Vasili Chirtoca
Candidatul Partidului Comuniștilor este primul în buletinul de vot. Are sloganurile: „De la vorbe – la fapte!” și „Primul care va reuși!”.
Inginer de meserie, după 1990 a condus holdingul Daac-Hermes, ce reunește peste 40 de companii cu diferite profiluri de activitate - de la dealear de mașini și prestator de servicii de reparare a automobilelor, distribuitor de calculatoare și programe IT, proiectare industrială la producerea de parfumuri sau agricultură ecologică. Grupul Daac Hermes are o cifră anuală de afaceri de 100 milioane de euro.
A prosperat făcând tranzacții cu statul. Într-un interviu pentru „Vip Magazin”, Vasili Chirtoca a povestit cum s-a aflat la originile pieței de valori din Republica Moldova și cum a fost unul dintre beneficiarii privatizării din 1993-1995. Acest moment a fost invocat în campanie de fostul comunist Grigore Petrenco, unul dintre contracandidații săi, care a spus că fondul de investiții Daac-Hermes, unde și-au dat bonurile patrimoniale peste 100.000 de oameni, a deținut la început peste 190 de întreprinderi. Ulterior, parte din aceste companii ar fi fost vândute, iar banii au fost scoși din țară prin zone off-shore, în cele din urmă, zice Grigore Petrenco, a apărut milionarul Vasili Chirtoca.
Pe timpul guvernării comuniste, grupul condus de Vasili Chirtoca a început să câștige tendere, unele neanunțate nicăieri și neprevăzute în buget. Jurnaliștii de investigații relatau cum la început caietele de sarcini parcă erau elaborate special pentru marca Skoda, ulterior pentru alte produse comercializate de grupul Daac.
Holdingul condus de Vasili Chirtoca a ajuns pentru prima dată în atenția presei în anul 2003, când ziarul „Timpul” a relatat că guvernul a procurat autoturisme Skoda pentru președinții de raioane și alți funcționari locali, fără a organiza concurs public. După apariția anchetei, compania Daac-Hermes a dat în judecată publicația, de la care a pretins despăgubiri morale în valoare de aproape 2 milioane de dolari. Atunci Chirtoca a declarat că „Timpul” ar fi prejudiciat reputația profesională a celor 127 mii de acționari ai Daac-Hermes. Magistrații moldoveni i-au dat dreptate lui Vasili Chritoca, iar ziarul „Timpul” a fost nevoit să-şi întrerupă activitatea şi să apară ulterior cu o altă denumire. Publicația a câștigat însă procesul la Curtea de la Strasbourg, unde Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea dreptului la libera exprimare, fiind obligată să achite reclamanților 14.000 de euro.
Chirtoca a declarat recent că informațiile publicate de „Timpul” erau false, mașinile nu au fost procurate la suprapreț, cum a relatat publicația, ci dimpotrivă cu o reducere bună. Totodată, potrivit lui, ziarul a refuzat să publice dreptul la replică, motiv pentru care a acționat în instanță.
Presa a scris că în 1997 Vasile Chirtoca a fost printre fondatorii și copreședinții partidului politic „Furnica”, alături de Ion Mușuc, iar în perioada 1998—2000 a ajuns membru al consiliului politic al Partidului Democrat. A povestit pentru portalul Newsmaker.md că a intrat în politică pentru a “promova interesele acționarilor”.
Este cel mai bogat candidat din cursa pentru Chișinău. În declarația pe venit depusă la Consiliul Electoral de Circumscripție a indicat pentru ultimii doi ani venituri din salariu de peste un milion de lei, plus alte 22,6 milioane din înstrăinarea sau deținerea de valori mobiliare și a cotelor-părți în capitalul social al unor societăți comerciale. A declarat patru case (două la Chișinău, una la Ulmu și alta la Molovata), cinci loturi de teren (în total jumătate de hectar), 2 mașini (Skoda Superb și un Jaguar) și acțiuni sau cote-părți în opt companii.
Declarații:
„Jurnalismul trebuie supus cenzurii - acest lucru pur și simplu este obligatoriu. (…) Presa trebuie să le cultive oamenilor o dispoziţie pozitivă”. („Kișinevski obozrevatel”, în timpul scandalului Skoda, 2004)
„Libertatea de expresie este așa o chestiune că dacă nu are la bază valorile general umane, duce la dezmăț, la formarea unei atmosfere negative în societate. (…) La noi nu există practic instituții independente, despre ce fel de libertate de expresie poate fi vorba? Sunt convins că cele mai independente instituții de presă pot fi doar cele de stat”. („Panorama”, 26 mai 2015)
„Astăzi, deja putem vorbi deschis despre faptul că privatizarea în schimbul bonurilor patrimoniale, în esență, a fost un experiment nereușit”. (Noi.md, 15 mai 2015)
Promisiuni:
Dacă va fi ales primar, Chirtoca a promis să efectueze un audit în toate subdiviziunile primăriei, să găsească și să înlăture cauzele ineficiente și fraudele. Mai spune că va lichida corupția și “va interzice în totalitate mașinațiile cu pământul”, mai mult că va readuce în patrimoniu public pământul înstrăinat ilegal. În caz de victorie, spune va pune moratoriu pe procesul de eliberare de autorizații de construcții și de amplasarea de gherete și că va verifica toate actele eliberate anterior. Declară ca va interzice construcția de blocuri cu multe etaje în centrul istoric și va renunța la panourile publicitare.
Printre prioritățile sale este și dezvoltarea suburbiilor. În acest sens, spune că unul dintre viceprimari va avea în sarcină anume acest obiectiv. De asemenea, promite să creeze un centrul municipal de adresare a orășenilor, prin intermediul căruia vor fi analizate plângerile și se va acționa prompt în caz de abuz din partea funcționarilor.
Mai afirmă că, în cazul în care va ajunge la primărie, va crea un mediu atractiv pentru afaceri. În domeniul transportului public își propune să reducă numărul de maxi-taxiuri, dezvoltând parcurile de autobuze și de troleibuze. Promite piste pentru bicicliști și spune că va analiza ideea construcției de teleferice între sectoarele Ciocana-Centru, Telecentru-Centru, plus restabilirea celui de la Sculeni-Buiucani. Tinerilor le făgăduiește ipoteci atractive, 5-7% dobânda anuală, iar pensionarilor – revizuirea tarifelor, precum și implicarea lor în diverse activități.
Zinaida Grecianîi
Candidata Partidului Socialiștilor este a doua în buletinul de vot. Are sloganul: „Eu voi face ordine în Chișinău!”.
Este la a doua încercare de a deveni primar de Chișinău. În urmă cu zece ani a reprezentat Partidul Comuniștilor. Cele două scrutine la care a participat au fost declarate însă nevalabile din cauza prezenței reduse la vot. La prima tentativă, din 10 iulie, a acumulat 50% din sufragii (sau 78.000 de voturi), iar la alegerile repetate, din 24 iulie, a reușit un scor de 87,78% (sau 96.000 de voturi). În 2005 sloganul Zinaidei Grecianîi era la fel „Să facem ordine în Chișinău!”
Este economistă de profesie. A activat în perioada sovietică în direcţia finanţe a consiliului executiv din raionul Briceni, iar din 1996 – la Ministerul Finanțelor. A cunoscut o ascensiune în carieră în timpul guvernării comuniste. În 2002 a fost numită ministru al Finanțelor, iar în 2005 a fost numită prim-viceprim-ministru. Din martie 2008 până în septembrie 2009 a exercitat funcția de șef al executivului, fiind prima femeie în funcția de premier. Unii experți au spus despre ea că a fost doar un executant, care a condus un guvern slab, și că a gestionat prost efectele crizei internaționale, pe care guvernarea comunistă a încercat inițial să le nege.
În 2009 a fost propusă de PCRM pentru funcția de președinte, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi. În timpul protestelor din aprilie 2009, s-a adresat către părinți să nu-și lase odraslele în piață deoarece „jertfele umane vor fi greu de evitat”.
În noiembrie 2011, împreună cu Igor Dodon și Veronica Abramciuc, a părăsit tabăra comuniștilor, iar în martie 2012 a votat pentru președintele Nicolae Timofti. Este președinta grupului socialiștilor din parlament.
În declarația pe venit depusă la Consiliul Electoral de Circumscripție a indicat venituri, din ultimii doi ani, de aproape 400.000 de lei, precum și o casă de 273 de mp în Chișinău, un teren de 2,4 hectare la Cotiujeni, Briceni, o mașină și o întreprindere individuală fondată de soțul său, Alexei Grecianîi.
Unii politicieni au declarat că familia Grecianîi ar fi beneficiat de credite neperformante de la BEM, fapte care s-ar regăsi în raportul companiei Kroll. Potrivit lor, Alexei Grecianîi fiind membru în consiliul de administrație al Fabricii de vinuri Cojușna, a obținut fără probleme credite de la banca statului. Astfel, fabrica de vin din Cojușna a luat în împrumut 1,63 milioane euro și jumătate de milion de dolari americani, iar în 2010 această fabrică și-a declarat falimentul. În 2011, firma off-shore Alsvit-Print, înregistrată în Cipru, al cărei proprietar se spune că ar fi Alexei Greceanîi, a luat nou credit de la BEM, în valoare de 40 milioane lei, pentru a răscumpăra gajul fabricii de vinuri din Cojușna.
Despre această afacere au relatat și ziariștii de la „Nezavisimaia Moldova”, cei care altădată o prezentau în culori roze pe Zinaida Grecianîi. Analizând la rece cât de bun premier a fost Grecianîi, ei au scris că problemele de la BEM au început pe când aceasta era la cârma finanțelor, că anume ea a admis preluarea activelor Investprivatbank de către BEM, astfel acoperind unele ilegalități și expunând BEM.
Înainte de alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010, Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat, ce reunea mai multe organizații neguvernamentale și jurnaliști, a întocmit o listă a candidaților cu probleme de integritate. Despre Zinaida Grecianîi notau că în calitate de ministru al Finanţelor ar fi atras condamnarea Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Companiei „Oferta Plus”, în urma căreia statul a fost obligat să plătească despăgubiri și datorii restante către companie în mărime de 2,5 milioane de euro. Totodată, potrivit Curţii de Conturi, Ministerul Finanţelor, condus de Grecianâi, n-a rambursat la timp un împrumut. Ca rezultat, bugetul de stat a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 5,7 milioane de dolari.
Potrivit rapoartelor LADOM şi ale Coaliţiei pentru alegeri libere şi corecte – Coaliţia 2009, în campania electorală din 2009 a utilizat maşina de serviciu, escorta şi echipele de securitate în interesul partidului, contrar prevederilor legislaţiei electorale.
Este creditată cu 24-26% din intenţiile de vot, cu şanse mari de a-l întâlni în turul doi pe actualul primar, liberalul Dorin Chirtoacă.
Declarații:
„Sunt convinsă că fiecare revoluţie duce doar la pierderi”. (1 martie 2002, la preluarea portofoliului de ministru de Finanţe, despre eventualele schimbări din minister)
„Prin Programul Provocările Mileniului, guvernul se angajează să lupte cu corupţia din sistemul judecătoresc, sănătate, organele fiscale, vamale şi poliţieneşti. (…) Guvernul nu poate de unul singur să stârpească acest flagel, e nevoie de implicarea fiecărui cetăţean“. (octombrie, 2007, „Ekonomiceskoe obozrenie“)
Promisiuni:
În caz de victorie, promite să lupte cu corupția şi să promoveze oameni exclusiv pe criterii de profesionalism şi în urma unor concursuri publice. În plus, susţine ea, în maxim 3 luni de la intrarea în funcţie fiecare funcţionar va fi evaluat. Pentru a elimina corupţia, promite ca toate actele eliberate de primăria să aibă loc online.
Dacă va ajunge primar, spune că va anula toate autorizaţiile dubioase, va izola termic 400 de blocuri, va construi parcări supraetajate, va transforma străzile Varlaam şi Veronica Micle în zone pietonale. Familiilor tinere le promite terenuri în suburbii pentru construcţia de case şi apartamente în ipotecă, cu dobânda 3-5%. În decurs de patru ar trebui să apară 10.000 de apartamente.
Mai promite alocaţii mai mari la naşterea fiecărui copil, din partea primăriei, şi compensaţii la achitarea facturilor de peste 60% pentru cei nevoiaşi.
Soluţiile financiare de la Zinaida Grecianîi, pentru a realiza toate aceste obiective, sunt atragerea de investitori în zona economică liberă şi crearea de centre agro-logistice în suburbii.
Ilian Caşu
Candidatul Partidului Nostru este al treilea în buletinul de vot. Are sloganul: „Voi decideţi, noi facem!”
Este vicepreşedintele Partidului Nostru, condus de controversatul om de afaceri Renato Usatîi. Spune că s-a implicat în politică în toamna anului trecut, în campania pentru parlamentare.
A făcut Limbi Străine (engleză şi franceză) la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, iar din 1996 până în 2003 a studiat politologia şi administraţia publică şi a predat în SUA, la universităţile Syracuse şi Mississippi.
În declaraţia pe venit depusă la Consiliul electoral de circumscripţie, a trecut venituri pentru ultimii doi ani de aproape jumătate de milion de lei, un apartament de 103 mp în centrul oraşului şi un automobil BMW.
Promisiuni:
În viziunea sa, problema cea mai mare a Chişinăului este corupţia. Promite că, dacă va câştiga şefia capitalei, va opri construcţiile ilegale şi distrugerea imobilelor vechi din centrul istoric. În acelaşi timp, va mări amenzile pentru cei care vor comite astfel de abateri. Totodată, spune că va renunţa la promovarea cadrelor pe criterii de cumetrism şi nănăşism, care s-ar practica în prezent.
Promite să construiască locuinţe gratuite pentru locuitorii din Chişinău, să revizuiască preţurile la apă, care ar fi exagerate; să modernizeze drumurile şi să facă piste pentru biciclişti; să facă parcări supraetajate, să construiască o uzină modernă de prelucrare a deşeurilor la Ţânţăreni şi să rezolve problema vagabondajului, creând locuri de muncă persoanele fără adăpost şi asigurându-i cu spaţii de locuit.
Iar soluţiile financiare pentru a aduce în buget banii necesari în acest sens sunt atragerea investiţiilor străine şi granturile, nu şi creditele care ar fi dezavantajoase.
Oazu Nantoi
Participă în alegeri cu sloganul: „Orașul în care să vrei să rămâi”. În buletinul de vot este numărul 4.
Oazu Nantoi are o bogată experienţă politică. În anii 1989-1990 a fost ales vicepreşedinte al Frontului Popular; în 1990 a fost printre fondatorii Partidului Social Democrat, formaţiune pe care a condus-o până în 2004; a revenit în prim-planul vieţii politice în 2007, când a fost ales consilier municipal din partea Partidului Democrat. În perioada 2008-2011 a fost vicepreşedinte al PD.
În 2010 a fost, timp de nouă luni, deputat în Parlament. În iarna lui 2012, în timpul unei crize politice cauzate de nealegerea şefului statului, s-a autopropus candidat la funcţia de şef al statului, forţând politicienii să caute un candidat de compromis. La 23 martie 2015, s-a alăturat proiectului fostului premier Iurie Leancă.
Declaraţii:
„Politicianul este un animal care se comportă aşa cum îi permite societatea”. (noiembrie 2011, pentru „Ziarul de gardă”)
Promisiuni:
În cazul în care va fi ales primar, Oazu Nantoi promite că angajările la primărie se vor face doar în bază de concurs; vor fi reorganizate instituţiile şi structurile primăriei, care vor trece la o altă formulă de finanţare; iar nivelul de comunicare al funcţionarilor cu cetăţeanul va fi altul – va fi implementat un sistem electronic de examinare a petiţiilor şi a cererilor de eliberare a autorizaţiilor astfel încât să poată fi urmărite la fiecare etapă unde se află documentul.
De asemenea, Oazu Nantoi promite să extindă străzile pietonale, să scoată mașinile parcate pe spaţiul verde, să creeze parcări, să reformeze transportul public prin introducerea de curse rapide între sectoare, să creeze un fond municipal de restaurare a monumentelor cu valoare istorică. Mai spune că va pune accent pe atragerea de investiţii, iar una dintre măsurile pe care le vizează este crearea a cinci parcuri industriale.
Candidatul Platformei Populare Europene din Moldova – Iurie Leancă este adeptul reorganizării IMGFL-urilor şi a izolării termice a blocurilor. În viziunea sa, problema colectării, sortării şi reciclării gunoiului poate fi rezolvată printr-un parteneriat public-privat.
Timotei Ţurcanu
Candidatul PNL este al cincilea în buletinul de vot. Are sloganul: „Noi suntem altfel – cinstiți și curajoși!”
Inginer constructor de meserie, a activat până în 1996 în structurile Ministerului Agriculturii, iar ulterior în mai multe firme. A demisionat în ajunul campaniei electorale din acest an din funcţia de şef al serviciului construcții al Moldindconbank. Se numără printre fondatorii Consiliului Unirii, creat în 2012, şi conduce Fundaţia „Turnul Dezrobirii Basarabiei”, un ONG înregistrat în 2013.
Este o figură nouă în politică, a candidat şi la parlamentarele din noiembrie 2014 pe listele PNL, deşi spune că nu e membru de partid. În declaraţia pe venit depusă la Consiliul electoral de circumscripţie, a indicat un apartament de 52 mp, nu şi o afacere în construcţii, despre care a vorbit în unele interviuri.
Promisiuni:
Candidatul PNL la funcţia de primar pledează pentru strămutarea autogării centrale, scoaterea treptată a transportului public din centrul oraşului şi limitarea construcţiilor rezidenţiale. În caz că devine primar, promite că relaţiile dintre administraţie şi cetăţean vor fi altele - administraţia trebuie să se afle în slujba cetăţeanului. Paralel, anunţă că va majora lefurile funcţionarilor şi va elimina corupţia din structurile municipale.
Propune ca în suburbii să fie iniţiate proiecte imobiliare pentru familiile tinere. De asemenea, pledează pentru ca în localitățile din jurul oraşului să apară pensiuni şi mini-ferme ecologice, ultimele cu implicarea liceenilor din capitală. În lista de promisiuni mai figurează construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor şi rezolvarea problemelor animalelor fără stăpân, conform practicilor europene.
Spune că urbea trebuie să aibă relaţii de înfrăţire cu oraşele din România, pentru experiența de integrare europeană și de atragere a fondurilor prin proiecte UE. Mai mult, propune să fie instituită o direcţie în cadrul Primăriei Chişinău care să se ocupe de scrierea proiectelor europene.
Serafim Urechean
Candidatul PLDM la funcţia de primar general este al şaselea în buletinul de vot. Are sloganul: „Lucrurile bune nu se uită. Gospodarul se întoarce!”
Este inginer constructor de meserie şi a făcut Şcoala Superioară de Partid din Leningrad. A lucrat în structurile administrative centrale şi locale ale RSSM. Din 1994 până în 2005 s-a aflat la cârma capitalei. A fost numit primar interimar prin decretul preşedintelui Mircea Snegur. Alegerile locale din 1995 din municipiul Chişinău au fost declarate nevalabile, din cauza participării reduse la scrutin, prin urmare interimatul lui s-a prelungit până în 1999. La sfârşitul lui 1998, Curtea Constituţională a declarat neconstituțional decretul de numire a lui în calitate de primar.
La scrutinul din 1999, Serafim Urechean a acumulat 51% din voturi, câştigând primăria capitalei din primul tur. Patru ani mai târziu, l-a confruntat pe comunistul Vasile Zgardan în turul doi, reușind un scor de aproape 54%. În 2005, Serafim Urechean a renunţat la mandatul de primar după ce a fost ales deputat în parlament. A fost unul dintre liderii opoziţiei comuniste.
Din 2011 este preşedintele Curţii de Conturi.
De-a lungul timpului a fost acuzat de oponenţii politici că ar fi comis abuz în serviciu şi acte de corupţie pe când se afla la şefia capitalei. Cel mai cunoscut dosar în care a figurat şi care a ajuns şi în instanţă a fost cel al ambulanţelor. În 2004 Serafim Urechean a fost reţinut şi învinuit de procurori că a comis fraude la procurarea a 40 ambulanţe cu bani din bugetul municipiului Chişinău. Achitat peste cinci ani, el a dat în judecată Procuratura Generală şi fostul CCCEC cerând despăgubiri morale. Urechean a spus că dosarul a fost pornit din raţiuni politice la indicaţia preşedintelui de atunci Vladimir Voronin. A câştigat procesul şi a obținut jumătate de milion de lei daune morale.
În noiembrie 2004, Vladimir Voronin a declarat, în cadrul unei emisiuni TV că Serafim Urechean „a creat în capitală o corupţie puternică şi un sistem mafiot”. În urma acestei declarații Serafim Urechean l-a acționat în judecată pe Vladimir Voronin pentru defăimare, însă, instanţele de judecată au decis că Voronin avea imunitate şi nu putea fi responsabil de opiniile exprimate în exercitarea mandatului de preşedinte. Peste 10 ani, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului i-a dat câștig de cauză lui Serafim Urechean condamnând Republica Moldova.
I s-a imputat că a înstrăinat mai multe terenuri, precum cel în care se află piaţa de flori de pe str. Bănulescu-Bodoni sau cel de lângă Circ.
Referindu-se la averea sa, spune că locuieşte în acelaşi apartament cu trei camere, în acelaşi bloc, în care locuia pe când eram primar general al Chişinăului. În declaraţia de avere a mai indicat: o vilă şi două terenuri agricole la Truşeni, un garaj şi un automobil. Nu a declarat însă şi colecţia de 81 de arme, unele datând din secolele XVII și XVIII, despre care a scris presa.
Declaraţii:
„Politicienii din Republica Moldova nu au fost pedepsiţi de către alegători. De obicei, aceştia le iartă toate păcatele şi toate minciunile.” („Ziarul de gardă”, ianuarie 2009)
Promisiuni:
Dacă va redeveni primar, promite să îndepărteze haosul din oraş şi să elimine promovarea cadrelor pe criterii de nepotism şi cumetrism. De asemenea, va readuce controlul serios şi disciplina în structurile primăriei.
În domeniul transportului public, susţine că va reorganiza întregul itinerar de rute, va construi noi linii de troleibuz şi înnoi total parcul de troleibuze şi autobuze. Ponderea microbuzelor, potrivit lui Urechean, trebuie să scadă la maxim 10%. (Potrivit unor studii, astăzi între 40 şi 60% din chişinăuieni circulă cu maxi-taxi-urile) Pentru rezolvarea problemei parcărilor în zona centrală, spune că, în cazul în care va deveni primar, va face o parcare în locul Autogării Centrale.
Alte priorităţi sunt crearea a trei parcuri industriale noi, pentru atragerea de investiţii străine, şi simplificarea procedurilor de obţinerea a autorizaţiilor. La capitolul investiţii, insistă pe ideea lui mai veche ca pe malul râul Bâc să apară un splai, cu spaţii comerciale şi de recreere, care vor include „nouă cascade de toată frumuseţea”. De asemenea, vrea să transforme strada Varlaam într-o zonă pietonală, iar în Piaţa Marii Adunări Naționale să se înalţe un monument al independenţei.
În ceea ce priveşte serviciile, spune că va reforma sistemul centralizat de termoficare prin implementarea punctelor termice individuale pentru fiecare bloc, ce vor duce la micşorarea tarifului la căldură. Totodată, vor fi mărite compensaţiile pentru cei care au nevoie de ele. Pentru tineri şi persoane cu venituri modeste, promite ipoteci accesibile cu 150-250 euro pe lună. Anual, zice el, vor fi date în folosinţă 1000 de apartamente.
Mihai Cârlig
Candidatul Partidului Popular este numărul 7 în buletinul de vot. Are sloganele: „Primăria fără corupţie, Primăria fără Chirtoacă”, „Gospodari pentru Moldova, bunăstare pentru popor!”
Are studii în medicină şi economie şi a fost din octombrie 2007 până la sfârşitul anului trecut pretor al sectorului Râşcani al capitalei. A fost suspendat din funcţie pe motiv de incompetenţă, după mai multe certuri cu primarul general Dorin Chirtoacă. Ultimul conflict s-a soldat cu îmbrânceli în plină stradă şi acuzaţii dure ale foştilor colegi de partid şi de echipă.
Mihai Cârlig a făcut parte din PL, fiind şi deputat timp de câteva luni. Primele disensiuni în spaţiul public cu şefii de partid au apărut în primăvara lui 2013. Primarul Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al PL, l-a acuzat pe Cârlig că ar fi comis mai multe abateri și că ar fi încercat să preia în mod fraudulos un imobil cu suprafața de 500 de metri pătrați din centrul oraşului, ce aparține societății pe acțiuni Speranța unic, unde pretorul de Râşcani era președinte al consiliului de administrație. Primarul l-a ameninţat cu demiterea şi din funcţia de pretor, şi din structurile de partid. La rândul său, Mihai Cârlig l-a acuzat pe primarul general că protejează compania Genesis International, care ar fi reparat necalitativ bulevardul Grigore Vieru.
În campania pentru parlamentarele din 2010, presa a scris că Mihai Cârlig a donat partidului jumătate de milion de lei, fiind cel mai generos donator al formaţiunii, în timp ce veniturile declarate la CEC pentru ultimii doi ani au fost de numai 152 mii de lei. În campania din acest an a indicat pentru prima dată că deţine cote-părţi în şase companii, printre care şi un restaurant în Codrii Orheiului („Doi haiduci”). Mai deţine două case la Ivancea şi trei loturi de teren (în total, 53 de ari), două automobile, un camion, un ATV.
Promisiuni:
Candidatul Partidului Popular promite să combată corupţia şi să introducă un sistem electronic de prelucrare a cererilor orășenilor. De asemenea, pledează pentru reformarea întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ, măsură ce ar duce, în viziunea sa, la micșorarea costurilor pentru servicii. Printre preocupările lui sunt dezvolta orașul vechi şi modernizarea serviciilor de transport public.
Valeri Klimenko
Candidatul Mişcării Social-Politice Ravnopravie este în buletinul de vot cu numărul 8.
Este jurnalist, istoric, preşedinte al Congresului Comunităţilor Ruse din Republica Moldova. Este candidatul cu cele mai multe participări la alegeri. În 1999 a acumulat 4% din voturi (8.460); în 2003 – 1,8%; în 2005, primul tur – 3,76%, la alegerile repetate – 12,22% (sau 13.400), iar în 2011 – 0,22% (768 de voturi). (CEC nu are date pentru primele două scrutine locale din 1990 și 1995).
A fost consilier municipal din 1999 până în 2011.
A afirmat anterior că el este doar „într-o misiune specială în Moldova” şi că nu se consideră moldovean. Pledează pentru conferirea limbii ruse statutului de a doua limbă de stat. A sprijinit mai multe acțiuni ale Kremlinului, inclusiv războiul din Cecenia, Georgia și Ucraina, și a „monitorizat alegerile din Transnistria”. A luat apărarea pacificatorului rus care l-a omorât pe Vadim Pisari, tânărul împușcat pe podul de la Vadul lui Vodă. Totodată, a dat dreptate autorităților ruse care au introdus mai multe interdicții la importul de produse moldovenești.
În vara lui 2006, grupul de consilieri comuniști din CMC au cerut retragerea mandatului de consilier municipal lui Klimenko pe motiv că acesta a cerut recunoaşterea „aşa-zisei republici moldoveneşti nistrene, aşa-zisului regim separatist de la Tiraspol şi a aşa-numitului referendum în problema independenţei regiunii”. Consilierii PCRM a cerut ca aceste instigări la acţiuni separatiste să fie cercetate penal.
Valeri Klimenko este cunoscut prin declaraţiile sale acide la adresa a tot ce este românesc. De asemenea, acțiunile organizate de el sunt orientate împotriva instituțiilor europene sau internaționale. În 2010, când au avut loc mai multe majorări de tarife, a afirmat că majorările au fost cerute de Fondul Monetar Internaţional şi SUA.
În declarația pe venit a indicat venituri pentru ultimii doi ani de aproape 200.000 de lei, 2 apartamente, unul cu trei şi altul cu două camere, un garaj și 51% din capitalul social al SRL-ului „Pâine și tehnologii”, o întreprindere de la Cahul. Nu declarat maşina şi lot de teren agricol 12,6 hectare, indicate anterior. De asemenea, în declarație nu se regăsește și lotul de 10 ari din parcul de pe Calea Ieșilor, unde, potrivit Pro TV, fostul consilier ar intenționa să ridice un bloc cu 16 etaje.
Potrivit bazei de date a Camerei Înregistrării de Stat, Klimenko este administratorul SRL-ului „Pâine și tehnologii”, dar și a societății comerciale „Aparate exacte”, care are adresa în Chișinău, pe str. Albișoara 80/2, ap. 28. Tot acolo își are sediu o altă firmă – „Diamante și tehnologii” – despre care presa a scris că ar fi controlată de fiica lui Klimenko, Tatiana Klimenko.
În 2006, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției a anunțat deschiderea unei urmăriri penale pe numele consilierului Valeri Klimenko, care era bănuit de faptul că a creat un clan familial de sustragere a mijloacelor bănești în proporții deosebit de mari din bugetul local. Procurorii au stabilit că firma „Diamante și tehnologii” a câștigat, cu contribuția directă a tatălui, șase tendere pentru efectuarea lucrărilor de reparații la diferite obiective ce aparțin Primăriei, încheind contracte de antrepriză în valoare de peste 3 milioane lei. Ulterior, compania a încheiat contracte de subantrepriză cu patru agenți economici, care au efectuat volumul de lucrări contra sumei de circa 700.000 lei. În actele transmise Primăriei „Diamante și tehnologii” a indicat că a suportat cheltuieli de peste un milion două sute de mii de lei.
Klimenko a declarat că acest dosar ar fi unul politic.
Promisiuni:
Dacă va ajunge primar, spune că-i va demite jumătate din funcționari despre care spune că ar lua mită; că va renunța la sistemele centralizate de livrare a căldurii și a apei calde, înlocuindu-le cu mini-centrale pentru fiecare bloc, și că va încerca să atragă investitori în domenii pe care le consideră el prioritare: prelucrarea deșeurilor, repararea străzilor și infrastructurii de apă și canalizare. De asemenea, pledează pentru construcția de parcări supraetajate, inclusiv sub Piața Marii Adunări Naționale.
Elizaveta Moscalciuc
Candidata Partidului „Renaştere” este a noua în buletinul de vot. Are sloganul: „Readuc Chișinăul la viață!”
Elizaveta Moscalciuc este medic de profesie. A activat între 2010-2014 în Uniunea Tineretului Comunist, în calitate de secretar pe lucrul ideologic. A plecat anul trecut din PCRM și s-a alătura comuniștilor reformatori. După ce în aprilie 2015 Ministerul Justiţiei a exclus PCR din registrul partidelor, echipa PCR a decis să meargă în alegeri pe listele Partidului „Renaştere“, condus de Vadim Mișin.
Presa a scris că Elizaveta Moscalciuc este soţia lui Ruslan Popa, liderul Partidului Comunist Reformator. De asemenea, numele ei a apărut într-o investigaţie realizată de ziarul „Panorama” în 2010, potrivit căreia Moscalciuc s-ar fi filmat într-un reportaj de la NIT, realizat pe 9 aprilie 2009. În acel film o tânără care seamănă cu Elizaveta Moscalciuc povestește sub protecția anonimatului că ar fi elevă și că directorul școlii i-ar fi obligat pe elevi să meargă la protestele din centrul orașului. Colegii de facultate au recunoscut-o după voce şi au povestit jurnaliştilor că tânăra nu e elevă, ci studentă în anul 5 la Medicină. PCRM a susținut că cele două persoane sunt diferite, dar, potrivit unor surse din interiorul formațiunii, NIT și Omega, instituții media apropiate comuniştilor, practicau deseori vox-uri cu membri de partid sau comsomoliști, pretinzând că sunt oameni întâlniți pe stradă.
Promisiuni:
Promite să demită toţi funcţionarii municipali, care ar fi corupţi, şi să fie angajaţi alţii în urma unor concursuri publice. Susţine că dacă fenomenul mitei va fi redus, va fi dublat bugetul municipal. De asemenea, spune că va mări salariile angajaţilor din primărie.
Dacă va ajunge în funcţia primar, promite să demoleze toate anexele şi construcțiile ilegale şi să revadă toate contractele de arendă. Pledează pentru strămutarea pieţei şi a autogării centrale într-o altă regiune a oraşului care va fi decisă în urma unor consultări cu specialiştii şi în conformitate cu planul urbanistic general.
Mai promite să construiască parcări multietajate şi blocuri cu apartamente temporare pentru anumiţi bugetari.
Grigore Petrenco
Candidatul Partidului Casa Noastră-Moldova este al zecelea în buletinul de vot. Are sloganul: „Va fi mai bine fără Chirtoacă! Puterea trebuie schimbată!”
Este economist de meserie şi a fost deputat din partea PCRM în perioada 2005-2014. În 2009, din mai până în august, a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului.
Anul trecut a fost exclus din PCRM, fiind acuzat de Vladimir Voronin că ar fi încercat să destabilizeze formaţiunea. Liderul PCRM a spus că Petrenco este liderul organizației radicale Antifa, care ar fi avut intenţia să organizeze dezordini în masă. Potrivit Procuraturii, membrii Antifa ar fi urmărit racolarea unor tineri cu convingeri radicale de stânga pentru a-i folosi, sub acoperirea luptei cu ideologia fascistă, la acțiuni „de diversiune şi de preluare, prin violenţă, a conducerii statului” , până la sau după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Petrenco a declarat în repetate rânduri că organizația nu are o agendă extremistă și că dosarul penal ar fi o comandă politică.
La alegerile de anul trecut a candidat pe listele Partidului Patria, condus de controversatul om de afaceri Renato Usatâi. În ultimii ani a criticat apropierea Republicii Moldova de UE, pledând pentru relaţii mai strânse cu Rusia. El a sugerat că PCRM a renunţat la orientarea pro-estică. Asta după ce până în vara lui 2009 declara că numai PCRM urmăreşte apropierea de UE.
Presa a relatat despre el că a fost iniţiatorul unor încăierări în Parlament. L-a îmbrâncit, bunăoară, pe democratul Marian Lupu; i-a ameninţat cu moartea pe Natalia Gherman și Octavian Calmîc, negociatori-şefi din partea Republicii Moldova a acordurilor cu UE; iar în cadrul unui protest a dat buzna în Preşedinţie.
În declaraţia pe venit depusă la Consiliul electoral de circumscripţie, a indicat venituri pentru ultimii doi ani de aproape 300.000 de lei, 2 apartamente în Chișinău, plus o cotă-parte dintr-un alt apartament, un automobil şi acţiuni la trei societăţi. Nu a declarat însă şi afacerea cu cosmetice din România, de care se ocupă soţia şi soacra sa.
Anterior, CNI a stabilit că Petrenco a ascuns că este fondatorul și administratorul SRL-ulului „Motoare Electrice”, unde deține o cotă-parte de 40 la sută, şi nici n-a declarat mai multe transferuri bancare. Decizia CNI a fost remisă procurorilor care au deschis un dosar penal pentru fals în declaraţii de avere.
În 2008, fostul lider AMN Serafim Urechean l-a acuzat pe Grigore Petrenco că, în calitatea sa de deputat, ar fi protejat activitățile ilicite ale mamei şi soţiei sale, care ar fi adus intenţionat la faliment Liceul privat „Petrenco”. Potrivit ziarului „Timpul”, în 2009, după schimbarea puterii, Maria Petrenco, mama lui Grigore Petrenco, ar fi plecat în Rusia cu tot cu banii luaţi de la părinţi şi din contul lefurilor pe care trebuia să le achite dascălilor. De asemenea, liceul avea datorii faţă de bugetul de stat şi faţă de bugetul municipal, de la care arenda imobilul. Publicaţia a scris că Centrul Anticorupţie ar fi deschis un dosar penal şi ar fi anunţat-o în căutate internaţională pe Maria Petrenco. Grigore Petrenco a calificat acţiunile CNA drept un fals şi o răfuială politică.
Promisiuni:
Declară că, în caz de victorie, va demite in corpore funcţionarii municipali, care ar fi corupţi şi ar fi făcut comerţ cu autorizaţii de construcţii. Mai spune că nu va admite cumetrismul şi nănăşismul la promovarea noilor cadre. Printre măsurile sale radicale figurează şi demolarea tuturor construcţiilor ilegale şi a gheretelor. În acest sens, spune el, fostul primar de Bucureşti şi ex-preşedintele român Traian Băsescu este un model demn de urmat.
Mai afirmă că ar vrea să vadă în Chişinăul curăţenia din Minsk şi ritmul de dezvoltare de la Iaşi, oraşe în care au apărut drumuri și clădiri noi, în care circulă transport public modern. Crede că maxi-taxi-urile trebuie să dispară, iar acest proces trebuie să aibă loc treptat. Mai promite construcţia de parcări supraetajate şi sterilizarea câinilor vagabonzi.
Anatolie Prohniţchi
Candidatul Partidului Verde Ecologist este al 11-lea în buletinul de vot. Are sloganul: „Un Chişinău curat, un Chişinău verde”.
Este militar de carieră, colonel în rezervă. A activat în Armata Sovietică şi în trupele de carabinieri ale MAI. Din 2000 până în 2002 a fost şef adjunct al Direcției Pază de Stat. În 2007 a devenit membru al Partidului Verde Ecologist, iar din 2012 este preşedintele acestei formaţiuni.
În declarația de venit depusă la Consiliul Electoral de Circumscripție, a declarat venituri de 138.000 de lei din pensia de fost militar, un apartament, două case și jumătate (în Sadaclia, Ivancea și Ialoveni) și patru loturi (în toate cele trei localităţi, aproape 2 hectare).
Promisiuni:
Dacă va ajunge primar, spune că se va concentra pe trei priorități: reformarea sistemului actual de administrare, care, în opinia sa, ar fi unul sovietic, cu evaluarea subdiviziunilor și reangajarea funcționarilor pe criterii de profesionalism, cu testarea obligatorie la poligraf; organizarea săptămânală a ședințelor CMC, deoarece consiliul are mai multe prerogative decât primarul, iar starea de fapt de astăzi – cu zeci și sute de proiecte adoptate într-o ședință – nu permite consilierilor să intre în esență; îmbunătățirea stării ecologice a orașului, care ar fi un dezastru.
Crede că parte din soluții vor veni doar după stabilirea de relații cu capitalele europene și după implementarea, cu ajutorul lor, a unor proiecte ce vor duce la un alt nivel de dezvoltare a urbei. Promite condiții mai bune pentru bicicliști, promovarea transportului ecologic și reducerea astfel a emisiilor de CO2, înlocuirea plopilor cu puf cu platani, tei și stejari, precum și votarea urgentă a Planului Urbanistic General, măsură ce va pune capăt construcțiilor ilegale.
În caz de victorie, Anatolie Prohnițchi mai spune că va crea un consiliul consultativ pe lângă primărie din care vor face parte membri ai societăţii civile, foşti primari, reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, ai grupurilor minoritare, agenţi economici.
Iar soluțiile financiare, potrivit lui, sunt crearea de parcuri industriale și optimizarea cheltuielilor administrative.
Marcel Darie
Candidatul din partea Partidului Legii şi Dreptăţii este în buletinul de vot numărul 12. Are sloganul: „Va fi mai bine! Fără hoţi!”
Marcel Darie îşi încearcă a doua oară forţele la primăria capitalei. În urmă cu patru ani a acumulat 0,17% sau 588 de voturi.
Este jurist şi conduce un ONG, iar anterior a avut afaceri în domeniul construcţiilor de mansarde. În câteva interviuri recente declara că a renunţat la afaceri în 2007, fapt contrazis de unele articole de presă, în care oamenii care au vrut să-şi procure locuinţe îl acuzau că din vina lui au rămas şi fără bani, şi fără apartamentele la mansardă. Într-un comentariu pentru IPN de anul trecut, Marcel Darie afirma că afacerea aparţinea fratelui său, Dorin, el ocupându-se doar de coordonare. Între timp, fratele lui a vândut compania, iar noii proprietari ar fi de vină că acele mansarde nu au fost finalizate.
În urmă cu patru ani, i-a acuzat pe edilii-şefi că protejează schemele de corupţie din primărie, în special cele din domeniul autorizaţiilor de construcţii. Mai apoi a fost citat de oamenii legii, care au susținut că Marcel Darie nu a adus probe concrete.
Promisiuni:
În caz de victorie în alegeri, a promis ca va aduce în primărie o echipă formată din specialiști oneşti din societatea civilă, care va asigura un grad mai mare de transparenţă decizională. A promis să „elibereze” oraşul de cazinouri şi săli cu aparate de joc de noroc, de clădirile construite fără autorizaţie.
Tatiana Tomacu
Candidata Partidului Patrioții Moldovei este a 13-a în buletinul de vot. Are sloganul: „Promit să fac! Vin să vă dau încredere!”
Este contabil-șef la o clinică privată. În declarația pe venit depusă la Consiliul Electoral de Circumscripție a scris că familia ei deține 50% din societatea Secolul XXI, 50% din SRL Marnast & Co și 25% din AO Medlife.
A indicat venituri de la locul de muncă de bază, pentru ultimii doi ani, de doar 20.000 de lei, în timp ce veniturile din alte surse legale se ridică la 102.000 de euro (echivalentul a 2 milioane de lei). A mai declarat un apartament de 107 mp, spații comerciale de 136 mp și 10 hectare de teren agricol, toate în Chișinău, dar pe numele Valeriei Tomacu, fără să menţioneze ce grad de rudenie are cu această persoană.
Firma Secolul XXI este rezident al Zonei Economice Libere din Bălți și se ocupă cu servicii de brokeraj vamal. Potrivit portalului yellowpages.md, s-ar ocupa și de darea în arendă a încăperilor pentru depozite.
AO Medlife este o clinică privată ce se ocupă, conform CNAM, cu acordarea asistenţei medicale consultativ-curative în domeniul medicinii interne, chirurgiei de ambulatoriu şi îngrijirii medico-sociale la domiciliu. Cea de-a treia societate nu se regăseşte în baza de date a Camerei Înregistrării de Stat. În unele interviuri Tatiana Tomacu a vorbit despre o afacere a ei, pe care o conduce de una singură, fără să ofere însă detalii.
Tatiana Tomacu apare într-un reportaj de la Pro TV din ianuarie 2015 că ar fi economistă la Spitalul municipal nr. 4. Acest job însă nu se regăseşte în declaraţia de venit.
Promisiuni:
În caz de victorie, promite să lichideze corupţia, să construiască „drumuri ideale”, să scoată profit din gunoaie; să tripleze salariile medicilor și profesorilor din capitală; să creeze anual 20.000 de locuri de muncă, să micșoreze tarifele la servicii pentru pensionari și să asigure cu locuințe tinerii specialiști. Totodată, spune că va îmbunătăți condițiile din spitalele de stat, care vor deveni mai moderne decât instituțiile private, va crea condiții atractive pentru mediul de afaceri, va aduce în capitală mai mulți investitori și va optimiza cheltuielile municipale.
Oleg Brega
Candidatul Partidului Democraţia Acasă este al 14-lea în buletinul de vot. Are sloganul: „Aleg Brega”.
Este activist civic, jurnalist şi regizor de film. A fondat ONG-ul Hyde Park şi a iniţiat proiectul online Curaj TV, prin intermediul cărora promovează libertatea de expresie şi respectarea drepturilor omului. Aici, de obicei, plasează materiale video în care el sau alţi colegi de-ai săi discută cu polițiști și alți funcționari atunci când sesizează o încălcare a legii sau o nerespectare a drepturilor omului.
Anul trecut a candidat independent la parlamentare, dar nu a reuşit să treacă pragul de 2%. S-a remarcat însă cu scorul acumulat, peste 14 mii de voturi, mai mult decât jumătate din formaţiuni lepolitice înscrise în cursă.
Spune că are buget zero pentru această campanie. A declarat venituri pentru ultimii doi ani de peste 60.000 de lei.
Promisiuni:
În caz de victorie la alegeri, promite să facă ordine în spaţiul public: pe trotuare, în pieţe şi în parcuri. Spune că va curăţa trotuarele şi spaţiile verzi de gherete, construcţii ilegale şi maşinile parcate neregulamentar. Dacă va fi nevoie, susţine el, va planta soldăţei de beton pe marginea trotuarului şi a spaţiilor verzi ca şoferii mai cu tupeu să nu-şi parcheze acolo automobilele.
Crede că transportul public municipal (troleibuze şi în autobuze) trebuie să fie gratuit. În viziunea sa, în prezent, el este subvenţionat în cea mai mare parte, iar dacă s-ar scoate şi cheltuielile pentru taxatori şi controlori ar rezulta acea gratuitate. În plus, argumentează Oleg Brega, de pe urma acestei iniţiative mai mulţi orăşeni vor fi motivaţi să-şi lase maşinile acasă. De asemenea, promite să introducă linii noi de troleibuz spre Durleşti, Cricova, Sângera etc.
Pentru a descongestiona traficul din centrul oraşului propune ca pe unele străzi şi bulevarde să circule transportul public şi bicicliştii, iar pe străzile adiacente - fluxul de maşini particulare.
Mai susţine că dacă va ajunge la primărie va organiza consultări populare în problemele importante şi va renunţa la practica actuală de angajare a funcţionarilor pe criterii de apartenenţă la partid sau de cumetrism şi nănăşism. El promite să denunţe organelor de drept toate cazurile de corupţie.
Monica Babuc
Candidata Partidului Democrat figurează numărul 15 în buletinul de vot. Are sloganul: „Mai puţină politică, mai multe fapte bune pentru Chişinău!”.
A terminat Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, după care a făcut studii postuniversitare la Universitatea „Mihail Lomonosov” din Moscova. Din 1990 a activat în Aparatul Parlamentului, cu o pauză de patru ani (2001-2005) în care a fost şef de resurse umane în filiala Chişinău a Băncii de Economii. Este ministru al Culturii din 31 mai 2013.
Înainte de a adera la PD, a făcut parte din PPCD, fiind preşedinta Societăţii Doamnelor Creştin Democrate. A candidat de trei ori la funcţia de deputat – pe 5 aprilie şi pe 29 iulie 2009 şi la 6 martie 2005, pe listele PPCD. De asemenea, a fost candidat la funcţia de consilier municipal în 2007.
În declaraţiile de avere depuse la CNI pentru ultimii ani, a indicat doar veniturile din salariu şi un apartament de 37 mp. Potrivit unei investigaţii realizate de jurnaliştii de la RISE Moldova, Monica Babuc nu a trecut în declaraţiile de venit şi de interes afacerile soţului, Anatol Babuc. Acesta ar deţine două firme din domeniul imobiliar şi o cotă-parte de 15% într-o altă societate comercială. În aceeaşi investigaţie, se mai spune că una dintre firmele deţinute de Anatol Babuc ar fi împrumutat peste 7 milioane de lei de la Investprivatbank, iar după falimentarea băncii instanţa a obligat societatea comercială să returneze creditul plus dobânda, în total peste 11 milioane de lei.
În baza materialelor apărute în presă, CNI a iniţiat un control pe numele Monicăi Babuc şi a constatat că ministra Culturii nu a declarat faptul că soţul ei mai deţine 1/3 dintr-un apartament de 79 mp, un automobil şi patru conturi bancare (atât pe numele ei, cât pe al soţului). De asemenea, potrivit documentelor acumulate în cadrul controlului, Anatol Babuc deţine acţiuni la Investprivatbank, aflată în proces de lichidare, şi cote-părţi la două SRL-uri. Monica Babuc a explicat că nu a ştiut, a fost o scăpare mecanică sau întreprinderile nu activează. CNI a decis că „omisiunile admise sunt neesenţiale şi nu au fost făcute cu rea-credinţă”.
Declaraţii:
„Dacă avem drumuri bune, să știți că asta se datorează Partidului Democrat. Dacă avem o viteză mare la internet și puteți comunica cu rudele dumneavoastră din afară, se datorează Partidului Democrat”. (9 septembrie 2014, Prime TV)
„În sfârşit, am fost ca aproape întotdeauna singurii care am avut CURAJUL să ne expunem public, prin declaraţia făcută în plenul Parlamentului de către dl Preşedinte Iurie Roşca, dezacordul faţă de organizarea marşului public al homosexualilor şi lesbienelor în centrul capitalei, calificându-l drept o sfidare a tradiţiilor moralei creştine cărora le este ataşată majoritatea covârşitoare a populaţiei Republicii Moldova“. (Discurs despre curajul de a fi PPCD-ist, la 20 de ani de la fondarea formaţiunii, 6 iunie 2008, „Flux”)
Promisiuni:
În platforma sa electorală, Monica Babuc spune că, în cazul în care va ajunge primar, se va axa pe proiecte mici, nu pe idei grandioase nerealizabile, iar proiectele mici, în viziunea sa, sunt amenajarea curţilor blocurilor, parcurilor, parcărilor, locurilor de joacă pentru copii, căilor de acces pentru persoanele cu dezabilități în instituţiile publice.
Promite că va renova mai multe instituţii de învăţământ şi străzi; va oferi mai multe ajutoare sociale şi va reduce facturile la servicii; va construi apartamente sociale pentru tinerii specialişti; va izola termic blocurile. Pledează pentru dezvoltarea reţelei de transport cu troleibuzul şi autobuzul şi pentru reorganizarea Regiei Autosalubritate, astfel încât gunoiul să fie colectat mai des şi să fie introduse mai multe containere.
Igor Căldare
Candidatul Blocului electoral Lista Poporului este al 16-lea în buletinul de vot. Are sloganul: „Puterea din Chişinău sub controlul chişinăuienilor!”
Este inginer în tehnologia vinului, având un doctorat în domeniu şi activând mai mulţi ani în cadrul unor companii vinicole. În 2008-2009 a fost şef de direcţie la Ministerul Economiei, iar în perioada 2009-2010 a exercitat funcţia de director al Institutului de Standardizare şi Metrologie. A fost suspendat din funcţie, în februarie 2010, în urma unui control efectuat de fostul Centru pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (azi Centrul Naţional Anticorupţie). Potrivit ofiţerilor anticorupţie, Igor Căldare ar fi gestionat ineficient întreprinderea de stat şi ar fi prejudiciat statul de peste un milion de lei. Pe numele său a fost deschise două dosare penale, care ulterior au fost comasate. Căldare s-a declarat nevinovat, afirmând că dosarele sunt fabricate.
În declaraţia pe venit depusă la Consiliul Electoral de Circumscripţie a scris că în ultimii doi ani a avut venituri de doar 5500 de lei. A mai indicat că deţine o un automobil Nissan şi că şi-a suspendat afacerile în 2009. Potrivit „Ziarului Naţional”, soția lui Căldare ar avea în proprietate „o clădire în Cricova, iar în Chișinău – o patiserie, un club poetic, un garaj și patru apartamente pe bd. Ștefan cel Mare la parterul unor clădiri în care sunt amplasate magazine și cafenele”.
Promisiuni:
Promite să lupte cu corupția, iar pentru a realiza acest deziderat propune crearea unui comitet popular, format din reprezentanți ai societăţii civile, care va avea sarcina să monitorizeze activitatea primăriei, primarului şi a CMC.
Mai spune că, dacă va ajunge primar, toate posturile vor fi ocupate doar prin concurs, va lichida construcţiile ilegale şi va scoate toate panourile publicitare, va reforma sistemul termoenergetic și va reduce tarifele la servicii. Mai zice că va moderniza drumurile şi toată infrastructura urbei şi că va pleda pentru sortarea gunoaielor şi construcţia unei fabrici de prelucrare a deşeurilor.
Promite că va găsi metode de a economisi fondurile existente şi că va lucra pentru atragerea investitorilor, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de muncă.
Dorin Chirtoacă
Candidatul PL este al 17-lea, ultimul, în buletinul de vot. Are sloganurile: „Primarul faptelor concrete!” și „Cu suflet pentru Chișinău!”.
Dorin Chirtoacă vrea să câștige al treilea mandat de primar al Chișinăului. Are studii în drept și a fost coordonator de proiecte, între 2003 și 2005, la Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova. S-a lansat pe scena politică în 2005, la cele patru tentative de a alege primarul capitalei, post rămas vacant după demisia din funcție a lui Serafim Urechean. Din cauza prezenței reduse la urne, autoritățile au amânat alegerea primarului până în 2007.
În iulie 2005, la prima tentativă, Dorin Chirtoacă a acumulat 7,13% din sufragii (aproape 11 mii de voturi), al treilea rezultat după ministrul Finanțelor de atunci Zinaida Grecianîi și fostul premier Dumitru Braghiș. Ulterior și-a îmbunătățit scorul, fiind privit ca un politician dintr-o nouă generație.
În 2007, în primul tur, s-a clasat al doilea după comunistul Veaceslav Iordan, acumulând cu 7.000 de voturi mai puțin. În turul al doilea însă a învins cu 61%, devenind, la 29 de ani, cel mai tânăr primar al municipiului Chișinău. În 2011 la fel a ieșit al doilea, cu 46,5%, după reprezentantul PCRM Igor Dodon, care reușise un scor de 48%. În turul doi l-a învins pe Dodon la limită, acumulând cu 4.400 de voturi mai mult. De fiecare dată Chirtoacă a făcut diferența în suburbii.
În campaniile din 2005 și 2007 a promis să transforme Chișinăul într-o capitală europeană, unul dintre sloganurile sale era „Schimbarea până la capăt”, majoritatea promisiunilor însă au rămas pe hârtie. Iată doar câteva dintre obiective neonorate din programul său din 2007: concursuri depolitizate și transparente de angajare; soluţionarea la timp a cererilor cetăţenilor; simplificarea la minim a procedurilor de obţinere a licenţelor, autorizaţiilor şi a altor acte administrative; efectuarea în mod transparent a achiziţiilor publice; construirea de locuinţe sociale pentru cei defavorizaţi şi familii tinere; transport public la timp, curat, modern, inclusiv microbuzele, prin eliminarea corupţiei, asigurarea stabilităţii şi perspectivei activităţii transportatorilor; fluidizarea traficului, construirea de parcări subterane şi supraetajate etc. Chirtoacă a recunoscut că în primul mandat nu a putut realiza prea multe din cauza lipsei de colaborare dintre puterea centrală şi cea locală.
Totuși, Dorin Chirtoacă a spus că a reușit să rezolve probleme ce au așteptat zeci de ani, ca de exemplu, după 42 de ani, a dispărut problema mirosului neplăcut de la staţia de epurare, au fost procurate 160 de troleibuze noi, au fost derulate mai multe proiecte de infrastructură în oraș și în suburbii.
A declarat că a demis mai mulţi funcţionari pe care îi bănuia de corupţie, dar majoritatea a fost restabilită în funcţie de instanţele judiciare. Spune că este nevoie de o reorganizare radicală a structurilor administraţiei publice locale. „Îmi pare rău că nu am reușit să fac mai multe, însă cei opt ani de mandat au rămas vizibili. Am reușit cu ajutorul partenerilor străini, dar și celor locali, să facem aceste schimbări simțitoare pentru locuitorii capitalei”, a spus Chirtoacă.
În declarația pe venit depusă la Consiliul Electoral de Circumscripție a indicat venituri din salariu, pentru ultimii doi ani, de 304.000 de lei. Totodată, a spus că deține un apartament de 90 mp în Chișinău și o treime din casa și terenul adiacent de la Colonița; un BMW și un Opel Astra. În urmă cu patru ani a declarat doar cota parte din casa de la Colonița și Opelul.
A fost acuzat de unii politicieni, precum și de reprezentanții Asociaţiei Agenţiilor de Publicitate că l-ar favoriza pe fratele său, Lucian Chirtoacă. Compania acestuia, Aldora Art, ar fi obținut dreptul de a instala panouri publicitare în locuri cerute anterior de alți jucători de pe piață, dar care au fost respinși de funcționarii municipali. În 2014 aceeași firmă a obținut dreptul de arenda cinci pasaje subterane. Atât primarul, cât şi fratele său, Lucian Chirtoacă, precum şi directorul agenţiei, Ludmila Razmeriţă, au negat, în nenumărate rânduri, că fratele primarului ar avea vreo legătură cu firma respectivă.
În octombrie anul trecut poliția a efectuat percheziții acasă la părinții lui Chirtoacă. Reprezentanții MAI au spus că în mai 2014 a fost deschis un dosar penal, iar una dintre companiile lui Lucian Chirtoacă ar fi bănuite de evaziune fiscală. Dorin Chirtoacă a declarant că prin aceste percheziții, în perioada campaniei electorale pentru parlamentare, s-ar fi încercat denigrarea lui și a partidului. El a adăugat că poliția a căutat legături între SRL-ul Anda, gestionat de fratele său, și o altă firmă care ar fi făcut evaziune fiscală.
Presa a scris anterior că partenerii lui Mihai Ghimpu (unchiul lui Chirtoacă) au câştigat în ultimii ani contracte de sute de milioane de lei cu statul, în special cu instituţii subordonate primăriei Chişinău. Iar unii contracandidați au sugerat că Dorin Chirtoacă și-ar favoriza colegi de partid la oferirea de terenuri pentru proiecte imobiliare sau la organizarea de licitații, referindu-se la Iurie Dârda și Iurie Topală. Și aceste acuzații au fost respinse de actualul primar..
În mai multe rapoarte ale Curții de Conturi, dar și într-o analiză a Centrului Expert Grup se arată că în timpul mandatului lui Dorin Chirtoacă una dintre verigile slabe ce generează corupție sunt achizițiile publice. Curtea de Conturi a stabilit că circa 20% din contractele de achiziții analizate au avut contracte adiționale cu majorarea sumelor, iar acest fapt este cauzat fie de o problemă de planificare a achizițiilor, fie de existența schemelor de corupție. De asemenea, specialiștii de la Expert-Grup, care au analizat rapoartele Curții de Conturi și deciziile Primăriei și Consiliului Municipal, au constatat că în cei 2010-2014 în capitală au fost ocupate ilegal circa 300 de hectare de terenuri, iar bugetul municipal a fost păgubit astfel de 500 de milioane de lei.
Dorin Chirtoacă este creditat de sondaje cu 29-33% din intențiile de vot. Într-un eventual tur 2 se va confrunta cu reprezentanta socialiștilor Zinaida Grecinâi.
Promisiuni:
Pentru următorul mandat, Dorin Chirtoacă își propune cinci priorități: să creeze noi locuri de muncă; să înlocuiască în întregime parcurile au autobuze și troleibuze; să izoleze termic blocurile; să continue modernizării rețelei de drumuri, menită totodată să fluidizeze traficul, și să soluționeze problema deșeurilor solide.
În caz de victorie, promite locuitorilor suburbiilor că le dezvolte infrastructura și rețeaua de transport și să aducă mai multe afaceri în aceste localități. Totodată, afirmă că va cere CMC să abroge deciziile care ar dus la apariția anexelor, gheretelor, panourilor publicitare în exces și va înăspri regulile în domeniul construcțiilor, în special în centrul istoric. Insistă pe ideile de parcare sub Piața Marii Adunări Naționale Mari și amenajarea de noi străzi pietonale.
Mai afirmă ca va relua programul „Prima casă” și că va respecta regula „Orașul să aparțină pietonilor”, angajându-se să facă condiții mai și pentru pietoni și bicicliști. Spune că o altă prioritate a sa este strămutarea autogării centrale și a celei interurbane.
