Duminică, 28 iunie, în toată ţara va avea loc confruntarea decisivă dintre candidaţii rămaşi în turul doi pentru alegerile locale din acest an. Scrutinul se va desfăşura şi în capitală, unde pentru fotoliul de primar se luptă actualul edil degrevat, liberalul Dorin Chirtoacă, şi socialista Zinaida Greceanîi. Dacă la parlamentare moldovenii de peste hotare pot vota la secţiile deschise în afara ţării, la cele locale acest lucru e imposibil.
Chiar şi aşa, spune la microfonul Europei Libere bloggerul stabilit la Paris, Vitalie Vovc, editorialist la un portal de ştiri din Chişinău, interesul pentru scrutin este mai mare decât pare la prima vedere.
Vitalie Vovc: „Un indiciu foarte clar și bun al interesului pentru campaniile electorale sau pentru alegerile din Republica Moldova este participarea la scrutinul parlamentar, unde diaspora poate participa. Acum, la locale, diaspora nu participă, dar cel puțin persoanele cu care mă întâlnesc eu, urmăresc atent și cu mare îngrijorare, aș spune eu, ceea ce se întâmplă în Republica.”
Europa Liberă: De ce îngrijorare, domnule Vovc?
Vitalie Vovc: „Fiindcă avem acum la mână rezultatele primului tur al scrutinului, fiindcă au fost puțin înainte rezultatele scrutinului din Găgăuzia, fiindcă știm că persoane care într-un mod normal, într-un sistem în care justiția funcționează corect, persoane cum ar fi Usatîi sau Shor, ar trebui să fie cel puțin anchetați pentru activitatea lor tumultoasă din ultimii ani. Ei bine, la noi aceste persoane câștigă detașat primării întregi, și respectiv, acest lucru nu poate să nu îngrijoreze. Este adevărat că atunci când privești de departe evenimentele din Republica Moldova și lucrurile se văd mai mari, nu doar în funcție de ce se petrece în orașul x sau y, ci în funcție de ce se petrece în toată țara, dacă nu în toată regiunea, și acest lucru nu poate să nu ne îngrijoreze.”
Europa Liberă: Vă închipuiți la Paris o asemenea situație sau în oricare alt oraș al Franței?
Vitalie Vovc: „Nici într-un caz nu este posibil așa ceva. La Paris au existat scandaluri, dar este una când un președinte de țară în exercițiul funcțiunii, să zicem, i se deschid niște dosare, are imunitate, e imunitate prezidențială, depinde și de gravitatea lor. Dar, un politician din momentul în care are o anchetă, primul lucru cu care este taxat politicianul, este dreptul de a fi ales. S-a întâmplat și la Paris. Este inimaginabil și, a propos, orice persoană care se interesează din Republica Moldova, vorbesc de francezi care citesc și care se uită ce se întâmplă la noi în țară, reacționează cu un râs isteric. Lumea este de-a dreptul șocată de ce se întâmplă în țară și de inactivitatea organelor de justiție, cei care ar trebui să reacționeze în primul rând.”
Europa Liberă: Domnule Vovc, dacă ne referim la turul II al alegerilor din Republica Moldova, acum toată atenția este îndreptată spre Chișinău, unde duminică este marea confruntare între liberalul Dorin Chirtoacă și socialista Zinaida Greceanîi. Fără a lua parte cumva, vreau să vă întreb următoarele, zilele astea asistăm la un fel de ping-pong între cei doi concurenți. Își lansează invitații în presă, ba invitații la dezbateri televizate, ba invitații în Piața Marii Adunări Naționale. Până la urmă nu știm dacă cei doi vor ajunge să discute față în față, să discute problemele Municipiului Chișinău. La Paris, în Franța, ce importanță au dezbaterile finale într-o campanie electorală?
Vitalie Vovc: „O importanță primordială și se organizează de fiecare dată când au loc alegeri cu adevărat importante pentru țară. Aceste dezbateri durează mult, foarte mult, deci, undeva câte două, câte trei ore, candidații își adresează unul altuia întrebări, răspund, de regulă există și câte o replică la răspuns, iar moderatorii sunt jurnaliști de reputație considerabilă în mass-media franceză. Deci este o instituție adevărată, nu cred că este o obligație prin lege, dar este o tradiție care este respectată întotdeauna.”
Europa Liberă: Un concurent care ar refuza să iasă, să vină la asemenea dezbateri, sau și-ar trimite un înlocuitor, ar fi cumva taxat de alegători, ar avea asta greutate?
Vitalie Vovc: „Bineînțeles, este inimaginabil ca un concurent electoral să refuze să vină pe un platou de televiziune, pentru că dezbaterile se fac pe platouri televizate, e drept că sunt transmisii și la radio. Franța are o tradiție mai mult bipartidă, deci există dreapta tradițională și există stânga tradițională, Există persoane care, oricare ar fi candidatul care vine să se prezinte din partea din partea acestor două fronturi, deci el oricum va avea un minim de alegători care sunt foarte fideli cauzei. Dar există și o parte, destul de importantă a alegătorilor, care decid în urma discursurilor, în urma dezbaterilor. Și aceste câteva procente, de fapt, sunt acele care fac ca balanța să se întoarcă într-o parte sau în alta. Într-adevăr, ele sunt foarte importante.
Europa Liberă: Domnule Vovc, în Occident, în Republica Moldova, dar probabil oriunde în lume, politicienii fac promisiuni, tot felul de promisiuni pentru a obține anumite funcții. Ce spun partenerii de dezvoltare, de fiecare dată când îi intervievăm, cel puțin noi, la Radio Europa Liberă, e că oamenii trebuie să taxeze politicienii după alegeri. Cum se întâmplă asta în Franța?
Vitalie Vovc: „Este adevărat, dar haideți să vedem. Există promisiuni realizabile, care este cazul, în mare parte a politicienilor din Occident. Fiindcă politicianul din occident nici nu poate veni cu un program care conține promisiuni fanteziste, fiindcă este taxat din start. Un program fantezist va fi taxat din start drept program populist, lipsit de credibilitate. Or, ceea ce se întâmplă la noi în programele electorale, acolo e satiră pură și e bătaie de joc.
Nici un program nu este realizabil în Republica Moldova și este normal că nimeni nici nu se uită pe ele, fiindcă toată lumea înțelege că sunt niște scorneli. Ce se întâmplă în Occident? În Occident, politicianul care nu-și onorează promisiunile, nu mai câștigă la alegerile următoare. Haideți să ne aducem aminte, deci Sarkozy a venit cu un program, cu iște promisiuni, nu le-a respectat, deci a pierdut alegerile. Se ține cont, politicianul este obligat și de cele mai multe ori o fac. Iată asta se întâmplă acum în Franța, când Partidul socialist și François Holland sunt obligați să se justifice permanent pentru faptul că nu sunt respectate niște promisiuni electorale. Și dacă nu vor fi respectate, cred că vor fi taxați la următorul scrutin. Și au fost deja taxați la scrutinele locale care au avut loc.”
Europa Liberă: Domnule Vovc, am o curiozitate. Știu că ați fost anul trecut în Republica Moldova, ați trecut pe la Chișinău, ce ați vrea să se schimbe în capitală în următorii ani?
Vitalie Vovc: „În primul rând aș vrea să fie soluționată cumva problema cu parcările legitime. Eu nu trăiesc în Chișinău, îmi vine greu să spun, eu vin doar în vizită. Când vezi mașini parcate absolut aiurea peste tot, te întrebi ce face poliția rutieră. Un al doilea lucru, eu cred că aspectul vizual, deci armonia arhitectonică a Chișinăului suferă foarte mult și ar trebui cumva reglementat. La Paris, pentru a putea modifica ceva pe fațada unei case, nu contează dacă este monument istoric sau nu, sunt necesare foarte multe autorizații. Până și culoare cu care este vopsit peretele din afară este reglementat. Fațada unui edificiu trebuie să corespundă cu o armonie a locului. Asta aș vrea să fie ameliorat.
Subiectul cu care am început această discuție este foarte îngrijorător fiindcă ceea ce se întâmplă în țară, cred că depășește cadrul alegerilor locale. Eu știu cât de mult sunt reticenți la acest aspect pe care îl numesc deodată geopolitic. Din păcate, ceea ce mă întristează și mai mult, sunt acele apeluri care apar și sunt foarte numeroase către absenteism. Absenteismul niciodată nu a fost o soluție la vreo problemă. Absenteismul înseamnă din start să accepți că ai pierdut, or participarea la un scrutin implică și umilitatea de a ști că candidatul pe care l-ai considerat cel mai bun nu s-a calificat la al doilea tur. Eu aș avea doar un singur apel, pentru ca chișinăuienii să iasă și să voteze, așa cum consideră ei că votează pentru răul cel mai mic, dar totuși să voteze.”
