„Coruptia guvernamentală a rămas o problemă răspândită care a afectat toate sectoarele societății”, iar „ameninţările personale şi profesionale la adresa jurnaliştilor au subminat libertatea presei”, se spune în capitolul destinat României din Raportul pe 2014 privind situația respectării drepturilor omului în lume publicat de Departamentul de stat al Statelor Unite.
Documentul vorbește despre eficiența procurorilor anticorupție și despre faptul că aceștia au cerut confiscarea bunurilor dobândite ilegal de la cei acuzați de corupție în valoare de 135 de milioane de euro.
Dar în ciuda faptul că „există legislație privind confiscarea bunurilor obținute ilegal, inclusiv prevederi privind confiscarea extinsă”, raportul constată că judecătorii și procurori români nu s-au folosit „în mod regulat” de aceste prevederi.
În același timp se menționează că Înalta Curte de Casație și Justiție a crescut semnificativ viteza judecării cazurilor de corupție la nivel înalt comparativ cu anii precedenți, însă verdictele “au fost adesea inconsecvente”. Per total, „numărul condamnărilor în cazuri de corupție a crescut” spune documentul citat, care deplânge totuși faptul că parlamentarii nu pot fi cercetați sau deferiți Justiției, bucurându-se încă de o super-imunitate nejustificată.
În raportul Departamentului de stat i se reproșează Avocatului Poporului că nu a contestat mai multe ordonanțe de urgență controversate, deși era singura instituție care putea face acest lucru.
Documentul girat de executivul american aduce în discuție și situația precară a presei românești, referindu-se la doi dintre cei mai cunoscuți moguli de presă, fostul senator Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor, condamnat la 10 ani de închisoare și deputatul Sebastian Ghiță, proprietarul canalului România Tv, acuzat de procurori pentru mai multe fapte de corupție, ambii apropiați ai premierului român, Victor Ponta.
Cei doi au atacat în mod repetat jurnaliști care au făcut anchete sau au scris critic despre afacerile lor. Este pomenit chiar premierul Victor Ponta care s-a referit la reporterii Mediafax numindu-i „mujahedini” și „talibani”, și fostul său purtător de cuvânt Mirel Palada care într-o postare generalizatoare a scris că jurnaliștii sunt niște „ticăloși” pe care și-ar dori să-i vadă „executați electronic”.
Dincolo de hărțuirea ziariștilor de către politicienii puterii și de puterea mogulilor, Raportul privind situația respectării drepturilor omului trece în revistă o serie întreagă de restanțe pe care le are România: încercările permanente ale unor politicieni de a compromite independența justiției, hărțuirea și relele tratamente aplicate deținuților romi de către poliție și jandarmi, „discriminarea socială sistematică a romilor”, absența măsurilor guvernamentale privind retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul guvern comunist, discriminarea, homosexualilor, lesbienelor și transsexualilor, precum și a persoanelor bolnave de HIV sau SIDA.
Nerespectarea drepturilor angajaților, violența împotriva femeilor și situația în care un violator nu poate fi condamnat, fiindcă „poliția și procurorii nu pot ancheta un caz din proprie inițiativă, chiar dacă există probe fizice obiective” sunt alte nereguli sesizate de către executivul american în domeniul respectării drepturilor omului în România.
Pentru unii susținători ai luptei anticorupție din România a fost surprinzător că Raportul Statelor Unite indică o serie de „inconsecvențe” la actualul Cod Penal, intrat în vigoare anul trecut.
Se subliniază în acest caz faptul că în cursul anchetei, procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obținute în urma interceptărilor, pe care presa le-a preluat permanent. În document sunt incluse opiniile unor judecători români care „s-au plâns că mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpați să beneficieze de un proces echitabil”.
România mai are, deci, mult de lucru, atât în ceea ce privește reforma justiției, cât și în ceea ce privește drepturile minorităților, care continuă să fie discriminate, în special romii și comunitatea LGBT.
