Linkuri accesibilitate

II. Represiuni politice în Basarabia și Nordul Bucovinei, 1940-1941


(cf. Istoria românilor și universală, clasa a 9-a, Cartier, Chișinău, 2014, p. 86
(cf. Istoria românilor și universală, clasa a 9-a, Cartier, Chișinău, 2014, p. 86

Printre victimele represiunilor politice în primul an de ocupație a Basarabiei și Nordului Bucovinei se numără persoane executate, arestate sau deportate, dar și mobilizate forțat la muncă. Unele persoane au fost executate imediat sau în scurt timp de la intrarea Armatei Roșii. În total, între 28 iunie 1940 și iulie 1941 au fost condamnate la moarte cel puțin 136 de persoane. În Bucovina de Nord, numai în ceea ce a devenit cunoscut ca masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) sovieticii au executat cca. 50 de persoane care au dorit să plece în România, o mie de persoane din aceași categorie fiind deportate.

Au fost acuzați de „trădare”, întemnițați sau condamnați la gulag, în ciuda vârstei lor înaintate, numeroase personalități de vază ale vieții politice, membri ai guvernului basarabean sau foști deputați în Duma de Stat țaristă, dar și foști membri ai Sfatului Țării care au votat Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, cum ar fi Simeon Galețchi, Pantelimon Sinadino, Alexandru Baltaga, Constantin Bivol, Vladimir Bodescu, Ștefan Botnarciuc, Teodosie Cojocaru, Ion Codreanu, Luca Știrbeț, Vasile Gafencu, Ion Ignatiuc, Teodor Neaga, Emanuil Cateli, Nicolae Secară, Grigorie Turcuman, Teodor Uncu, Nicolae Bivol ș.a. Nici foști membri ai Sfatului Țării care au votat împotriva actului Unirii din 27 martie 1918, precum Ștefan Balamez, ucrainean, nu au fost cruțați. Au fost arestați și numeroși primari din Basarabia interbelică, precum Isidor Neguță din s. Piatra, Alexei Lisovschi din Peresecina, David Bujor din Susleni, Carp Cojocaru din Isacova, Vasile Moraru și Ion Negoiță din Pelinei, Victor Moșneaga și Simion Munteanu din Cucuruzeni, Efrem Grecu din Puțintei, Gheorghe Baractaru din Cimișeni ș.a. Numeroși ofițeri ai Armatei Române au fost arestați de sovietici la 28 iunie 1940 și în zilele următoare, trecând printr-o experiență carcerală umilitoare de câteva luni de zile.

O hartă a deportărilor... (cf. Istoria românilor și universală, clasa a 9-a, Cartier, Chișinău, 2014, p. 86
O hartă a deportărilor... (cf. Istoria românilor și universală, clasa a 9-a, Cartier, Chișinău, 2014, p. 86

Numărul total al celor considerați „dușmani ai puterii sovietice” în 1940-1941 și care au avut de suferit într-un fel sau altul, în Basarabia și Nordul Bucovinei, este de cca. 118 094 de persoane. Mai exact, este vorba despre 18 392 de persoane arestate sau deportate din RSSM în noaptea de 13 spre 14 iunie 1941; de 11 844 de persoane arestate sau deportate, în același interval de timp, provenite din celelalte teritorii românești; la care se adaugă 1 122 de persoane arestate în perioada 28 iunie – 4 iulie 1940, constituind funcționari ai statului român sau persoane suspectate de colaborare cu aceștia; restul – în jur de 2 000 de persoane – au fost oameni arestați în primele luni ale instaurării puterii sovietice în Basarabia, majoritatea acestora fiind angajați ai căilor ferate, suspectați de lipsă de loialitate față de regimul sovietic. Nu mai puțin de 136 de persoane au fost executate în perioada 28 iunie 1940 – 4 iulie 1941. La acest număr de 33 358 de persoane arestate, deportate sau executate se adaugă 84 600 de persoane, în special tineri, care au fost mobilizate forțat să lucreze la diferite întreprinderi din alte regiuni ale Uniunii Sovietice.

Raportată la populația totală a RSSM, care alcătuia, în decembrie 1940, 2 646 954 de persoane, proporția celor care au suferit de pe urma represiunilor politice ale autorităților sovietice constituie 4,5 %. Cca. jumătate din victimele terorii de stat în primul an de ocupație sovietică a Basarabiei și Nordului Bucovinei au fost etnici români, restul fiind ucraineni, evrei, ruși, bulgari, găgăuzi ș.a.

XS
SM
MD
LG