Iurie Ciocan: „Dezmint toate informaţiile că noi am fi utilizat fraudulos datele cu caracter personal”

Preşedintele Comisiei Electorale Iurie Ciocan respinge acuzaţiile că autoritatea electoral de la Chișinău ​a prelucrat ilegală datelcu caracter personal, acuzaţii care au stat la baza unui controlul inopinat al Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal.

Europa Liberă: Aţi pus pe jar opinia publică, dar şi actorii politici, pe unii dintre ei, pentru că în ultimele zile CEC este acuzată de prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal. Aceasta după ce instituţia dumneavoastră a anunţat că îşi suspendă paginile web pe o perioadă nedeterminată.

Iurie Ciocan: „Dezmint toate informaţiile precum că noi am fi utilizat fraudulos datele cu caracter personal. Noi suntem o instituţie certificată în baza standardelor ISO internaţionale, ceea ce presupune un înalt nivel de securitate şi protecţie a datelor cu caracter personal. Totodată, am avut un control inopinat asupra activităţii CEC, pornind de la autosesizarea instituţiei abilitate cu protejarea datelor personale ale cetăţenilor, ei, la rândul lor, fiind sesizaţi de către o doamnă, un cetăţean al Republicii Moldova. Întrebarea noastră firească este: de ce anume acum, cu două săptămâni înainte de alegeri?”

Europa Liberă: Şi ce se ascunde în spatele acestei sesizări?

Iurie Ciocan: „Ne vine greu să vedem profunzimea acestei chestiuni. Este cert că un grup de inspectori s-au prezentat la Comisia Electorală Centrală solicitând un control inopinat al activităţii noastre, începând cu 2012 şi până în 2015. Este un volum enorm de muncă şi pe care nu cred că poate cineva să-l facă şi în două luni de zile, nu doar într-o zi-două, cum s-a presupus.”

Europa Liberă: Aceasta un pic v-a speriat?

Iurie Ciocan: „Nu ne-a speriat, aceasta un pic ne-a perturbat activitatea, tare, să zic, ne-a perturbat activitatea. Şi pornind de la această situaţie, noi am convocat membrii Comisiei Electorale Centrale. Avem, în conformitate cu standardele ISO, un comitet de examinare a riscurilor şi am adunat şi acest comitet şi am adoptat o decizie unanimă de a suspenda vizibilitatea acestor site-uri pentru publicul larg. Şi aici atrag atenţia că toată funcţionalitatea site-urile electronic a rămas în vigoare, a rămas în picioare, nu am deconectat partea tehnică, cât am oprit accesul publicului la aceste date.”

Europa Liberă: Da, dar multă lume utilizează toate aceste site-uri.

​Iurie Ciocan: „Eu mă bucur că noi în ultimii ani am deprins alegătorii, media, politicienii să utilizeze pagina web, pentru că acolo găsesc toată informaţia. Dar atâta timp cât nouă ni se incriminează că avem peste şapte mii de fişiere care ar conţine date cu caracter personal procesate ilegal, noi nu suntem de acord cu acest lucru, pentru că noi credem că tot ce am făcut, am făcut în baza, în primul rând, Codului Electoral şi ne-am condus de cele mai înalte standarde internaţionale. Chiar şi doamna respectivă, care a depus sesizarea, la noi pe site, noi am găsit informaţia despre ea, este doar numele şi prenumele, fiind retuşate şi codul personal, şi adresa de acasă. Pentru noi a rămas o enigmă de ce anume acum.”

Europa Liberă: Şi răspunsul la această întrebare, de ce anume acum, l-aţi identificat?

Iurie Ciocan: „Vom vedea în timp. Este cert că după două ore şi jumătate, chestiunea s-a epuizat şi a rămas noi să o rezolvăm totuşi după alegeri. După alegeri ne vom da toată străduinţa să demonstrăm întregii societăţi a Republicii Moldova că în tot ce am făcut ne-am condus de Codul Electoral şi nu de altceva. Pentru că dacă ne uităm în Codul Electoral, listele electorale obligatoriu trebuie să conţină numele, prenumele, anul naşterii alegătorului, domiciliul/reşedinţa acestuia, numărul de identitate personal de stat, deci, IDNP, seria şi numărul actului de identitate.”

Europa Liberă: Dar datele acestea nu se află şi la Registru?

Iurie Ciocan: „Datele acestea se află şi la Registru, întocmai. Pentru că noi le luăm, la rândul nostru, de la Registru, nu le gestionăm individual.”

Europa Liberă: Şi atunci de ce au apărut aceste sesizări?

Iurie Ciocan: „Îmi vine greu să motivez acţiunile lor. Dar eu încerc să motivez acţiunile noastre, pentru că tot ce am făcut noi suntem în deplină legalitate. Art. 18 din Codul Electoral ne arată clar că toate hotărârile Comisiei Electorale Centrale în întregime, în termen de 24 de ore de la ora adoptării, trebuie publicate pe web. Şi atunci imaginaţi-vă, iertaţi-mă voi exemplifica acest lucru, doamna Valentina Ursu este înregistrată în calitate de observator electoral, să presupunem aşa un scenariu, cu actul de identitate. Noi hotărârea respectivă avem obligaţia legală, art. 18 al. 4 – hotărârile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în 24 de ore după adoptare, pe site şi se publică în Monitorul Oficial.”

Europa Liberă: Deci, eu nu sunt observator, sunt doar votant. Domnule Ciocan, pe parcursul timpului au apărut foarte multe întrebări precum că ar putea să nu fie întocmite corect listele votanţilor. Aţi făcut ordine în aceste liste?

Iurie Ciocan: „Noi avem mult mai multă ordine decât a fost anterior.”

Europa Liberă: Dar nu perfectă.

​Iurie Ciocan: „De exemplu, anterior, până în 2012 listele electorale erau întocmite în primării, de către persoane special numite de către primar şi erau deţinute pe loc, în computerele lor. Când am făcut o analiză, am constatat, dacă avem 900 de primării, avem 900 de computere care sunt toate diferite după configuraţia lor tehnică, după soft, după gradul de cunoaştere a materialului şi unificarea grafică a acestor liste electorale, în acest context am adoptat un şir de decizii prin care am unificat tabelele listelor electorale, în toată ţara ele sunt totuna. Am trecut păstrarea acestor liste, anume din aspectele de securitate a informaţiei, la CEC. Acum ele toate se păstrează pe serverele CEC şi nu se păstrează în primării. Primăriile doar în calitate de operatori accesează serverele CEC şi acolo muncesc. Astăzi noi am corelat toate datele noastre de la CEC, din listele electorale, cu datele din Registrul de stat al populaţiei. Dacă astăzi apare vreo obiecţie la calitatea listei electorale, aceasta reflectă starea de fapt a lucrurilor din Registrul de stat al populaţiei. Şi Registrul de stat al populaţiei este unica sursă legală de informaţie asupra cetăţenilor Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Deci, după alegeri nu ar mai putea să apară întrebări că ar fi votat şi cei decedaţi, că ar fi votat o persoană de două-trei ori. Excludeţi aceste fraude?

Iurie Ciocan: „Votarea multiplă o exclud definitiv, sută la sută. Faptul că în listele electorale s-ar găsi vreo persoană decedată nu exclud acest lucru, nu ar fi o încălcare atâta timp cât nu s-ar tenta votarea pentru această persoană decedată regăsită în vreo listă.”

Europa Liberă: Scrutinul electoral este organizat în 898 de primării. Câte buletinul va avea cetăţeanul în mână?

Iurie Ciocan: „În funcție de localitatea unde va avea loc votarea, se va vota cu două-patru buletine. De exemplu, eu, în calitate de chişinăuian, voi alege primarul general al municipiului Chişinău şi consiliul municipal, cetăţenii care locuiesc în municipiul Chişinău – Băcioi, Sângera, suburbii – vor vota cu patru buletine, diferite după culori şi după conţinut. Ei vor alege primarul satului localităţii/oraşului, vor alege consiliul local, primarul general şi consiliul municipal. În centrele raionale sau în raioane oamenii vor alege primarul localităţii, consiliul local şi consiliul raional.”

Europa Liberă: Ar putea să se zăpăcească cetăţeanul care e şi alegător, să nu se dezmeticească pentru ce votează, pentru cine votează?

Iurie Ciocan: „Nu cred. Pentru că în primul rând deja avem o practică, întotdeauna în alegerile locale s-a votat anume aşa. Doi la mână, patru modele de buletine de vot, ele toate sunt diferite după culori şi fiecare buletin în partea de sus are înscris pentru ce e utilizat anume acest buletin – buletin de vot pentru alegerea primarului localităţii respective şi este înscrisă localitatea ori pentru consiliu, ori pentru consiliul raional. Deci, fiecare buletin este autentic.”

​Europa Liberă: Panourile publicitare au împânzit localităţile. E în favoarea alegătorului? Îi vine mai uşor să facă alegerea pentru cine trebuie să voteze? Se investesc foarte multe resurse financiare în aceste panouri publicitare.

Iurie Ciocan: „E bine că aţi atins tema resurselor financiare, pentru că, cred eu, aici e principala problemă. Astăzi prezenţa acestor panouri se înscrie în norma legală, doar că toată societatea, organele electorale, alegătorii trebuie să cunoască clar din ce bani sunt achitate aceste panouri şi nu doar panourile, toată activitatea de agitaţie şi propagandă făcută de către partide. Noi, graţie modificărilor la legislaţia electorală şi nu doar, ce ţine de finanţarea partidelor politice, am devenit o instituţie care vom avea un control asupra activităţii financiare a partidelor politice şi în perioada de după alegeri, în perioada de între alegeri. Partidele vor trebui să prezinte rapoarte la noi. Noi, fiind o instituţie transparentă, toate rapoartele sunt prezente pe pagina web. A propos, şi aici am avut obiecţii de ce publicăm informaţia cu privire la donatori pe pagina web. Pentru că, iarăşi, ne obligă Codul Electoral şi pentru că aşa credem noi că se fac alegerile – deschis.”

Europa Liberă: Domnule Ciocan, dumneavoastră, ca preşedinte CEC, credeţi în sinceritatea şi corectitudinea dărilor de seamă pe care le prezintă concurenţii electorali la capitolul cheltuirea finanţelor?

Iurie Ciocan: „Eu şi copiii mei de acasă îi învăţ să aibă viziune critică asupra la toate lucrurile care le aud. Deci şi noi avem o viziune critică asupra la toate materialele care ne sunt prezentate.”

Europa Liberă: Poate fi şi aici o contabilitate dublă?

Iurie Ciocan: „Noi nu excludem acest lucru. În aceste condiţii toate donaţiile care depăşesc suma de 100 de mii lei sunt verificate de Inspectoratul Fiscal în legătură cu provenienţa acestor surse. Este unicul instrument care ne stă azi la îndemână. Dar corupţia în acest domeniu, în domeniul electoral, este în primul rând susţinută de alegătorii de rând, care acceptă să li se dea bunuri, cadouri, bani, pomeni electorale. Lipsa de respect faţă de sine duce la aceea că noi alegem în final o putere care tinde să-şi recupereze investiţiile din alegeri şi noi singuri ajungem să fim vinovaţi în cazul în care ajungem în situaţii neplăcute. Trebuie să înţelegem acest lucru.”

Europa Liberă: Sunt pedepsiţi concurenţii electorali pentru această corupere în campania electorală? Pentru că chiar şi la Europa Liberă în fiecare sâmbătă discutăm cu cetăţeanul de la firul ierbii, care ne spune că pentru 100 de lei, pentru un kilogram de orez el a votat pentru unul sau alt concurent electoral.

Iurie Ciocan: „Eu înţeleg că poate nu viaţa bună îi aduce pe oameni să accepte orezul, uleiul sau alte bunuri care li se oferă. Este cert că şi în Codul Penal este stabilit infracţiune pentru coruperea alegătorilor.”

Europa Liberă: Dar precedente sunt?

Iurie Ciocan: „Precedente prin care ar fi fost cineva judecat încă nu avem. Dar aceasta vorbeşte şi despre maturitatea societăţii în sine. Pentru ca să ajungi să condamni pe cineva la acest capitol, trebuie să ai şi partea care se califică vătămată şi partea care a dat această mită. Şi aici e un proces mult mai profund. Noi, a propos, am avut treninguri şi pentru procurori, şi pentru judecători de comun cu Consiliul Europei, cu Comisia de la Veneţia prin care încercăm să aducem mai mult profesionalism în activitatea dată, inclusiv în activitatea de investigaţie, de documentare a unor fraude electorale.”

Europa Liberă: Pentru Moldova, o ţară săracă, acest scrutin electoral cât o costă per total şi Comisia Electorală Centrală, şi concurenţii care s-au înscris, plus cheltuielile pe care le fac?

​Iurie Ciocan: „Noi facem publice toate cheltuielile concurenţilor electorali la noi pe site, la sfârşitul perioadei electorale. Cu o zi înainte de ziua alegerilor vom face anunţ vis-a-vis de sumele cheltuite de fiecare concurent electoral, raportul final va fi prezentat. Statul a alocat pentru organizarea alegerilor către Comisia Electorală Centrală 65 de milioane de lei. Eu presupun că această sumă este la limita suficienţei, posibil să mai avem nevoie de bani suplimentari, pentru că noi am cerut mai mult.”

Europa Liberă: Nu v-am întrebat doar despre Comisia Electorală Centrală cât cheltuie, dar v-am întrebat per ansamblu, pe ţară câţi bani se cheltuie într-un scrutin local?

Iurie Ciocan: „Mulţi bani se cheltuie. De exemplu, plafonul unui partid este de 57 de milioane de lei. Un partid este în drept, dacă poate demonstra provenienţa, să cheltuie până la 57 de milioane de lei. Partidele nu au problema cu declararea cheltuielilor, partidele au problema cu declararea veniturilor. Şi aici noi atragem cea mai mare atenţie, examinând rapoartele financiare, capitolul venituri.”

Europa Liberă: Bani din afara ţării vin pentru alegeri?

Iurie Ciocan: „Până la moment nu avem documentat un asemenea caz. Am avut în parlamentare, când un partid a fost exclus.”

Europa Liberă: Partidul lui Renato Usatîi.

Iurie Ciocan: „Partidul Patria. Acesta a fost unicul caz. Până în prezent nu avem documentate asemenea situaţii, dar Comisia Electorală Centrală nu este nici poliţie, nici Procuratură, nici judecată, noi organizăm alegeri. În cazul în care ni se pun la dispoziţie documente documentate în mod potrivit, atunci dăm curs acestei situaţii.”

Europa Liberă: Partidul Reformator Comunist a fost scos din cursă. De ce?

Iurie Ciocan: „Ministerul Justiţiei a executat o hotărâre din octombrie anul trecut, prin care a suspendat activitatea acestui partid şi el nu mai este în Registrul partidelor.”

Europa Liberă: Mulţi se întreabă de ce controversatul om de afaceri Ilan Shor figurează pe lista candidaţilor la funcţia de primar al oraşului Orhei?

Iurie Ciocan: „Dacă aţi putea dumneavoastră să-mi numiţi o lege care

operează cu termenul „controversatul om ori persoană”. Nu există o limitare în drepturile sale constituţionale atâta timp cât ai statut de controversat sau ţi se lipeşte acest abţibild de „controversat”. Legea spune clar: trebuie să fii limitat în capacitatea ta cetăţenească printr-o hotărâre definitivă a instanţei de judecată. Atâta timp cât nu are o asemenea limitare, orice cetăţean este în drept să facă acest lucru. Noi mai avem candidaţi care au câte 15-17 dosare penale în derulare, dar aceasta nu înseamnă că ei nu pot candida.”

Europa Liberă: Câţi asemenea concurenţi ar fi?

Iurie Ciocan: „Sunt mulţi, destul de mulţi.”

Europa Liberă: Dar aceasta nu compromite într-un fel buna imagine a celui care trebuie să ajungă să administreze treburile localităţii?

Iurie Ciocan: „Eu, în calitate de alegător, nu aş vota o persoană controversată. Dar atâta timp cât alegătorul îşi dă votul, acest cetăţean, dacă obţine majoritatea de voturi, este în drept să exercite mandatul. Decizia ne aparţine fiecăruia dintre noi.”

Europa Liberă: Din moment ce se zice că un milion de cetăţeni s-ar afla la muncă peste hotare, în locale nu au dreptul să-şi exercite dreptul la vot?

Iurie Ciocan: „În alegerile locale pot vota doar cetăţenii care sunt în ţară. Birouri în afara ţării nu se deschid, votează doar cei care sunt în ţară şi doar în localitatea în care şi-au declarat locul de domiciliu ori reşedinţă.”

Europa Liberă: Şi nu sunt nedreptăţiţi aceşti oameni?

Iurie Ciocan: „Este discutabilă tema dată. Există dreptate şi în sensul în care ei trebuie să voteze, dar totodată se pune accentul că autoadministrarea publică locală este aleasă de comunitatea care trăieşte acolo fizic.”

Europa Liberă: Bine, dar nu va veni cel din Italia sau Federaţia Rusă să voteze la locale şi să meargă înapoi în ţara unde munceşte.

Iurie Ciocan: „Sunt de acord. Există teme în lege care pot fi discutate. Astăzi ne conducem aşa cum este scris în lege.”

Europa Liberă: Votul de la distanţă ar salva situaţia pentru alegerile locale?

Iurie Ciocan: „Practica internaţională, inclusiv recomandările Consiliului Europei nu presupun votarea la distanţă în cazul alegerilor locale, pentru că poate distorsiona imaginea. În parlamentare da, când se alege Parlamentul ţării. Şi estonienii, care votează electronic prin internet, alegând Parlamentul la locale nu au acest exerciţiu.”

Europa Liberă: Când va anunţa CEC rezultatele alegerilor din 14 iunie?

​Iurie Ciocan: „În parlamentare am început difuzarea rezultatelor foarte repede. Exact aşa va fi şi în locale, pentru că am instalat sistemul computerizat de transmitere a datelor şi, cred, către miezul nopţii deja vom arăta multe date în sediul CEC. A propos, vom demonstra, iarăși, şi o maximă deschidere faţă de media, avem un centru media bine pregătit la Comisia Electorală Centrală.”

Europa Liberă: Câte procente trebuie să voteze pentru persoana care trebuie să ajungă primar şi pentru cel care trebuie să ajungă consilier?

Iurie Ciocan: „Regulile sunt simple în cazul alegerilor primarilor, pentru că sunt aleşi cu vot majoritar şi trebuie să acumuleze cel puţin jumătate din numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală, plus un vot pentru a avea câştig din primul tur, ori în al doilea tur merg primii doi clasaţi şi deja cu simpla majoritate de voturi se stabileşte câştigător. Dacă vorbim de consilieri, atunci se iau în calcul toate voturile expuse, se stabileşte, conform Codului Electoral, un şir de voturi, aşa-numitul şir descrescător de voturi şi când ajungem, de exemplu în cazul Chişinăului unde avem 51 de mandate în Consiliul Municipal, când ajungem la 51 de mandate tragem linia şi zicem: „Aceştia care au încăput în interior sunt consilieri, ceilalţi cu statut de supleanţi”. Şi se aşteaptă rândul în cazul în care se eliberează. Este o formulă clară descrisă în cod cum are loc stabilirea acestui şir descrescător.”

Europa Liberă: De ce nu aţi reuşit nici până astăzi prin normă legală să stabiliţi clar când trebuie să aibă loc alegerilor locale?

Iurie Ciocan: „Noi pledăm în continuare pentru o claritate şi vrem acest lucru. Din păcate, voinţa politică încă nu s-a copt la acest capitol. Noi am adus multe exemple din practica internaţională, când în lege este scris clar: a doua duminică a lunii cutare. La americani este scris: „Prima zi de marţi după prima zi de luni în luna noiembrie”. Este foarte interesant formulată chestia aceasta chiar în Constituţie. Dar noi pledăm pentru o normă în Legea Electorală. Vom încerca totuşi să fim insistenţi la acest capitol şi după alegeri, că este nevoie de o previzibilitate.”

Europa Liberă: Aleşii locali sunt pe un termen de patru ani.

Iurie Ciocan: „Întocmai. Fără dreptul de a le limita mandatul în timp.”

Europa Liberă: Pe parcursul acestui mandat politicul poate să intervină și să dezbată Legea privind reforma teritorial-administrativă?

​Iurie Ciocan: „Nu că poate, dar părerea mea personală, în calitate de cetățean și în calitate de demnitar public, e că trebuie să facă acest lucru. Trebuia să o facă încă înainte de alegeri, cu mult timp înainte, fiindcă au fost la dispoziție patru ani. Dar în viitorii patru ani cred că nu mai poate fi tolerată situația dată. Noi avem un schimb de experiență profund cu mai mulți colegi din alte state. De exemplu, în Marea Britanie 44 de milioane de alegători sunt deserviți de 360 de primării. Și noi în Republica Moldova suntem, să zicem banal, trei milioane de alegători, și avem 898 de primării.”

Europa Liberă: Deci, e prea birocratizată administrația publică locală?

Iurie Ciocan: „Eu nu cred că e vorba de birocratizare, dar ea este prea descentralizată. Pentru că, de exemplu, avem primării unde sunt 500 de persoane și ei au primar, contabil, șofer, sediu, alți funcționari, asistent social ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Și atunci trebuie să fie mai centralizată?

Iurie Ciocan: „Din punctul nostru de vedere, da. De exemplu, în Belarus, recent am avut o discuție telefonică cu doamna președinte a Comisiei Electorale Centrale din Belarus, dânșii prin lege au fost abilitați ca organ de stat responsabil de pregătirea reformei teritorial-administrative. Și ei au pregătit proiectul și l-au prezentat Parlamentului.”

Europa Liberă: Judicios, din aceste 898 de primării, câte ar fi să rămână?

Iurie Ciocan: „Eu nu sunt gata să îmi asum așa responsabilitate. Este cert că ele trebuie optimizate. Pentru că aceste primării trebuie să devină capabile să reziste de sine stătător, din potențialul economic pe care îl au. Pentru că astăzi de sine stătător se gestionează poate câteva centre, Chișinău, Bălți, Cahul. În rest, majoritatea localităților, dacă am uitat vreun oraș, două, vă rog să nu vă supărați, dar un număr foarte mic de localități se autogestionează. În rest toți ceilalți cer bani din bugetul de stat. Atunci care e sensul să le cumpărăm automobile, să le achităm fotoliile, birourile, secretarele și tot restul? Care este sensul?”