Se vorbește mult, se scrie și mai mult, despre revenirea la Războiul Rece, despre deteriorarea relațiilor dintre Occident și Rusia ca urmare a anexării abuzive de către Rusia a peninsulei Crimeea, în martie 2014. Cu toate acestea, președintele rus Vladimir Putin declara pe 16 iunie că nu este prea îngrijorat de planurile NATO de a muta armament greu în țările de la granița sa estică.
Vorbind la o conferință de presă cu președintele Finlandei, aflat în vizită la Moscova, Putin a declarat că „lucrurile nu trebuie exagerate” când vine vorba despre amenințarea reprezentată de NATO.
„Vom analiza desigur totul cu atenție, dar pentru moment nu văd ce ne-ar putea îngrijora în mod special”, aprecia Vladimir Putin. Același președinte rus anunțase însă numai cu câteva ore mai devreme că armata rusă va fi dotată anul acesta cu peste 40 de noi rachete intercontinentale, care pot fi înarmate cu focoase nucleare. Numai pentru a mări capacitatea defensivă a Rusiei.
„NATO se apropie de granițele noastre, nu noi suntem cei care înaintăm”, a mai declarat Putin marți, precizând că Rusia va replica la orice semn de amenințare. Președintele a reamintit însă că Moscova este îngrijorată în primul rând de scutul american anti-rachetă. Elemente ale acestui scut sunt amplasate în România și Polonia, unul din motivele pentru care Kremlinul susține că scutul ar fi îndreptat împotriva Rusiei.
Declarațiile președintelui rus au provocat imediat reacția Statelor Unite și NATO. „Nu cred că cineva vrea să se întoarcă la Războiul Rece”, declarat la Washington secretarul de stat american John Kerry. Kerry a reaminti că de la destrămarea Uniunii Sovietice, Rusia și aliații occidentali au negociat mereu reducerea arsenalelor nucleare. Dar, a continuat Kerry, s-ar putea ca ultimele declarații ale lui Putin privind noile rachete intercontinentale să nu fie decât asta: declarații.
Pe de altă parte, comandantul forțelor americane în Europa, generalul Frederick „Ben” Hodges a declarat agenției TASS că NATO nu a luat încă o decizie definitivă privind posibilitatea de a muta armament greu din Germania, în Polonia și alte țări est europene (între care și România). Generalul a ținut să precizeze că ar fi vorba numai despre o „reamplasare” a forțelor și a echipamentului militar, existente în conformitatea cu tratatul din 1997 cu Rusia, cunoscut și sub senumirea de „Tratatul fondator” al relațiilor post-comuniste NATO-Rusia.
Pe 13 iunie, cotidianul New York Times relata că există un plan ca NATO să amplasese în țările baltice „echipament militar, deservit de circa 150 de soldați”. În Polonia, România, Bulgaria și probabil Ungaria, ar putea fi, de asemenea, staționat echipament militar greu corespunzând dotării unui „batalion – circa 750 de soldați”.
Aliații occidentali consideră că aceste posibile reamplasări nu pot fi considerate „schimbări majore” motiv pentru care sunt în totală conformitate cu acordul din 1997. Dar Kevin Ryan, fost atașat militar la ambasada americană de la Moscova, declara Europei Libere că din ultimele discuții „neoficiale” pe care le-a avut cu experți militari ruși reiese că pentru Moscova orice schimbare în staționarea forțelor NATO este considerată o „schimbare substanțială”.
Steven Pifera, care era responsabil de Europa de est în Consiliul Național de Securitate al președintelui Bill Clinton când s-a negociat acordul fondator NATO-Rusia, este de părere și el că mutările preconizate acum de NATO ar fi mult sub nivelul de „reamplasare substanțială”, dar nu a vrut să precizeze ce volum de forțe ar fi considerat „substanțial” în acceptul aliaților occidentali.
