La aproape doi ani de la demisie, fostul ministru de Finanțe Veaceslav Negruță spune că motivul părăsirii guvernului în 2013 a fost refuzul său să participe la cedarea acțiunilor statului la Banca de Economii, din care autoritățile spun că au dispărut între timp miliarde de lei. Liderii politici despre care Negruță sugerează că ar fi implicați nu au reacționat deocamdată. Fostul ministru a început să vorbească abia în ultimele zile, după condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare într-un al caz, pe care îl consideră fabricat. De ce a tăcut Negruță până acum și ce efecte pot produce declarațiile sale?
Când a demisionat, în 2013, înainte de de-etatizarea BEM, Veaceslav Negruţă a invocat motive profesionale. Ulterior el a sugerat de mai multe ori că a fost un pas prin care a protestat faţă de ce ar fi urmat să se întâmple cu Banca de Economii. Acum, după consumarea în judecată a procesului împotriva sa, fostul ministru Negruţă deschide parantezele şi face o serie de mărturisiri incendiare.
Într-un amplu articol postat ieri pe blogul său şi însoţit de zeci de acte menite să-i probeze afirmaţiile, dar şi într-un interviu pentru Timpul, apoi o apariţie televizată (în emisiunea Interpol a Nataliei Morari), el sugerează următoarea variantă după care s-ar fi derulat lucrurile, până s-a ajuns în final la cea mai răsunătoare fraudă din sistemul bancar moldovenesc: BEM a fost devalizată după un scenariu ocult cu implicarea, la anumite etape, a tuturor actorilor care administrează procesele politice în Republica Moldova, iar ţinta întregii operaţiuni ar fi fost nu atât banii din BEM, cât cei din rezerva de stat.
„Extragerea nu a fost din aceste bănci. Extragerea a fost din BNM, sub acoperirea unor inginerii financiare care au umflat sumele problematice din aceste bănci, motivând că, chipurile, băncile sunt într-o anumită dificultate. Iar banii de fapt au fost extraşi din BNM.”
„Sunt sigur că toată tranzacţia mare din 2005 până în 2015 nu este un know-how local, ci parte a unei scheme regionale de scoatere a mijloacelor financiare dintr-un sistem bancar în altul. Arhitectul este altcineva, iar regizori au fost pe rând mai mulţi. Ceea ce am văzut în 2011-2012, după stil şi companii implicate, dar şi decizii aiurea luate de BNM, pot să constat că au fost două grupuri – unul afiliat lui Vlad Plahotniuc, iar cel de-al doilea, care a preluat 18,5 % din acţiuni şi le-a divizat în patru companii cu origine rusească, deja era mâna lui Veaceslav Platon.”
„Un moment important: când vorbeam de cele 18,5% divizate în 2012, aceşti minoritari au fost reoprezentaţi în Consiliul de Administrare de Victor Berlinschi. Eu nu am avut până nu demult răspuns la întrebarea de ce BNM a luat decizii proaste atunci, în 2012. Acum am: Berlinschi este moşul familiei Drăguţan (Dorin Drăguţan, guvernator BNM). Nu exclud că nu întâmplător dumnealui a avut întrevederi cu conducerea ţării şi conducerea sistemului judecătoresc, unde s-au discutat aspecte despre BEM şi problema „Negruţă” în realizarea scenariului.”
Veaceslav Negruţă vorbeşte, în plus, şi despre implicare, în timp ce era premier, a fostului său şef de partid, Vlad Filat, în ingineriile pe care le descrie ca fiind menite să creeze impresia greşită că BEM se îneacă şi trebuie salvată. În declaraţia sa din interviul publicat de ziarul „Timpul” Negruță spune: „Ei [Vlad Filat şi Victor Bodiu, preşedinte al consiliului de administraţie al BEM] au preluat controlul la BEM în august 2012 şi au reuşit să joace cu mine... Am trimis o scrisoare la guvern prin care întrebam de ce a fost scos sechestrul de pe acţiunile BEM, aplicat în şase dosare pornite la cererea MF. Peste trei zile, după şedinţa de dimineaţă cu prim-ministrul, acesta mi-a reproşat: Mai ai să-mi scrii scrisori oficiale? Eu am dat indicaţii să fie scos sechestrul, mai ai întrebări?”
Printre actele făcute publice de fostul ministru e şi raportul pe care l-a prezentat personal în comisia de anchetă instituită de Parlament în 2013 şi condusă de comunistul Oleg Reidman, comisie ce a deschis calea către cedarea controlului statului asupra BEM. În acest raport Reidman apare ca fiind cel care a condus neoficial Banca de Economii pe timpul guvernării comuniste şi care ar fi pregătit terenul pentru spălările masive de bani prin sistemul bancar moldovenesc, inclusiv cele din cazul Magnitsky.
Nu se ştie ce efecte ar putea produce declaraţiile lui Negruţă, dar dejà azi dimineaţă Procuratura Generală anunţa într-un comunicat că găsește necesară extinderea anchetei sale, inclusiv asupra perioadei la care face referinţă fostul ministru. La câteva ore, şi CNA anunţa că l-a reţinut pe fostul şef al BEM numit pe timpul guvernării comuniste, ex-preşedinte al comitetului de creditare, Grigore Gacikevici, anchetat şi anterior de Procuratură, dar până acum fără vreo urmare.
Victor Bodiu, fost secretar general în guvernul Filat ce a condus o perioadă şi BEM este singurul din cei vizaţi de Negruţă care a reacţionat, spunând că, la fel ca el, a încercat să se opună devalizării băncii şi că aşteaptă o închetă imparţială asupra la toate câte s-au întâmplat.
