Mai multe organizaţii neguvernamentale ce fac parte din Coaliţia pentru alegeri libere şi corecte au analizat cum sunt reprezentate femeile şi tinerii în listele de candidaţii înaintați de partide pentru alegerile locale din 14 iunie. Cercetând deocamdată doar listele pentru funcţia de consilier local din câteva circumscripții selectate aleatoriu activiştii au ajuns la concluzia că nici un partid nu are o reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor. Cota parte a tinerilor este ceva mai mare, însă aceştia, la fel ca femeile, sunt plasaţi spre coada listelor, unde șansele de a prinde un mandat nu sunt foarte mari.
Comparativ cu scrutinele locale din 2007 şi 2011, dar şi cu cel parlamentar din toamna trecută experţii constată un regres la capitolul reprezentarea femeilor pe listele de candidaţi.
Concluzia a fost anunțată de reprezentantul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu: „Dinamica este uşor negativă. Per ansamblu din 2007 clasa politică din Republica Moldova nu a reuşit să identifice şi să încurajeze mai multe femei pe liste. Practic în două cicluri electorale batem pasul pe loc. Când ne uităm la candidaţii pentru consiliile municipale şi raionale sunt mici diferenţe, o uşoară creştere în 2015 comparativ cu 2011, dar oricum o descreştere comparativ cu 2007. Vedem că cele mai importante partide nu au înregistrat o dinamică pozitivă comparativ cu 2011 sau 2014.”
Alexei Buzu mai spune că poziţionarea femeilor pe listele de candidaţi rămâne una defavorabilă. Prezenţa femeilor sporeşte spre sfârșitul listei. Prin urmare, șansele candidatelor de a obține mandatul de consilier local, raional sau municipal s-au minimizat faţă de scrutinul local anterior, constată expertul. Alexei Buzu atrage atenţia că, la alegeri locale din vară, tinerii par să fie ceva mai favorizați, însă doar sub aspect numeric, fiind prezenţi şi ei ținuți la distanta de locurile eligibile.
Directoarea executivă a Clubului politic al Femeilor „50X50” Ecaterina Mardarovici crede că la scrutinul local, la fel ca şi la cel parlamentar din toamna trecută, autorităţile moldovene vor ignora repetat unul din angajamentele pe care şi le-au asumat din lista Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului şi anume să asigure până în 2015n o reprezentare mai largă a femeilor în procesul decizional.
„În 2015 noi ne-am asumat responsabilitatea, - a propos PCRM a semnat atunci acele documente şi implicit acest partid este responsabil de aceste rezultate - că vom avea 30% femei în Parlament, nu avem. Acum urmează aceste alegeri locale în care trebuia să avem 40% în consiliile locale şi 25% femei primari. Ceea ce avem reieșind din listele de candidaţi ne demonstrează că sunt şanse reale să nu putem onora aceste obligaţiuni.”
Un proiect de lege care obligă partidele să asigure o cotă minimă de 40% de reprezentare a femeilor în procesul electoral a fost votat anul trecut însă doar în prima lectură. Noul Parlament nu a trecut legea pe agenda de lucru, prin urmare, partidele nu se vad silite sa respecte in alegerile locale din 2015 norma pe care formal deja au acceptat-o.
O altă prevedere de natura sa redreseze situația este condiţionarea finanţării din partea statului cu respectarea cotei de reprezentare. Numai ca aceasta condiție a fost omisă din recent adoptata lege privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale.
