Consiliul municipal Bălţi a decis, în cadrul unei şedinţe extraordinare, şi cu votul majorităţii comuniste, organizarea unui „referendum local consultativ”, pe 1 noiembrie 2015, „privind lărgirea autonomiei locale”. Ce se doreşte, de fapt? Care este explicaţia acestui conflict dintre autorităţile locale şi cele centrale? Şi ce poate urma într-o atmosferă politică şi economică şi aşa destul de tensionată după acţiunile „autonomiştilor” din nord şi reacţia previzibilă a autorităţilor centrale?
O discuție cu politologul Cornel Ciurea, expert al Institutului „Viitorul”.
Europa Liberă: Aşadar, Consiliul municipal Bălţi a decis să desfăşoare pe 1 noiembrie un referendum local consultativ. Locuitorii vor trebui să răspundă la întrebarea cu DA sau NU la întrebarea: „Sunteţi de acord cu extinderea atribuţiilor autonomiei locale a municipiului Bălţi în componenţa Republicii Moldova?” În primul rând, este capitala de nord a Republicii Moldova „discriminată” într-atât încât să lupte prin referendumuri pentru un grad superior de autonomie şi autonomie, apropo, faţă de cine?
Cornel Ciurea: „Acest cuvânt autonomie este folosit ca să explice cumva demersul politic al Bălțiului. În condițiile în care periferia se simte discriminată și clamează mereu în favoarea unei autonomii politice, se doreste o autonomie politică, sau poate doar extinderea competenților în raport cu capitala.
Dar m-ați întrebat dacă Bălțiul este discriminat în raport cu Chișinău? Chiar ieri m-am întors de la Bălți, am avut discuții, inclusiv pe această temă. Da, pot să vă spun cu certitudine că politicieni de diferită culoare politică, nu doar cei care controlează Bălțiul, mă refer la comuniști, consideră că Bălțiul achită o cotă nejustificată de impozit Chișinăului, adică bugetului central și foarte multe din solicitările adresate de către bălțeni în anul 2012 Guvernului din Republica Moldova au fost ignorate. Drept dovadă poate servi și votul din Consiliu în favoarea acestui referendum - au votat consilierii comuniști, iar ceilalți, inclusiv consilieri care fac parte din PLDM, din Partidul Popular European, din APD s-au abținut, deci nu a fost un vot împotrivă.”
Europa Liberă: De ce tocmai acum o reactivare a acestui subiect, probabil că existau nemulțumiri și în anul 2013, și în anul 2014?
Cornel Ciurea: „Da, aveți dreptate, întrebarea este absolut legitimă. Intensificarea acestor rivalități dintre centru și periferie se produce într-un context electoral și situația poate fi explicată prin analiza celor ce se întâmplă acum în campanie.
Este adevărat că liderul „Partidului Nostru” Renato Usatîi are șanse foarte mari de a câștiga bătălia pentru Primăria municipiului Bălți. Cu toate acestea, contracandidatul principal, Octavian Mahu, liderul fracțiunii comuniste din Bălți, are și el șanse să se califice în turul doi.
Cred că tocmai considerentele electorale au determinat acest demers politic al comuniștilor care doresc cu orice preț să intre în turul doi. Deci, discuția este dacă va reuși Mahu să intre în turul doi sau Usatîi câștigă Primăria din primul tur, iar ulterior, dacă trece în turul doi, chiar să câștige confruntarea în fața lui Usatîi. Cred că în mare măsură această revenire la subiectul referendumului este determinată de considerentele electorale.”
Europa Liberă: Aș vrea să revenim un pic la nemulțumirile celor de la Bălți legate de revendicările din anul 2012, pe vremea aflării liberal-democratului Vlad Filat în fruntea Guvernului, a fost o decizie similară a Consiliului municipal dominat de PCRM. Şi la acea vreme, aproape cuvânt cu cuvânt, premierul Vlad Filat, a declarat că această decizie va fi contestată în instanţa de judecată, atunci când va intra în vigoare, mă rog, este una nelegitimă şi că se va adresa SIS-lui, Procuraturii Generale. Acum speakerul democrat Candu repetă aproape cuvânt cu cuvânt aceleași avertismente că se va adresa SIS-lui și Procuraturii Generale. Ce din revendicările de atunci nu au fost satisfăcute? Primarul Panciuc era satisfăcut de promisiunea de a obține pentru Bălți statutul de unitate teritorială administrativă de gradul doi, deci ceva o treaptă superioară celei pe care o avea.
Cornel Ciurea: „Sigur, în acea perioadă, datorită insistenților bălțenilor și ale consilierilor comuniști, și ale primarului comunist de atunci Panciuc, s-a reușit obținerea statutului de municipiu pentru orașul Bălți, ceea ce a fost o ridicare în grad a Bălțiului.
Ceea ce îi nemulțumește astăzi pe consilierii din Bălți ține din faptul că nu au fost lămurite competențele municipiului, practic nu au fost operate modificări pentru a face o distincție între ceea ce a fost anterior - orașul Bălți și ceea ce este el astăzi - municipiu. Din revendicările care au răsunat, am înțeles că cei din Bălți sunt foarte nemulțumiți de faptul că nu sunt lămurite care sunt exact competențele centrului și care sunt exact competențele Bălțului.
Și, de asemenea, politica fiscală provoacă mari nemulțumiri în Bălți, problemele educației, probleme poliției, subordonării poliției Chișinăului. De altfel, aceste discuții s-au purtat și la Chișinău, se poartă și la Comrat, ne amintim că Dorin Chirtoacă de mai multe ori a emis pretenții cu privire la, de exemplu, incapacitatea lui de a ține sub control poliția din capitală, mai ales în perioada confruntării politice dintre el și PCRM. Probabil același lucru se întâmplă astăzi la Bălți și bălțenii profită de ocazie pentru „a ridica din nou mingea la fileu”.”
Europa Liberă: Precedentul găgăuz, să ne uităm și din altă perspectivă asupra acestei chestiuni, precedentul găgăuz are vreo relevanţă în acest caz din punctul Dvs. de vedere?
Cornel Ciurea: „Eu nu cred că intensitatea mișcării din municipiul Bălți este comparabilă cu cea din Găgăuzia. Există un anumit potențial conflictual care poate să afecteze relațiile dintre Bălți și Chișinău. Dar, totuși, am văzut și după numărul de manifestanți, și după calitatea lor din orașul Bălți, că încă Bălțiul nu atinge acele cote de protest sau de nemulțumire care au existat și poate că există în continuare la Comrat. Deci, deocamdată, nu putem pune un semn de egalitate între aceste două orașe.”
Europa Liberă: Nici ca sursă de inspirație, ca să zic așa?
Cornel Ciurea: „Există un joc politic evident contestatar. Bălțul și Comratul sunt mai curând sabia lui Damocles care în permanent atârna deasupra Chișinăului, dar zăbovește să cadă și, până la urmă, nu cred că vor fi folosite la maximum de către cei care doresc destabilizarea Republicii Moldova. Totuși, observ că există bun simț și înțelegere, atât la Comrat, cât și la Bălți, politicienii nu doresc să forțeze nota și să ajungă într-o situație fără cale de întoarcere.”
Europa Liberă: Sugerați că după trecerea alegerilor, se va stinge acest conflict?
Cornel Ciurea: „Eu cred că Chișinăul trebuie să învețe să ia în serios aceste revendicări. Nu în zădar aceste revendicări practic au fost susținute și de către ceilalți consilieri. Iar într-o discuție pe care am purtat-o cu un mare democrat din Bălți, Vlad Ghițu, acest consilier
Chișinăul trebuie să învețe să ia în serios aceste revendicări...
sugera că toată lumea din Bălți are dreptate, Chișinăul a neglijat aceste revendicări emise de municipiul Bălți și din această cauză, înainte de toate, Chișinăul trebuie să învețe să poarte un dialog constant și să rezolve problemele care apar în relația dintre Chișinău și alte orașe, alte localități din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Deci, în opinia Dvs. nu ar fi vorb,a simplu și simplist vorbind, de o geneza a unei mișcări separatiste, ci de fapt de niște reglări de conturi dintre capitală, autoritățile centrale mai exact, și acest municipiu, iar partea marea de vină pentru acest conflict revenindu-le autorităților centrale?
Cornel Ciurea: „Da, doar că nu aș folosi noțiunea „reglări de conturi”. Mai curând niște revendicări mai mult sau mai puțin legitim,e pe care le înaintează Bălțiul, iar Chișinăul ar trebui să reacționeze.”
