Săptămâna viitoare absolvenţii de licee vor susţine ultima probă la Bacalaureat. Este a treia generaţie de tineri care sunt evaluaţi în condiţii mai stricte. Cum se văd efectele acestor reforme din perspectiva unui rector şi ce trebuie schimbat la treapta universitară a încercat să afle Europa Liberă de la Grigore Belostecinic, preşedintele Consiliului rectorilor şi rectorul Academiei de Studii Economice.
Grigore Belostecinic: „Avem condiţii foarte dure la examenul de Bacalaureat în ultimii trei ani de zile. Eu susţin intenţia şi dorinţa de a găsi soluţii prin care să motivăm copiii să înveţe mai bine, dar în acelaşi timp mie mi se pare că nu se fac eforturi mari acolo unde ar fi trebuit să fie făcute.
Copiii au nevoie de condiţii foarte bune de studii, începând cu clasa întâi până în clasa a 12-a! A propos, Ministerul nu este doar responsabil de verificarea calităţii cunoştinţelor la sfârşitul procesului de studii, ci de întregul proces de studii, 12 ani; copiii au nevoie de profesori de calitate bine motivaţi care să depună eforturi foarte mari pentru a le transmite aceste cunoştinţe, iar copiii nici să nu să se gândească că ar putea să copieze pentru a-şi asigura o notă mai mare care să nu-i fie de folos la nimic”.
Europa Liberă: În ce măsură poate fi motivant pentru tineri, elevi să nu copieze, să nu trişeze în condiţiile în care un premier, care a trecut şi pe la dumneavoastră prin universitate, este aşa cum este?
Grigore Belostecinic: „Eu nu vreau să mă implic în discuţii pe care le provocaţi dumneavoastră. Nu cunosc care este situaţia. Dânsul nu a făcut studii în ASEM în perioada în care am eu onoarea să fiu rector. Am înţeles că au fost iniţiate unele proceduri de verificare, să fie duse până la bun sfârşit, după care am putea discuta.”
Europa Liberă: După părerea dumneavoastră, care este nivelul actual de studii pe care-l oferă universităţile? S-a vorbit de multe ori despre faptul că mare parte din cei care sunt admişi şi termină aceste studii şi asta pentru că şi universităţile sunt cumva forţate de această autonomie, de condiţiile economice. Pe de altă parte, se aminteşte că universităţile nu au fost reacreditate, iar profesorii nu au mai fost evaluaţi de mult timp.
Grigore Belostecinic: „Suntem pregătiţi pentru orice reacreditare. Ea a fost stopată în anul 2008-2009, atunci când a fost lichidată subdiviziunea responsabilă de procedura de reacreditare, dar noi, toate universităţile, am trecut în paralel acreditarea ştiinţifică, care este o parte componentă a oricărei acreditări. Nu avem aici probleme şi vă asigur că vom parcurge cu succes toate procedurile de acreditare academică, care includ componentele educaţia şi cercetarea. Dar cine v-a spus că universitățile sunt forţate şi de cine sunt forţate să menţină numărul de studenţi pe care îl au?
Noi, în ASEM, anual exmatriculăm în jur de 1.000 de studenţi, cea mai mare parte fiindcă au restanţe academice. Exmatriculăm un număr foarte mare de studenţi în toate universităţile noastre. Drept că după ce îi exmatriculăm noi o parte din ei apar în alte universităţi care poate au exigenţe mai mici. Calitatea este o noţiune relativă.
Calitatea de astăzi din învăţământul superior, după mine, este mult mai înaltă decât cea pe care am avut-o cu zece sau cu 15 ani în urmă. Or au intervenit schimbări în societate: acces la Internet, acces la programele altor universităţi din statele dezvoltate. Profesorii noştri, în baza deciziei senatului ASEM, în mod obligatoriu, trebuie să participe în fiecare an la unu-două seminare, ca element de autoperfecţionare şi instruire. În ultimi doi ani am stipulat o stagiere obligatorie a profesorilor în cadrul întreprinderilor specifice profilului în care activează.
Dorim să apropiem şi profesorii într-o măsură mai mare de nevoile pieţii muncii. Anul trecut ne-am propus să elaborăm planuri noi de studii, pentru a le face mai adecvate cerințelor pieţii muncii şi am organizat în jur de zece mese rotunde la care am invitat conducători de întreprinderi. I-am întrebat ce trebuie să facem pentru a pregăti mai bine specialişti şi din toate răspunsurile pe care le-am primit au fost elaborate planuri noi de studii. Adică suntem şi noi îngrijoraţi de această calitate, care este una în dinamică, adică ce a fost de calitate ieri, poate să nu fie de calitate azi sau mâine.
Deseori se zice că noi nu pregătim ceea ce solicită piaţa muncii, ceea ce nu este un adevăr absolut. Nu ştiu care sunt astăzi domeniile pentru care avem nevoie de un număr mult mai mare de specialiști cu studii superioare. Or, în ultimii trei-patru ani numărul de studenţi care îşi fac studiile în domeniile economie şi drept s-a redus aproape de două ori, a crescut considerabil numărul celor care îşi fac studiile în domeniul științe ale educaţiei şi noi continuăm să spunem mai departe că noi nu avem un număr suficient de profesori.”
Europa Liberă: Acolo, din ce spune Ministerul Educaţiei, există problema calităţii studiilor în instituțiile de profil.
Grigore Belostecinic: „Acolo există demotivarea absolvenţilor de facultate pentru a merge să activeze într-o şcoală sau liceu. Absolvesc acest domeniu în fiecare an de două ori mai mulţi tineri decât necesarul pentru a fi angajaţi în domeniul educaţiei. Încercaţi să găsiţi în Chişinău o posibilitate de angajare în calitate de profesor şi n-o să găsiţi această posibilitate. Nu avem cadre didactice în şcolile şi liceele din mediul rural. Vă zic motivul este unul de alt gen, nu cred eu că numai din cauza calităţii. Dar dacă sunt probleme cu calitatea, să găsim soluţii pentru a face mai bune aceste universităţi.”
