La nivel național formațiunile pro-europene pot crea majorități în 20 de raioane, în timp ce stânga pro-rusă (Partidul Socialiștilor și „Partidul Nostru”) ar putea alcătui majorități în cel mult două. În celelalte raioane, formarea coalițiilor la nivel local va depinde de comuniști. Șeful fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț oferă mai multe amănunte.
Europa Liberă: Ce se întâmplă la nivel raional şi local? Se vorbeşte despre formarea coaliţiilor?
Valeriu Streleţ: „Se vorbeşte şi se acţionează, dar înţelegem că în absoluta majoritate a cazurilor aceste coaliţii se vor contura după turul doi, după 28 iunie. Din motive că toate formaţiunile sunt implicate în competiţia pentru turul doi şi deseori concurează în aceleaşi localităţi, respectiv, negocieri în adevăratul sens al cuvântului după finalizarea acestui scrutin vor fi posibile doar atunci, când va fi clar rezultatul final.”
Europa Liberă: Dar dacă ţinem cont de practica anterioară, au fost cazuri când la nivel de raion au fost create alianţe nu neapărat aşa cum era în vârful puterii creată coaliţia.
Valeriu Streleţ: „Noi pledăm ferm pentru principiul ca temelia oricăror alianţe la nivel local să fie constituită din partide pro-europene, adică Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal. Şi excepţii ar putea fi doar în cazul în care alţi consilieri la nivel de raion sau primărie ar pleca din formaţiunile de stânga, s-ar detaşa oficial, atunci ar putea să adere la aceste majorităţi. Pur matematic asemenea majorităţi formate din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat şi Partidul Liberal ar fi posibile în vreo 23 de raioane. În realitate, ne-am convins că la nivel local există un întreg ghem de relaţii interpersonale, calcule politice mai specifice. Şi de aceea, uneori, cu toate recomandările şi deciziile pe care le adoptă partidele la nivel de organe centrale, oricum configuraţia alianţelor locale deseori este destul de pestriţă. Dar prima concluzie este că probabil nicio alianţă la nivel de consilii raionale nu se va contura oficial până la 28 iunie. Şi doi, după 28 iunie totuşi vom insista cu tot dinadinsul să respectăm principiul pe care l-am enunţat mai sus.”
Europa Liberă: Şi tot după 28 iunie veţi vorbi şi despre o eventuală coaliţie majoritară în Parlamentul Republicii Moldova?
Valeriu Streleţ: „Noi am anunţat că suntem gata să purcedem la crearea acestei coaliţii imediat, neîntârziat. Mai mult, am menţionat şi eu, au menţionat şi alţi colegi, şi domnul preşedinte al partidului, Filat, că constituirea unei alianţe de guvernare sau procesul de negociere pentru crearea acesteia nu vine în niciun mod în contradicţie cu obiectivele de campanie pe care şi le propune Partidul Liberal, ba chiar poate aduce mai mult folos şi plusvaloare. Deocamdată avem o poziţie mai rezervată din partea Partidului Liberal, care încă nu este gata să înceapă discuţiile pentru crearea unei majorităţi pro-europene şi democratice.”
Europa Liberă: Şi, eventual, dacă PL nu va fi gata nici săptămâna viitoare, nici mai târziu, ce faceţi dumneavoastră, cei care aţi constituit doar o coaliţie minoritară?
Valeriu Streleţ: „Coaliţia minoritară este rezultatul unei poziţii politice foarte egoiste a Partidului Liberal. Dar vom găsi soluţii şi instrumentele necesare pentru a crea o coaliţie de guvernare.”
Europa Liberă: Ar fi imposibil fără coaliţie majoritară să fie învestit un guvern funcţional?
Valeriu Streleţ: „Cred că noi nu mai putem repeta scenariul care a fost în ianuarie-februarie. De aceea avem nevoie de o coaliţie majoritară oficială, care să învestească un guvern cu sprijin politic bine conturat în Parlament.”
Europa Liberă: Comuniştii mai pot fi cooptaţi în vreun fel? Cineva zicea că PD ar putea să racoleze mai mulţi deputaţi din rândul PCRM şi atunci nu este exclus că şi deputaţi din PCRM ar putea să acorde sprijin.
Valeriu Streleţ: „Obiectivul nostru este să avem o coaliţie majoritară democratică şi pro-europeană, cu obiective pro-europene foarte clar definite, incluse în programele partidelor, în programul de guvernare şi în ofertele sale electorale. Respectiv, există trei partide parlamentare care nu au nicio ezitare în acest sens şi ele ar trebui să fie nucleul acestei viitoare coaliţii. Deja cum se va comporta Partidul Liberal după 28 iunie vom vedea, dar cred că un eventual refuz de a participa la negocieri, invocând diferite motive, care de care mai bizare şi mai exotice, ar fi o manifestare de iresponsabilitate politică.”
Europa Liberă: Am auzit şi declaraţii din partea partenerilor de dezvoltare, care spuneau că, dacă nu se reuşeşte să fie negociată rapid formarea unei majorităţi parlamentare, ar putea să întârzie semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional şi consecinţele asupra economiei ar putea fi nefaste.
Valeriu Streleţ: „Evident. Noi luăm în calcul toate posibilele complicaţii, nu doar cele menţionate, dar şi altele, care poate nu sunt atât de vizibile pe agenda zilnică politică.”
Europa Liberă: Care sunt şi mai vizibile, domnule Streleţ?
Valeriu Streleţ: „Noi trebuie să avem în vedere şi procesul de implementare a reformelor în adevăratul sens al cuvântului. Faptul că poate nimeni încă nu a făcut o analiză exactă a calendarului implementării Acordului de Asociere şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere, care de asemenea necesită o voinţă politică pro-europeană democratică clar conturată şi toate efectele care vin din implementarea acestor obiective. De aceea, majoritatea politică este stringent necesară şi evident că orice zi pierdută complică situaţia şi mai mult.”
Europa Liberă: Dar am auzit fruntaşii liberali care spuneau că nu ar fi interesaţi de formarea unei coaliţii majoritare parlamentare pe motiv că PDM, PLDM au compromis parcursul european.
Valeriu Streleţ: „Din păcate, Partidul Liberal inventează noi şi noi sperietori şi noi şi noi motive, ne-am convins. Şi atunci, în ianuarie-februarie, când public au invocat şi nişte motive destul de sterile, fiindcă în culisele negocierile practic nu au fost solicitări ale liberalilor, inclusiv faimoasa poveste cu procurorul străin care să întâmpine o reticenţă vădită din partea celorlalte partide. De aceea, dacă vor invoca asemenea motive, mă rog, rămâne pe responsabilitatea şi conştiinţa lor. Dar repet, o asemenea conduită va fi o dovadă de o mare iresponsabilitate politică.”
Europa Liberă: Dar putea Moldova totuşi să aibă un procuror general venit din afară?
Valeriu Streleţ: „Dacă cineva consideră că aceasta este soluţia salvatoare şi miraculoasă, trebuie analizată, fiindcă problema este în sistem, nu este atât în persoana din vârful sistemului. Dar pentru a ajunge la atingerea acestui obiectiv, trebuie să fie întreprinşi paşi consecvenţi. Şi anume: create premisele legislative ca un necetăţean al Republicii Moldova să poată participa la concursul de selectare a candidaturii pentru procurorul general sau cel puţin să i se poată acorda cetăţenia Republicii Moldova în regim de urgenţă. Iar şi aici trebuie de modificat legea, de evaluat toatele celelalte consecinţe, inclusiv dorinţa unui potenţial candidat de a renunţa la cetăţenia ţării sale de origine, atunci când nu-i va permite legea să deţină cetăţenie dublă, adică sunt o serie de aspecte cu caracter legislativ şi tehnic. Repet, problema este în sistem, problema nu va putea fi soluţionată de o singură persoană venită din afară. Şi evident că un procuror general nu poate să nu fie cetăţean al Republicii Moldova, de la început trebuie să devină cetăţean şi apoi să fie şi procuror general.”
Europa Liberă: Domnule Valeriu Streleţ, va merge Parlamentul în concediu până la învestirea unui nou guvern sau mai întâi desemnează premierul şi membrii cabinetului de miniştri?
Valeriu Streleţ: „Eu cred că neapărat trebuie să fie învestit guvernul şi apoi să fie încheiată sesiunea parlamentară. Legea spune că sesiunea de primăvară-vară trebuie să se încheie nu mai târziu de sfârşitul lunii iulie. Respectiv, acesta este reperul, limita. Noi am putea să-l numim şi mai repede, dacă ar exista responsabilitate şi promptitudine în negocieri. Dar termenul limită ar fi acesta, nu mai târziu de sfârşitul lunii iulie. În caz contrar va trebui să deschidem o sesiune extraordinară a Parlamentului.”
