Ambasadorul european la Chișinău, Pirkka Tapiola, a spus săptămâna aceasta portalului Agora.md că situația din sectorul bancar, combaterea corupției și avansarea reformei în justiției sunt trei chestiuni fundamentale de care depinde refacerea credibilității Republicii Moldova în ochii Uniunii Europene. Un interviu despre importanța reformei din justiție cu ministrul justiției Vladimir Grosu.
Europa Liberă: Se zice că lipsa rezultatelor în reforma justiției încetinește apropierea Moldovei de Uniunea Europeană.
Vladimir Grosu: „Sunt rezultate. Și, în viziunea mea, chiar lipsa de încredere sau scăderea încrederii acum în justiție nu este legată de lipsa rezultatelor, dar e legătura pe care o face oricare om, inclusiv dumneavoastră, inclusiv eu, cu procesul electoral care are loc. Noi avem rezultate, chiar și acum din partea Curții Supreme de Justiție vine inițiativa ca să fie modificată legea, ca judecătorii să nu mai beneficieze de imunitate în cauze contravenționale. V-ați imaginat aceasta, cu un an-doi în urmă, noi, guvernul, am venit mai înainte cu o inițiativă de genul acesta care a fost declarată neconstituționată de Curtea Constituțională. Acum înșiși magistrații vin cu proiect concret de lege în acest sens. Legea cu privire la procuratură a fost aprobată de guvern, aici au fost dezbateri.”
Europa Liberă: A ajuns în Parlament?
Vladimir Grosu: „Mâine-poimâine sigur este înregistrată în secretariatul Parlamentului. În săptămânile ce urmează, poate chiar săptămâna viitoare, vor începe dezbaterile în comisiile parlamentare. Nu putem spune că nu sunt rezultate.”
Europa Liberă: Și atunci care factori încetinesc acest parcurs european al Republicii Moldova?
Vladimir Grosu: „Eu cred că el a fost încetinit în a doua jumătate a anului trecut și începutul anului 2015, dar acum, odată cu învestirea noului guvern, din februarie, să spunem că lucrurile încep să se miște mult mai repede. Noi ne luăm avânt, și guvernul, și Parlamentul, vedeți toate inițiativele acestea. Dacă Curtea Supremă de Justiție vine cu așa o inițiativă, înseamnă că își dau seama, înseamnă că are loc o mișcare în mentalitate, cu proiectele de legi cu Procuratura și altele. Noi, guvernul și Parlamentul ne mișcăm deja mai repede. Eu spun că sunt rezultate.”
Europa Liberă: Deci, dumneavoastră afirmați că Moldova începe să își facă tema de acasă. Dar există acea foaie de parcurs, stipulată chiar în Agenda Acordului de Asociere, vreți să ne spuneți concret unde încep să se miște lucrurile înspre bine?
Vladimir Grosu: „Sunt anumite chestii care ne creează anumite probleme, dar noi le rezolvăm acum. În Agenda de asociere sunt anumite prevederi pe care noi trebuie să le îndeplinim, mă refer la modificarea Constituției, articolul 78 cu privire la alegerea președintelui țării. Tot în Agenda de asociere este reforma Procuraturii. Deci, sunt chestii care țin de modificarea Constituției și avansarea noastră în integrarea europeană, în îndeplinirea Agendei de Asociere, ține de modificarea Constituției, și cu reforma Curții Supreme de Justiție, și cu schimbarea statului judecătorului, în sensul ca ei să nu fie întâi numiţi pe cinci ani de zile, dar pe un termen mult mai scurt în situaţia în care Consiliul Europei ne spune că nu este tocmai conform standardelor. Pentru aceasta noi trebuie să modificăm în multe situaţii Constituţia.”
Europa Liberă: Demnitarii occidentali spun că Republica Moldova are foarte multe restanţe, când e vorba de eurointegrarea ţării. L-am auzit pe domnul Pirkka Tapiola, şeful delegației Uniunii Europene la Chişinău, care pe lângă faptul că reforma trenează...
Vladimir Grosu: „Eu propun chiar să revenim la această discuţie la sfârşitul sesiunii parlamentare actuale, adică la sfârşitul lunii iulie, când va fi adoptată noua lege cu privire la Procuratură, noul pachet de legi cu privire la reforma Comisiei Naţionale Integritate, precum şi adoptarea unei noi legi cu privire la declararea averilor conflictelor de interese şi conflictelor personale ale funcţionarilor publici, modificări esenţiale la Legea cu privire la Institutul Naţional al Justiţiei, pentru a contribui la perfecţionarea procesului de admitere în profesia de procuror şi judecător. Toate acestea sunt planificate pentru această sesiune parlamentară – mai, iunie, iulie.”
Europa Liberă: Iar deputaţii se plâng că pe masa lor ajung foarte puţine proiecte de legi.
Vladimir Grosu: „Nu vreau să critic deputaţii, poate lor li se vede mai bine din Parlament, dar deja mi se pare că guvernul în ultimele două luni şi ceva de zile de când este învestit a remis suficiente proiecte de legi pentru ca acum să fie pe masa deputatului pentru a fi examinate în plenul Parlamentului.”
Europa Liberă: Atunci să vă întreb şi despre rezultatele pe care ar putea să le obţină guvernul şi trebuie să le obţină în lupta împotriva corupţiei. Fenomenul despre care se discută mult şi în stradă, sunt presiuni din partea protestatarilor.
Vladimir Grosu: „Dar şi la acest capitol noi facem paşi concreţi care, de fapt, vor fi mai vizibili spre sfârşitul anului. La capitolul anticorupţie am vorbit, aceeaşi Lege cu privire la Procuratură este un impuls simţitor în acest domeniu.”
Europa Liberă: Dar nu se ştie dacă această lege va fi votată, pentru că am auzit Partidul Comuniştilor care are foarte multe rezerve, domnul Ghimpu a avut mari rezerve, dacă ar putea liberalii sau nu să voteze acest proiect de lege.
Vladimir Grosu: „Eu chiar cred că opoziţia parlamentară va vota, chiar dacă nu toate partidele din opoziţia parlamentară, dar vor vota, cel puţin unul.”
Europa Liberă: Cine? Comuniştii?
Vladimir Grosu: „Nu vreau să spun concret cine. Dar de ce spun cel puţin unul-două partide? Deoarece opoziţia, de fapt, este cea mai interesată în a vota legi precum este proiectul de lege de lege cu privire la Procuratură, reforma Procuraturii, pentru a avea o Procuratură independentă, profesionistă. Opoziția este în primul rând interesată în acest lucru și nu puterea sau partidele care sunt în coaliția de guvernare. De aceea, dacă se gândesc bine și își dau seama acest lucru, atunci vor vota acest proiect de lege.”
Europa Liberă: Să faceți, vă rugăm, precizarea, în lupta împotriva corupției, ce rezultate livrează guvernul astăzi?
Vladimir Grosu: „ Vrem să le dăm organelor care implementează sau luptă real și de facto, au aceste împuterniciri de a lupta cu corupția, vrem să le dăm un instrumentar concret. Vrem să modificăm acum Legea cu privire la testul de integritate, car e a fost declarată parțial neconstituțională. Tot acum, vrem să fie adoptată, în vara aceasta, cum am spus, noua lege cu privire la Procuratură, noua lege pentru a fortifica Comisia Națională de Integritate și acesta este planul pentru vară. Dar pentru acest an, să creăm o subdiviziune care să caute activele, proprietățile nedeclarate sau obținute nejustificat, ilegal de către funcționarii publici, persoanele cu demnitate publică. Cred că sunt instrumente. Mai multe instrumente în Europa decât cele despre care am văzut în luptă cu corupția nu există. Noi ni le propunem, ca guvern, să le adoptăm, să le spunem procurorilor și judecătorilor și CNA și CNI, toate organele astea din domeniul luptei cu corupția: aveți aceste instrumente pe masă, alte instrumente în Europa nu există, deci nu puteți să vă plângeți că nu aveți instrumente la înmână.
Europa Liberă: Dar pe dumneavoastră vă mulțumește felul cum se luptă împotriva acestui fenomen, corupția?
Vladimir Grosu: „ Nu, sigur că nu. ”
Europa Liberă: Nu există o solidaritate? Am înțeles că nici în breasla magistraților.
Vladimir Grosu: „Păi, păreri sunt foarte diferite, și în breasla magistraților, și în rândul procurorilor, și în rândul ofițerilor de urmărire penală din toate organele de urmărire penală. Nu există o unitate de opinie că se luptă eficient sau neeficient. ”
Europa Liberă: Sau că se mimează în multiple rânduri.
Vladimir Grosu: „Sau unii susțin că se mimează, da.
Europa Liberă: Ministrul Justiției ce așteptări are de la summitul de la Riga?
Vladimir Grosu: „Ministrul justiției are așteptări ca și toți ceilalți miniștri. Eu, de fapt, aici mă solidarizez cu doamna Gherman, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, ca nouă să ni se confirme perspectiva europeană. Acesta este cel mai bun mesaj pentru guvern, pentru Parlament, pentru țară, în genere.”
