Despre manifestația unionistă de sâmbătă de la Chișinău scrie Cristian Câmpeanu, în România liberă. El crede că „moldovenii încep să perceapă Unirea drept unica soluție la problemele cu care se confruntă Republica Moldova” și tocmai de aceea guvernanții ar fi ajuns la semne de panică, la pași greșiți, cum a fost expulzarea lui George Simion, activist unionist și cetățean român. Acum nu mai e vorba de bătrâni nostalgici unioniști, ca în anii 90, scrie Câmpeanu, ci de o abordare mult mai pragmatică, datorată unor tineri unioniști. Ei au convocat o mare adunare unionistă pentru 5 iulie, în care pledoaria va fi că unirea cu România poate asigura moldovenilor o viață mai bună. În opinia comentatorului, manifestația din 16 mai a fost importantă și pentru că a avut loc cu puțin timp înaintea summit-ului european de la Riga, care urmează să consemneze un pas înapoi al Europei „în procesul de integrare a statelor din Est - Moldova, Ucraina și Georgia”. „Cele trei state vor rămâne încă o dată suspendate într-un no man’s land între Europa și Rusia, pradă unei elite politice corupte și dependente de Moscova”. Articolul din România liberă consideră Direcția Națională Anticorupție din România drept un „catalizator” unionist, și nu doar în Moldova. Aici însă, scandalul miliardului de euro dispărut din bănci (echivalentul unei treimi din produsul intern brut) a indicat nivelul de risc la care se află țara.
Fostul șef al DNA, actualmente membru al Curții Constituționale a României, Daniel Morar, s-a aflat la sfârșitul săptămânii la Chișinău. Site-ul Hotnews inserează fragmente din alocuțiunile și interviurile date acolo. Morar a subliniat că numai votul cetățenilor poate sancționa politicienii corupți. În același timp, justiția poate limita semnificativ corupția, dacă își ia prerogativele în serios, așa cum s-a întâmplat în România.
Miza alegerilor locale din 14 iunie este comentată de Dan Andronic în Evenimentul zilei. Contextul politic, deopotrivă intern și extern, contează mult în aceste alegeri, care vin peste o scădere dramatică în sondaje a partidelor proeuropene (după ce nu au reușit să formeze o coaliție de guvernare). Pentru prima oară, arată Andronic, alegerea primarului Chișinăului lasă deschis ipoteza că reprezentantul pro-europenilor ar putea pierde fotoliul de primar general, sau ar putea chiar să nu intre în turul doi. Contextul extern e definit de editorialistul de la Evenimentul zilei în special prin atitudinea guvernanților de la București. Ei nu tratează scrutinul ca pe o miză reală, după cum nu acordă nici relației României cu Republica Moldova locul meritat, așa cum s-a întâmplat în mandatele prezidențiale ale lui Traian Băsescu.
De altfel, arată în Adevărul un alt comentator, Cristian Nițoiu, România nu are o strategie politică proprie de politică externă. În relația cu Rusia, care ar fi cea mai importantă provocare a momentului, Bucureștiul se aliniază mecanic politicii Statelor Unite și a Uniunii Europene, care a fost și este una ezitantă. Abia criza din Ucraina i-ar fi trezit întrucâtva pe occidentali. Abordarea politică a început, în sfârșit, să ia locul acordării doar economice a relației cu Rusia, dar lucrurile nu sunt încă pe un palier de eficiență, arată blogger-ul publicat de Adevărul.
