Linkuri accesibilitate

Transparența este garanția statului de drept (V. Gârneț/Ziarul Național)


O țară ajunsă la capătul răbdărilor... (A. Ciobotaru/Jurnal de Chișinău).

Editorialistul Vasile Gârneţ scrie în Ziarul Naţional despre efectele publicării raportului Kroll, lucru care în opinia sa a fost generat de manifestaţia din 3 mai „în care suma a cincizeci de mii de neputințe și dezamăgiri cronice s-a transformat într-o forță care nu mai poate fi neglijată.”

Astfel, un prim efect, notat de autor este faptul că afaceristul Shor a fost avansat de la statutul de bănuit la cel de învinuit, și e arestat la domiciliu pentru 30 de zile. Deşi este o măsură insuficientă, continuă Vasile Gârneţ, fără evenimentele din ultimele zile, nici asta nu s-ar fi întâmplat, crede el.

Un alt rezultat, în opinia editorialistului, sunt revelaţiile lui Drăguţanu. După publicarea raportului acesta a declarat că Banca Națională știa despre furturile din cele trei bănci, dar că i-a lipsit cadrul legislativ care să-i permită să intervină. Şi atunci, de ce a tăcut, dacă ştia? se întreabă autorul. Analizând aceste evoluţii, concluzia e una, susţine Vasile Gârneţ - transparența este garanția statului de drept.

Într-un articol din Jurnal de Chişinău, Adrian Ciobotaru constată că mulţimea care a protestat duminică în centrul Chişinăului sunt cetăţeni care au văzut cum li s-au năruit, an de an, speranțele într-un viitor mai bun. Autorul scrie că admiră curajul celor care au adunat atât amar de lume, însă remarcă el, și de această dată s-a observat că unii vorbitori s-au pripit să amalgameze lozincile care i-au scos pe oameni în stradă cu apeluri ce se distanțează clar de scopurile declarate ale platformei „Demnitate şi Adevăr.”

Într-o țară ajunsă la capătul răbdărilor, reluarea la nesfârșit, în orice context negativ, a numelor celor considerați vinovați de toate relele începe să funcționeze ca o incantație, remarcă Adrian Ciubotariu. Îndepărtând, astfel, publicul de cauzele problemei, care nu sunt Filat, Plahotniuc, Voronin, Ghimpu, Shor sau Dodon. Aceștia sunt doar fructele răului, care e sistemic și trebuie stârpit din rădăcini, pentru a nu mai da roade, conchide autorul.

Într-o relatare pentru „Deutsche Welle”, jurnalistul Vitalie Călugăreanu îl citează pe guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu care spune că cele trei bănci implicate în operațiunile frauduloase din sistemul bancar nu vor putea returna creditele de miliarde de lei moldovenești oferite (cu garanția Guvernului) de către BNM, pentru a le salva. Astfel creditele oferite celor trei bănci jefuite vor fi acoperite, pe parcursul a 10-20 de ani, din contul cetățenilor Republicii Moldova, explică jurnalistul. Potrivit raportului Kroll, continuă jurnalistul, principalul suspect al acestor operaţiuni frauduloase ar fi controversatul om de afaceri Ilan Shor. Acesta însă, cred experții, nu va face pușcărie.

Vitalie Călugăreanu îl citează pe analistul Alexei Tulbure, care spune că Shor a fost arestat pentru 30 de zile doar pentru a tempera furia oamenilor: „l-au pus în arest la domiciliu - să nu se supere prea tare și să înceapă a glăsui adevăruri, să-i dea în vileag pe adevăraţii hoţi.”, consideră analistul.

„Republica Moldova - dificilul drum spre Occident” este titlul unui comentariu apărut în „Revista 22” şi semnat de Siegfried Mureșan, deputat al Grupului PPE în Parlamentul European. După o recentă vizită în Republica Moldova acesta constată că încrederea în UE depinde de încrederea în partidele proeuropene și în oamenii politici care pledează pentru cauza europeană. Autorul scrie că cetățenii Republicii Moldova au așteptări imediate și obiective cuantificabile în timp. Liberalizarea vizelor sau semnarea Acordului de asociere au întreținut aceste așteptări, însă momentan ei nu întrevăd pasul următor, acest lucru generând frus­trare.

Pe lângă reformarea justiţiei şi lupta cu corupţia, lista de priorităţi trebuie să continue cu reforma administrativ teritorial, sugerează deputatul. În opinia sa, o administrație locală eficientă este esențială și pentru implementarea ajutorului, in­clusiv financiar, oferit de UE.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG