Câteva zeci de copii s-au adunat în centrul Chișinăului la havuzul din Grădina Publică Ștefan cel Mare pentru a atrage atenția, prin cântece și dansuri, asupra beneficiilor energiei regenerabile. Parte a unui proiect sprijinit de Uniunea Europeană, demonstrația a avut loc cu prilejul săptămânii europene a energiei durabile.
Participanţii la eco-flash-mob provin din sudul Moldovei şi din UTA Găgăuzia, regiuni beneficiare ale proiectului „Energie şi Biomasă”. Mesajul pe care copii şi-au dorit să-l transmită e că fiecare cetăţean ar putea contribui la îmbunătăţirea ecologiei, prin utilizarea energiei verzi şi prin consumul responsabil al energiei tradiţionale. Andreea Vicol, una dintre participante:
„Am venit aici, deoarece vreau ca lumea să fie mult mai curată, mai verde şi oamenii să înţeleagă că trebuie să participe şi ei la acest proces pentru ca planeta noastră să fie frumoasă şi plină de emoţii bune, verzi, curate. Fiecare poate participa la înverzirea planetei.”
Elena Vlas, educator la tabăra de vară „Energel”, spune că este nevoie ca tinerii să cunoască metodele de economisire a energiei, astfel încât să se responsabilizeze şi să fie conştienţi de faptul că energia electrică, la fel ca şi alte forme de energie tradiţională, sunt epuizabile şi poluează mediul.
„Pe parcursul a 10 zile am lucrat cu aceşti copii dornici şi receptivi la schimbare. Scopul nostru este să promovăm eficienţa energetică printre copii. Să înţeleagă că există sursele de energie regenerabile care sunt inepuizabile, pe care trebuie să le folosim în Republica Moldova. Obiectivul principal este acum, în contextul crizei ecologice, să dezvoltăm competenţele ecologice la elevi de păstrare a mediului curat şi durabil pentru a-l transmite următoarelor generaţii într-o stare excelentă.”
Republica Moldova este dependentă energetic în proporţie de 90 la sută de resursele din est. Ina Priscăru-Zglavuţă, reprezentant al proiectului „Energie şi Biomasă”, spune că Republica Moldova are un enorm potenţial neexplorat pentru dezvoltarea proiectelor legate de energia regenerabilă, în special biomasă, lucru care ar permite o viitoare autosuficienţă energetică:
„Noi fiind o ţară agricolă lăsăm anual pe terenuri foarte multe paie, deşeuri agricole, curăţim livezi, dar nu ştim ce să facem cu crengile. Toate aceste deşeuri agricole transformate în combustibil, reprezintă aproximativ 20 de procente din consumul anual de energie sau, transformate în alte cifre, ele pot
încălzi toate şcolile, grădinițele, centrele comunitare din Republica Moldova.”
În planurile pe care şi le-a trasat şi angajamentele internaţionale pe care şi le-a luat, Republica Moldova şi-a propus până în 2020 să poată completa cel puţin 20 la sută din nevoia de agenţi energetici din surse ecologice. Denis Tumuruc, director al Agenţiei pentru Eficienţa Energetică din Moldova, spune că, deocamdată, singura piedică din faţa acestei perspective e nivelul scăzut de subvenţionare a unor astfel de practici pe care şi-l poate permite guvernul.
„Astăzi la capitolul investiţii nu stăm foarte bine. Costul final al energiei electrice se poate reduce. Doar având un echilibru de energie tradiţională şi energie verde, vom putea spune cât ne costă această plăcere. Sunt nişte angajamente faţă de Comunitatea Energetică, altfel dacă nu le promovăm şi nu avem această pondere în mixul nostru de energie, am putea fi penalizaţi de Uniunea Europeană. Noi tindem spre un mediu mult mai curat, dar nu vrem să ne facem temele pe acasă.”
Timp de câţiva ani în care a încercat să construiască cât mai multe capacităţi ecologice de generare a energiei, Republica Moldova şi-a micşorat consumul de agenţi energetici tradiţionali cu aproximativ 10 la sută. Cea mai frecventă resursă utilizată e biomasă, care este şi cea mai ieftină.
