La Praga, are loc Festivalul internațional de literatură și târgul de carte Book World, aflat la a 21-a ediție. Anul acesta, au fost prezentate câteva cărți semnate de autori moldoveni, în cadrul evenimentelor culturale organizate de ICR Praga. Sunt expuse la pavilionul de carte românească, realizat de Ministerul Culturii al României.
Mii și mii de cărți s-au aliniat pe rafturile halei industriale de expoziții de la Praga. Mergi la dreapta – găsești ficțiune și cărți cu vampiri, mergi la stânga – ajungi să discuți cu autori din toate lumea războaiele sec. XXI. Book World a devenit mai mult decât o librărie supradimensionată. E o prismă literară prin care sunt interpretate problemele sociale și felul în care ele devin seva cărților ce inspiră schimbări.
Egiptul a fost invitatul de onoare al festivalului. Revoluția din 25 ianuarie 2011, în urma căreia a fost înlăturat regimul totalitar al lui Hosni Mubarak, a făcut literatura egipteană să înflorească, spune Mansúra ´Izz ad-Dín, o nuvelistă și jurnalistă originară din Cairo, cunoscută drept una dintre cei mai buni autori sub 40 de ani din lumea arabă.
„Cred că activiștii și tinerii care au declanșat revoluția au fost influențați de literatură. Majoritatea lor au fost bine educați și erau cititori avizi de Emile Habibi, George Orwell, Franz Kafka. Acei oameni au inspirat alți oameni. Poți fi influențat de literatură chiar și fără să o citești.”.
Scriitoarea consideră că procese similare au avut loc în toată lumea. În secțiunea Orientului Mijlociu, alături de literatură artistică stau cărți despre primăvara arabă. Iar în pavilionul românesc, printre autorii moldoveni de limbă română, am găsit volumul „Spune-mi Gioni!” de Aureliu Busuioc, despre ororile perioadei sovietice și „Șobolaniada” lui Nicolae Rusu, care tocmai citea un capitol din romanul cu elemente auto-biografice despre războiul transnistrean din 1992. Autorul spune că acesta e felul lui de a oferi cititorilor o perspectivă diferită de cea din manualele de istorie asupra conflictului.
„E important ca lumea să știe cât mai multe despre ceea ce se întâmplă cu noi. Să nu fie o părere unilaterală despre evenimente, despre lumea noastră, despre viața oamenilor. Cu cât e mai complexă această percepție, cu atât e mai ușor pentru societate și pentru oameni să înțeleagă cum poate să-și construiască viitorul”.
Românista și diplomata slovacă Hildegard Bunčáková consideră că noul val de realism din literatura moldovenească promite a fi unul de succes.
„Este o literatură despre viață, de asta acest gen îmi e interesant. Ficțiuni sunt multe, dar acolo [în cartea lui Nicolae Rusu] simt că istoria e trăită și că spune ceva important.”
Selecția cărților în română de autori moldovenești a fost completată, printre alții, cu postmoderniștii Alexandru Vakulovski și Dumitru Crudu. E deja o tradiție pentru partea română să găzduiască și scriitorii din Republica Moldova în pavilionul de la Book World. Amabasadorul Chișinăului în Cehia Ștefan Gorda a explicat și motivele din care scriitorii moldoveni nu au un stand propriu.
„Procesul literar, din toate plaiurile unde locuiesc vorbitorii de română, este unic. Al doilea element nu e un secret – nu sunt bani sau se găsesc bani pentru altceva, numai nu pentru literatură.”
