Pactul din 1939 între Germania fascista si Uniunea sovietica a lui Stalin a revenit recent in atentia presedintelui Rusiei Vladimir Putin ca un moment care a „a avut sens” in acel moment pentru „asigurarea securităţii Uniunii Sovietice”. Declaratia, oricit de şocanta, a fost a fost facuta saptamina trecută, într-o conferinţă de presa comuna cu cancelara Germaniei Angela Merkel. Relatarea corespondentului Europei Libere Robert Coalson este rezumata de Oana Serafim
„Când Uniunea Sovietica a înţeles ca a fost lăsata singura fata in fata cu Germania lui Hitler, a luat masuri ca sa evite confruntarea directa si atunci a fost semnat pactul Molotov Ribbentropp. In acest sens, eu impăratşesc opinia ministrului nostru al culturii ca acesl pact a avut sens pentru a asigura securitatea Uniunii Sovietice.”
Anul trecut in noiembrie, la o conferinta cu tineri istorici, Putin a apărat acest pact, declarînd rîzînd ca prin el a fost „pedepsita” Polonia care a şi-a luat „răsplata”.
Ministrul rus al culturii Vladmir Medinsky, cel citat de Putin in declaratia facuta pe 10 mai, declarase ca pactul Molotov - Ribbentrop a fost „o mare victorie a diplomaţiei sovietică”.
Nikita Petrov, cercetător la fundaţia Memoria, care a studiat documentele terorii staliniste crede ca aceasta abordare este de-a dreptul aberanta:
„Vorbim despre o mare crima a Uniunii Sovietice, care a culminat cu protocoalele secrete din august 1939 ce stabileau sferele de influenta, si nu numai ca stabileau aceste sfere de influenţă, dar ocupau si distrugeau independenta unor state vecine. Aceasta este o incalcare grava a legislatiei internaţionale.”
Reamintim ca pactul Ribbentropp - Molotov era un pact de neagresiune intre cele doua puteri si ca a avut si protrocoale secrete prin care Stalin si Hitler şi-au impărţit estul Europei.
La citeva zile dupa semnarea acordului Polonia a fost invadata la 1 septembrie de catre Germania iar estul ei a fost invadat de Uniunea Sovietica. Uniunea Sovietică ocupa apoi si ţările Baltice in 1940.
Istoriografia sovietica a negat existenta protocoalelor secrete, chiar daca ele au fost publicate de Statele Unite, dupa ce au fost gasite in Germania.
Liderii Rusiei nu au avut mereu aceasta părere despre momentul 1939.
In 1989, congresul deputatilor poporului a condamnat oficial printr-o rezoluție acest pact, dar documentul asa cum este si protocoalele secrete au fost aduse la cunostiinta publicului din URSS abia in 1992, cind au fost publicate de Ministerul rus de externe.
Dramaturgul rus Aleksandr Gelman era deputat in acest organism sovietic in 1989:
„A fost o zi deosebita. Pina la urma adevarul a iesit la iveala . Sigur ca toata lumea stia adevarul, dar in acea zi si poporul nostru, afla, in sfirsit adevarul.”
La sedinta din 1989 a participat si Vitautas Landsbergis, cel ce avea sa devina primul presedinte post-sovietic al Lituaniei. El a spus Europei Libere ca in perioada 1980 - 1990 a existat un efort real al Rusiei de a-şi asuma istoria si de a-şi normaliza relatiile istorice cu vecinii.
„Am semnat acorduri cu ei asa cum fac oamenii normali, cum fac statele intre ele. Yeltin nu mai vroia sa cucereasca ţările astea. Dar dupa el, au venit la putere niste politicieni revanşişti. El nu era sa. El vroia, cel puţin la început, sa priveasca intr-un mod nou realitatea, sa faca din Rusia un stat non comunist si care sa nu mai fie la cheremul KGB-ului. Dar acel moment a fost pierdut.”
Chiar si Putin a avut o alta părere despre acest pact in 2008, cind era premier şi declara la o reuniune cu liderii tarilor baltice:
„Luaţi vă rog în considerare declaraţia Congresului Deputaţilor Poporului din 1989 unde se scrie negru pe alb ca Congresul condamna pactul Molotov Ribbemtropp şi considera ca nu are nici o valoare de lege si ca nu reprezinta părerea popoarelor sovietice ci a fost doar o chestiune particulara intre Stalin si Hitler.”
De ce acum este privit altfel acest pact, considerat unul dintre cele mai rusinoase ale secolului trecut?
Iata explicatia analistului Nikita Petrov:
„Intoarcerea de acum la a justifica pactul este o reflectie a politicii noastre actuale. In aceste zile in Rzsia vedem intoarcerea la metodele de divizare a lumii in sfere de influenţă, la intelegeri secrete. De aceea, mai ales in acest an, vedem aceste apeluri pentru o noua Yalta, un nou Helsinki. Ele sunt produsul ideii dăunătoare că lumea poate fi divizată , impărţită si ca astfel de înţelegeri se pot obţin in mod secret ăn baza acelorasi principii in care funcţiona si Uniunea Sovietica si Germania de atunci.”
Expertul Petrov spune ca este uimit de comentariile de pe reţele de socializare despre inexistenta protocoalelor secrete ale acestui pact si ca acest tip de dezinformare este promovata chiar de unii istorici.
Pentru dramaturgul Aleksandr Gelman reabilitarea mitului lui Stalin si justificarea pactului Ribbentrop Molotov este o panta extrem de periculoasa pe care merge societatea rusa:
„Ceea ce vedem acum este pregatirea unei anume fel de agresiune. Societatea este pregatita sa accepte ideea ca s-ar putea sa trebuiasca să luptam. Chiar daca in realitate nu exista motive reale pentru un nou razboi mondial ele pot fi induse prin ideile acestea nebunesti. Dar trebuie sa nu uitam ca ideile nebunesti pot sa se transforme in realitate. Ele pot fi acceptate de oameni ca idei bune. Si cam la acest proces in dezvoltare asistam noi acum.”
