Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat azi, în faţa Parlamentului de la Chişinău „Panoul ruşinii - Inamicii presei”. Un titlu dramatic, gândit să atragă atenția asupra deputaților „puși la panou” care în actuala sau fosta legislație au contribuit la îngrădirea libertății de expresie a jurnaliștilor: fie activ, propunând legi si regulamente, fie pasiv, lăsându-le să treacă. Perioada incriminată este 3 mai 2014-3 mai 2015.
Pe panoul ruşinii au ajuns mai mulţi deputaţi: autori şi semnatari ai un proiect legislativ care aparent, urma să lupte cu propaganda răspândită prin intermediul televiziunilor ruseşti. Documentul a fost retras însă, fiind criticat de experţii media pentru că a fost promovat fără discuţii publice şi pentru că ar conţine prevederi ce pun în pericol libertatea presei. Astfel, între cei taxaţi pentru acest proiect sunt deputaţii Sergiu Sârbu, Dumitru Diacov, Marcel Răducan, Valeriu Streleţ, Ion Balan.
Directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu, notează că această acţiune publică este şi o formă de protest, pentru a le reaminti guvernanţilor că presa are obligaţia să reflecte activitatea acestora, inclusiv din perspectivă critică:
„Noi, ca societate civilă, am monitorizat, monitorizăm şi vom continua să monitorizăm, şi ori de câte ori acei reprezentanţi ai autorităţilor publice care prin virtutea funcţiilor pe care le deţin şi puterii de decizie pe care o au vor încerca să restricţioneze libertatea presei, noi vom reacţiona.
Fie că e vorba de proiecte de legi care pot restricţiona libertatea presei, fie că e vorba de presiuni la adresa jurnaliştilor, de hărţuire, de abuzuri, şi abuzuri fizice, şi verbale.”
Între cei care au fost catalogaţi drept inamici ai presei se regăseşte Andrian Candu, actualul preşedinte al Parlamentul, şi Igor Corman, cel care a deţinut această funcţie în fostul legislativ. Aceştia s-au angajat să rezolve problema accesului jurnaliştilor în sala de şedinţe a Parlamentului, dar aşa şi nu au răspuns numeroaselor adresări venite din partea societăţii civile şi petiţiilor semnate de jurnalişti, remarcă experţii media.
Democratul Vladimir Plahotniuc şi liberal-democratul Vlad Filat, de asemenea, şi-au găsit un loc pe panoul ruşinii, fiind taxaţi pentru că au susţinut recenta iniţiativă legislativă, care, pe lângă securizarea spaţiului informaţional urma să reglementeze şi comportamentul moderatorilor în timpul dezbaterilor tv.
Valeriu Streleţ, numele căruia este printre inamicii presei, spune că i se pare rezonabil ca în timpul unei emisiuni, cel care acuză, să aducă şi probe, pe care să le solicite moderatorul:
„Politicienii sunt cei care simt pe propria piele imperfecţiunea anumitor procese, situaţii sau reglementări legale. Şi noi am considerat că stipulând o obligativitate de a proba nişte acuzaţii care sunt aduse public, faţă de cetăţenii Republicii Moldova, nu încercăm să ofensăm pe nimeni şi nu încercăm să băgăm pumnul în gură nimănui. Însă, nu ştiu din ce cauză ne-am pomenit luaţi în furci.”
Printre semnatarii proiectului figura şi deputatul democrat Dumitru Diacov. El zice că nu a avut intenţia să le creeze probleme jurnaliştilor , care în opinia sa, la fel ca şi politicienii, mai au de învăţat:
„Faptul că eu am semnat cândva un proiect şi proiectul acesta nu era adecvat, asta nu înseamnă, eu am semnat în grabă un proiect despre care am auzit într-un comentariu, nu am participat la elaborarea lui. Este o regulă normală în parlament, dar când am intrat în esenţă am avut mai multe obiecţii, dar asta nu înseamnă că eu trebuie să ies în stradă şi să fac grevă pe seama asta. Trebuie să fie clasa politică tolerantă, dar şi presa trebuie să fie tolerantă, câteodată înţelegătoare, mai profundă decât este în momentul de faţă.”
Recent, Centrul pentru Jurnalism Independent a lansat Memoriul pentru libertatea presei, în care constată că în anul 2014, care a fost un an electoral, mai multe medii de informare au făcut partizanat politic.
Şi raportul Freedom House, arată că în timpul alegerilor parlamentare de anul trecut, jurnaliştii au promovat anumiţi politicieni şi nu şi-au onorat obligaţia de a informa corect şi echidistant. Totodată, experţii internaţionali critică faptul că în media din Republica Moldova există monopoluri, iar structura proprietăţii în acest domeniu este netransparentă.
