când constatăm din acest sondaj că diferenţa dintre cei care vor integrare eurasiatică şi integrare europeană deja este de aproximativ 20 de procente. Ceea ce este dramatic.”
Întrebaţi unde cred că nivelul corupţiei este mai înalt? 42% au spus că în Rusia, de două ori mai puţini în UE. Tot la capitolul relaţii externe, acelaşi BOP arată că aproape jumătate din respondenţi cred că este corectă afirmația „Crimeea este pământ rusesc” şi că tensiunile și criza din estul Ucrainei au fost provocate de amestecul Statelor Unite și Uniunii Europene.
Dintre liderii internaţionali de cea mai mare încredere în rândul moldovenilor se bucură preşedintele rus Vladimir Putin. Deşi în scădere cu circa 10% faţă de anul trecut, încrederea în Putin rămâne una ridicată - 60%. Liderul de la Kremlin este urmat la mare distanţă de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cel al SUA, Barack Obama.
Cât priveşte încrederea în liderii moldoveni, fostul premier Iurie Leancă se află pe primul loc, cu 8,8%, urmat de liderul socialist Igor Dodon, 8,6%, și liderul PCRM Vladimir Voronin cu 6,4 procente. În acelaşi timp, aproape jumătate dintre respondenţi spun că nu au încredere în nimeni.
Autorii sondajului remarcă un declin aproape absolut al partidelor coaliţiei minoritare, PLDM şi PD, şi o ascensiune a PL. PSRM se menţine în topul preferinţelor moldovenilor. Capătă din ce în ce mai mult teren alte două formaţiuni, deocamdată neînregistrate oficial, Partidul Nostru, condus de Renato Usatâi, şi Partidul Popular European a lui Iurie Leancă.
Iată cu explică oscilaţiile în audienţa unor partide directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroşie: „PL, PSRM, Partidul Nostru şi Partidul Popular European sunt în fond partide de opoziţie. PL deşi a participat la negocieri cred că a fost destul de atent ca să nu intre la guvernare şi acum într-un fel se bucură de faptul că nu este la guvernare. Imaginea negativă a partidelor care sunt la guvernare, inclusiv PCRM, este cauzată şi de eşecurile înregistrate, în primul rând economic şi ceea ce se întâmplă în sectorul bancar.”
Nu în ultimul rând, BOP constată o realitate dramatică în opinia experţilor. Numărul celor care se consideră săraci a ajuns la un record absolut, atingând cota de 85%. Analistul Victor Ciobanu, care face parte din grupul de experţi al sondajului spune că această cifră vorbeşte de fapt despre lipsa clasei de mijloc în Moldova, cea care este considerată motorul dezvoltării economică a unei societăţi.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
