O înaltă oficialitate NATO spune că a adus la Chișinău o ofertă de strângere a legăturilor - Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare – care prevede sprijin pentru reforme în domeniul apărării și securității. Asistentul adjunct pentru afaceri politice al secretarului general al NATO James Appathurai a făcut anunțul în marginea unei reuniuni a Comitetului pentru Parteneriate și Securitate prin Cooperare al NATO, care se desfășoară în premieră la Chișinău zilele acestea.
Europa Liberă: Când un general foarte important al NATO avertizează că, după Ucraina, Rusia ţinteşte Republica Moldova, nu e glumă. E un avertisment serios. Anume despre asta a avertizat nu demult comandantul forţelor aliate NATO din Europa, Phillip Breedlove. Dar am citat această declaraţie nu pentru a va ruga s-o comentaţi, ci pentru că vreau să ne spuneţi Dvs.: cum totuşi e privită astăzi Republica Moldova de NATO – ca un caz critic?
James Appathurai: „În primul rând, noi vedem Republica Moldova ca un partener bun şi de lungă durată, începând cu anul 1994. În al doilea rând, observăm un grad de instabilitate peste tot în Europa mai mare decât în de perioada Războiului Rece şi această instabilitate, din păcate, provine dintr-un stereotip de comportament al Federaţiei Ruse faţă de cel puţin trei state: Georgia, Ucraina şi, acum, Republica Moldova. Din acest motiv noi vrem să ajutăm Republica Moldova să stea mai bine pe propriile picioare din punctul de vedere al neutralităţii sale, a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii.”
Europa Liberă: iată despre acest ajutor vreau să vorbim mai detaliat. Nu se poate întâmpla ca să nu fie suficient acest ajutor ca Republica Moldova chiar să se poată apăra eventual în faţa unui agresor, iar, pe de altă parte, să „trezească ursul din bârlog” ?
James Appathurai: „NATO nu intenţionează decât să ofere consultanţă în ceea ce priveşte promovarea reformelor în Republica Moldova. Ceea ce nu va face NATO e că nu va presta echipament, formare sau instruire pentru Forţele Armate ale Republicii Moldova, pentru a o învăţa cum să se apere împotriva agresorului. NATO nu face acest lucru, dar nici Republica Moldova, guvernul nu ne solicit asta. Ceea ce e important e ca cu adevărat să fie promovate aceste reforme. Şi în primul rând lupta împotriva corupţiei. Acest lucru este foarte important mai ales pentru atragerea investiţiilor în domeniul apărării. În cazul în care nu este atins un anume nivel de investiţii, nu ne putem aștepta să funcționeze nici echipamentul existent la ora actual. Şi acest lucru se referă nu doar la Republica Moldova, ci chiar la state membre ale Alianţei. În rest, încercăm să ajutăm Republica Moldova să stea pe propriile picioare, să aibă un sistem modern de apărare şi să poată să-şi permită propria securitate.”
Europa Liberă: Cât timp e neutră prin constituţie, ce opțiuni de securitate are Republica Moldova?
James Appathurai: „În primul rând, vreau să spun că NATO nu are nici o părere cu privire la statutul constituțional de neutralitate al Moldovei. Este decizia Moldovei. În al doilea rând, noi recunoaştem că există provocări în Republica Moldova în ceea ce priveşte resursele financiare care sunt alocate în acest domeniu. Cunoaştem că resursele sunt limitate şi este o adevărată provocare pentru ministrul apărării să poată face faţă acestor strategii de apărare. În al treilea rând, noi recunoaştem provocările cu care se confruntă Republica Moldova în relaţia cu Federaţia Rusă. Şi nu vorbim doar despre Transnistria, ci şi despre acest mediu de comunicare agresiv care vine din partea Rusiei. Da, există provocări pentru Republica Moldova din acest punct de vedere. Ce poate face NATO în această privinţă? Noi putem să ajutăm Republica Moldova să elaboreze şi să-şi consolideze nişte strategii de apărare, prin intermediul politicilor care urmează să fie formulate, prin intermediul solicitărilor de echipament şi prin promovarea acestor solicitări de echipament, astfel încât Moldova să poată face faţă provocărilor pe care le are în faţă.”
Europa Liberă: Există acum două aşteptări imediate pe care le are Republica Moldova, Ministerul Apărării în particular, în raport cu NATO: demararea programului „Sporirea capacităţilor de apărare” şi deschiderea unui oficiu permanent NATO la Chişinău. Va reuşi guvernul să obţină aceste două lucruri?
James Appathurai: „Da, eu cred că va reuşi. Noi am lucrat foarte mult cu ministrul apărării în cadrul iniţiativei pentru consolidarea capacităţii de apărare şi vreau să vă spun că de data aceasta ministerul a lucrat mult mai rapid şi mult mai bine decât în anii precedenţi. De aceea am toată certitudinea că va reuşi. În ceea ce priveşte acest oficiu de legătură, în principiu suntem pregătiţi să-l deschidem. Unul din motivele din care eu personal şi echipa mea suntem aici este anume pentru a discuta şi a vedea cum am putea mai bine să stabilim acest oficiu. Imediat ce vom reveni la Bruxelles vom continua să muncim pentru a pune la punct toate detaliile.”
Europa Liberă: În România NATO creează puncte de control, în Marea Neagra au loc tot mai dese manevre NATO, Țările Baltice discută planuri de înființare a unui sistem comun de apărare antiaeriană. Întrebarea logica ar fi: se întâmplă ceva? Se pregăteşte NATO de ceva? Sau pur şi simplu arata unde e aşezată şi de unde nu pleacă?
James Appathurai: „Mă bucur că mi-aţi pus această întrebare. Ceea ce face NATO acum este un răspuns la acţiunile întreprinse de Rusia în ultimul un an şi jumătate – doi ani. Dacă vă uitaţi ce s-a întâmplat: anexarea Crimeii, sporirea enormă a forţelor armate aeriene, şi vorbim într-adevăr de o sporire enormă, mişcări considerabile a forţelor armate, masive, enorme, fără notificare prealabilă – operaţiuni care se întâmplă chiar de-a lungul frontierelor NATO. Din acest motiv chiar dacă noi ne-am dori poate să cheltuim mai mulţi bani în alte scopuri, sunt state membre ale NATO care sunt îngrijorate iar noi trebuie să răspundem prin aceasta la solicitările acestor ţări care se simt expuse riscului.
Apărăm membrii alianţei şi ne sprijinim partenerii . Una din sarcinile noastre esenţiale este să ne asigurăm că teritoriul NATO este intangibil. Și asta facem. Pe de altă parte, noi vrem să ne ajutăm şi partenerii să fie liberi, independenți, să aleagă liber. Oricare ar fi această alegere, nu neapărat în favoarea NATO. Dacă vor să opteze în favoarea NATO, îi sprijinim. Dacă nu vor – exact acelaşi lucru. S-ar putea să opteze în favoarea unei relaţii strânse cu Federaţia Rusă. Iarăşi vom sprijini această alegere atâta timp cât va fi o alegere liberă. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat cu Ucraina. Câţiva ani în urma, ea opta în favoarea alăturării la NATO şi noi am colaborat cu ea şi am susţinut-o. Câţiva ani mai târziu, Ucraina şi-a schimbat opinia, a optat să nu fie membră a NATO, să-şi păstreze statutul de neutralitate şi am colaborat şi mai mult, adică i-am oferit mai mult decât anterior. Rusia nu oferă vecinilor săi libertatea de a alege. Aici avem diferenţa fundamentală între ceea ce fac Rusia şi NATO.”
Europa Liberă: Când UE a dorit să-şi ajute vecinii estici să devină state mai prospere şi mai stabile, a fost inventat Parteneriatul Estic. Din ce cunosc, o idee de acest fel se discută acum în interiorul NATO. Aşa este, nu?
James Appathurai: „Sunteţi bine informată. Cu adevărat se poartă astfel de discuţii în NATO în privinţa consolidării parteneriatelor pe care le avem, dar nu doar cu partenerii din Europa, ci şi cu cei din Sud, din bazinul Mării Mediterane. Proiectul este numai discutat. Aşteptăm summitu-ul din 2016 din Varşovia, în cadrul acestui summit vom discuta şi vom lua decizia finală privitor la un eventual parteneriat. În afară de aceasta, vom avea o întrunire a miniştrilor de externe în luna decembrie şi vom vedea ce putem face. Dar în special pentru a consolida instrumentele pe care le avem, pentru a le amplasa într-un cadru mai strategic, poate că e bine nu neapărat să venim cu noi resurse, ci să facem aceste resurse mai eficiente.”
