„Dacă ar da Domnul să ne trezim măcar în ceasul al 12-lea. Trebuie alţi oameni”

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Frederica Mogherini a spus că Moldova are nevoie de o guvernare stabilă pentru a-și continua integrarea europeană. Remarca a fost făcută la întâlnirea avută la Bruxelles cu premierul interimar Natalia Gherman, la care s-a mai discutat despre cum aplică Moldova Acordul de Asociere cu UE și cooperarea bilaterală în politicile comune de securitate și apărare. Moldova a semnat Acordul de Asociere în 2014, iar de atunci demnitarii europeni au insistat, în mai multe rânduri, asupra aplicării întocmai a înțelegerii, pe fondul reformei unor domenii-cheie, cum este justiția sau combaterea corupției. Despre cine și cum trebuie să scoată țara din nevoi vorbim la acest sfârșit de săptămână.

La sediul Departamentului de Stat de la Washington a fost prezentata o nouă ediție a raportului anual privind starea drepturilor omului în țările lumii. Statele Unite au singularizat corupția drept „cea mai semnificativă problemă a drepturilor omului” în Republica Moldova, fiind larg răspândită în justiție, sistemul fiscal, în vămi și în alte instituții publice.

Despre nevoia eliminării corupției vorbesc și trecătorii întâlniți ocazional pe străzile din orașul Orhei.

Europa Liberă: Cum înţelege lumea schimbarea?

– „Care schimbare? Să întoarcem lumea înapoi, care a fugit peste hotare. Să o întoarcem aici. Să creăm condiţii, să ridicăm economia ţării, să terminăm cu hoţiile, unii s-au făcut miliardari. Dacă nu era furată ţara aceasta, lumea nu ar fi fugit peste hotare, nu-i așa?”

Europa Liberă: Dar cum să revină cei de peste hotare acasă, dacă locurile de muncă încă nu sunt asigurate, dar şi acolo unde există locuri de muncă sunt prost plătite?

​– „Probleme sunt foarte multe. Drumurile de două-trei ori pe an sunt plombate, nu sunt făcute pentru ani de zile. Dar locuri de muncă, fiindcă copiii noştri sunt nu ştiu unde, o uzină nu a fost deschisă. În Orhei, pe timpul tinereţii mele, erau, dacă nu greşesc, mai mult de zece uzine. Dar măcar una să deschidă.”

– „Să deschidă nişte fabrici, uzine, locuri de muncă ca să nu plece peste hotare, să lucrăm în ţărişoara noastră, în orăşelul nostru. Să ridicăm Moldova, să o facem frumoasă cum era înainte, cu fabrici, cu uzine.”

– „E foarte greu la moment. Înainte era mai uşor. Acum sunt atât de multe partide, înainte erau mai puţine.”

– „Sunt multe partide şi fiecare trage la dânsul.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii sunt solidari, atunci când trebuie să se rezolve o problemă în comunitate?

– „Nu sunt uniți. Dacă ar fi toţi cu aceeaşi idee, poate s-ar face ceva. Dar aşa e cum trage racul, ştiuca şi broasca.”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi să se soluţioneze în primul rând?

– „Locurile de muncă, pensii mărite şi să fie bine.”

– „Nimeni nimic nu face, promisiunile nu sunt respectate. Eu am pierdut încrederea, dar la vot am mers, fiindcă nu poţi să nu mergi.”

– „Să aibă grijă de popor. Lumea îşi face impresie că cineva îşi hotărăşte interesele personale. Deoarece nu este stabilitate politică, de aceea nici oamenii nu mai ştiu în ce să creadă. Eu cred că ar trebui să fie cel mult două partide, de dreapta şi de stânga. Ceea ce promit prin fapte să fie arătat, ca omul să creadă.”

Europa Liberă: Dar cetăţeanul, de fapt, are încredere în partid sau în liderul formaţiunii?

– „Problema noastră este că votăm partidul şi nu cunoaştem persoana. Aşa e firea noastră, a moldoveanului, şi aşa va fi în continuare. Sper că totuşi conducerea noastră va fi odată şi odată stabilă şi oamenii vor trăi bine şi numai bine.”

Europa Liberă: Democraţia cum este înţeleasă de popor?

​– „Dacă are pe masă înseamnă că este democraţie. Nu are pe masă – nu-i democraţie.”

– „Vedeţi care e situaţia în republică. Nu e clar nici la dreapta, nici la stânga.”

Europa Liberă: Care trebuie să fie viitorul ţării?

– „Viitorul e împreună cu comunitatea europeană.”

– „Avem nevoie de cu totul alţi oameni.”

– „Dacă ar da Domnul să ne trezim măcar în ceasul al 12-lea. Trebuie alţi oameni.”

– „Ar trebui să vină o conducere nouă.”

*

Nicolae Sîrbu are studii medii, a terminat școala în satul Bălășești, raionul Sângerei. El este taximetrist, dar spune că are timp să scrie poezii și povestiri. Încercăm să vorbim cu un om simplu despre lucruri complicate, despre ceea ce se întâmplă în vârful puterii.

Nicolae Sîrbu: „Noi nu avem încredere în aceşti guvernanţi. Dacă am avea nişte oameni competenţi la guvernare, să-i dăm pe aceştia jos, care nu au nicio minte, şi să alegem nu 100 de deputaţi, dar numai 51. Părerea mea, ca a unui om simplu, care nu vrea să aibă mari bogăţii, fiindcă nu ia nimic cu dânsul, dar vrea un loc de muncă bine plătit, ca să nu lase copiii și să plece peste hotare. Nu este viitor pentru tineret. Noi la aceasta trebuie să ne gândim.”

Europa Liberă: Se zice că cine vrea să muncească munceşte.

Nicolae Sîrbu: „Munceşte şi aici, dar trebuie să primească un salariu meritat.”

Europa Liberă: Cât ar trebui să constituie acest salariu, ca să-l mulţumească pe moldovean?

Nicolae Sîrbu: „Nu mai puţin de 700 de euro.”

Europa Liberă: 700 ar trebui să constituie salariul minim. De unde bani, dacă bugetul e sărac?

Nicolae Sîrbu: „Nu este adevărat. Noi suntem o ţară care poate trăi şi mai bine ca Elveția.”

Europa Liberă: Bani în buget de unde?

​Nicolae Sîrbu: „Din amenzi. Dacă ar fi şi la noi dacă ai aruncat ţigara jos, atunci fii bun şi lucrează o lună în folosul statului sau plăteşte 500 de dolari, aşa cum se plăteşte în Europa. Dar banii aceştia trebuie să ajungă în bugetul statului şi nu în bugetul minciunilor, al celor de la guvernare, cărora le-am încredinţat conducerea. Uitaţi-vă ce casteluri construiesc. Pe ai cui bani? Nu mai vorbim de băncile pe le-au furat. De ce v-am ales noi? Cine sunteţi voi, domnilor corupţi?”

Europa Liberă: Cei de la guvernare sunt aleşi de către popor. Iar populaţia îşi merită guvernanții pe care îi are.

Nicolae Sîrbu: „E corect. Pentru că lumea nu înţelege, oamenii zic: „În acesta nu am încredere, fiindcă vine singur şi nu va avea putere, şi îl vor ataca. Să-l votăm tot pe acesta”. Unde-i Gheorghe Papuc acum? Toţi îl caută. Înde îl căutăm, oameni buni? El stă acasă la Petricani. Unde sunt ceilalţi poliţişti? Eu dacă acum întâmplător stric o fereastră aici, ajung la judecată însoţit de poliţie, voi fi închis în cuşcă şi nu-mi permit să merg acasă. Dar pe aceşti criminali, care se râd, la fel ca Ilan Shor care a furat băncile, nu-i pot aresta, fiindcă sunt împreună. Noi nu avem guvernare, nu avem încredere în guvernanţi. Dacă vor să fie aleşi, să ne dea în scris, conform legii, „Dacă eu nu îndeplinesc cerinţele oamenilor şi ceea ce vă promit, să fie confiscată averea nu numai a mea, dar a tuturor rudelor mele. Şi să fiu tras la răspundere cu confiscarea averii”. Cine va dori dintre aceşti bogătaşi? Pentru că ei nu vin pentru popor, ei vin numai pentru buzunarul lor.”

Europa Liberă: Cetăţeanul din Republica Moldova votează pentru promisiunile pe care le fac politicienii în campania electorală?

Nicolae Sîrbu: „Da.”

Europa Liberă: Dar cât costă o promisiune? Ce preţ are o promisiune?

Nicolae Sîrbu: „Preţul vieţii oamenilor. Din cauza promisiunilor oamenii nu mai au ce mânca. Ei nu se uită la aceasta, sunt nişte batjocuri. Un cal, ca să tragă la căruţă, trebuie numai adăpat şi hrănit, dar nu de bătut cu biciuşca ca să târâie. Aşa şi un om, el vrea de la 8.00 până la 17.00 să lucreze, sâmbăta şi duminica să aibă grijă de copii. Ce avem noi astăzi? Mama pleacă peste hotare în Italia, tata la Moscova. Sau tata bea şi mama pleacă. Cum se spune că sunt novîe ruskie, la noi sunt novîe maldavane.”

Europa Liberă: Se zice că Moldova în aceste circumstanţe se zbate ca să supravieţuiască, dar şi pentru că aici s-ar intersecta interese geopolitice. Moldova se zbate între Est şi Vest?

Nicolae Sîrbu: „Da, cred că aşa este. Omul vrea să fie şi cu Rusia, şi cu Europa. Omul vrea să trăiască bine.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă să fii şi cu Estul, şi cu Vestul?

​Nicolae Sîrbu: „Să nu ne unim, cum am fost robi la ruşi, aşa să fim şi robii europenilor. Nimeni nu-ţi dă bani pentru că te jeleşte, toţi aşteaptă să fie răsplătiţi. Dar dacă ne vom gândi cu capul, noi trebuie să trăim foarte bine cu ruşii, trebuie să trăim foarte bine cu Europa. Să ne împăcăm, dar stăpâni să fim noi la noi în ţară, să arătăm că noi pe acest pământ putem face o agricultură bogată. Să nu cumpărăm din Turcia pătlăgelele, să nu cumpărăm din America carne, dar să le producem aici şi să vindem găina noastră care seamănă a găină, pătlăgica care seamănă a pătlăgică, chiar dacă se strică. Noi trebuie să deschidem uzine de conserve, uzina de tractoare. Plăteşte-i omului 1000 de dolari şi el va face piese şi va lucra pentru 1000 de dolari extraordinar, să nu se ducă în Rusia să facă aceiaşi bani. El nu va schimba căldura copiilor pe nimic.”

Europa Liberă: Cum definiţi dumneavoastră o relaţie bună dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă?

Nicolae Sîrbu: „Eu, ca om simplu, i-aş spune domnului Putin: „Noi avem o viaţă temporară ca să facem ceva bun, ca să fie lumea mai mulţumită, să fim pomeniţi toată viaţă că am lăsat ceva bun în urma noastră. Nu războaie, nu bombe’.”

​Europa Liberă: Federaţia Rusă a impus embargouri pentru producţia din Republica Moldova. Auzim că aproape zilnic sunt trimişi acasă moldoveni aflaţi la muncă în Federaţia Rusă. Există problema transnistreană și ştiţi că şi Rusiei îi revine un rol important pentru a fi soluţionată această criză. Cei de la Kremlin, spun experţii, folosesc elemente de şantaj împotriva Moldovei. Autorităţile de la Chişinău cum pot stabili o cooperare reciproc avantajoasă cu partenerii ruşi?

Nicolae Sîrbu: „Noi nu avem oameni competenţi care să muncească pentru interesul ţării. De exemplu, elefantul se teme de şoarece. Noi nu putem să ne ridicăm împotriva ruşilor şi să le arătăm ce putem face noi. Noi putem face numai atâta, eu nu sunt politician, dar cred că în jumătate de an aş face ţara aceasta o ţară de poveste. Dar noi avem nişte politicieni care aruncă benzină în foc, vorbind de unirea cu românii, unirea cu aceia, unirea cu ceilalţi. Noi dacă vom spune: „Domnule rus, domnule Putin, domnule Medvedev, noi suntem prieteni cu dumneavoastră, dar vom fi prieteni şi cu Europa, vom prieteni cu toţi, dar noi nu avem nevoie de armata rusă aici’…”

Europa Liberă: Ce trebuie să discute puterea de la Chişinău cu autorităţile de la Moscova?

Nicolae Sîrbu: „Ce ţine de relaţia cu Rusia, noi trebuie să dăm producţia noastră pe care ei o cer. Şi de spus un lucru: „Voi ţineţi armata, plătiţi, aşa cum plătim noi pentru gaze. Voi staţi cu armata rusă pe teritoriul Republicii Moldova, dar noi nu vrem”. Nouă nu ne trebuie armata rusă aici.”

Europa Liberă: Dar este o diferenţă între felul cum înţelege Moscova să ajute Republica Moldova şi cum înţelege Uniunea Europeană să ajute Republica Moldova?

Nicolae Sîrbu: „Da, este o diferenţă. Uniunea Europeană a vrut să ne ajute şi vrea să ne ajute, dar a înţeles că ajutorul pe care îl oferă nu este folosit pentru reforme, este folosit pentru interesele guvernanţilor şi nu pentru interesul statului. Aceştia nu sunt conducători de ţară. Ce guvernare avem noi, dacă ea fură propriul popor?!”

Europa Liberă: S-au făcut drumuri pe banii americanilor. S-au implementat o sumedenie de proiecte, s-a făcut renovarea şcolilor, grădiniţelor pe banii europenilor. Pe banii ruşilor ce se face în Moldova?

Nicolae Sîrbu: „Nu se face nimic. Ruşii numai pun piedică. Ruşii au distrus Uniunea Sovietică şi acum vor cu forţa să ne ia înapoi.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră aţi vrea?

​Nicolae Sîrbu: „Nu aş vrea revenirea ruşilor. Aş vrea să alegem cu mintea noastră, să fim moldoveni curajoşi. Să nu ne închinăm lui Ştefan cel Mare, fiindcă nu ne mai poate ajuta cu nimic. Să nu fim făţarnici, să ne ducem la biserică şi să spunem: „Doamne, mai ajută-mă, că moldovenii noştri sunt atât de proşti”. Să ne arătăm mintea noastră curajoasă, să ieşim şi să alegem preşedintele ţării.”

Europa Liberă: Ce fel de preşedinte vor moldovenii? Să fie un preşedinte tătuc, să fie un preşedinte autoritar, să fie un preşedinte democrat?

Nicolae Sîrbu: „Să fie un preşedinte, în primul rând, cu suflet. Pentru că oricine am fi, măturători sau preşedinte, mai întâi suntem oameni.”

Europa Liberă: Vreţi preşedinte cu vot direct?

Nicolae Sîrbu: „Da, un preşedinte cu vot direct, ales de popor. Ca preşedinte, fiind comandant suprem, are dreptul să aleagă un premier, nu Parlamentul. El are dreptul să influenţeze preşedintele Parlamentului, dacă nu-l duce capul să lucreze, de pus la vot, de dat afară. Să nu fie conducere de neamuri. Fiecare la locul lui de muncă trebuie să răspundă, măturătorul răspunde de curăţenia pe care o face, iar preşedintele răspunde de ordinea din ţară. Atunci noi vom trăi bine. Putem schimba situaţia dacă vom face un miting, la care vom alege acelaşi preşedinte.”

Europa Liberă: Dacă vin partidele de stânga, ce se întâmplă?

Nicolae Sîrbu: „Eu cred că partidele de stânga vor veni. Pentru că sunt disciplinaţi, au scopul lor.”

Europa Liberă: Care scop?

Nicolae Sîrbu: „Se vor lăsa pentru un timp de furat. Nu vor fura mult, vor mai da şi poporului până vor obţine încredere. Cum a spus şi domnul Usatîi, că va fi un preşedinte de ţară...”

Europa Liberă: Vreţi să fie domnul Usatîi preşedinte?

Nicolae Sîrbu: „Nu. Eu cred că sunt oameni competenţi, dar nu sunt susţinuţi de popor, fiindcă nu-i cunoaşte.”

*

Dorin Dușceac este doctor in fizica şi inginer cercetător în cadrul Comisariatului pentru Energie Atomică şi Energiile Alternative din Franţa, şi unul dintre liderii diasporei moldoveneşti din această ţară. S-a implicat în politică și câteva luni a fost ministru adjunct al Mediului. După ce a pierdut această funcție, a plecat la Paris de unde a revenit pentru câteva zile la Chișinău.

Europa Liberă: Câtă dreptate au cei care spun că ar exista două Moldove paralele?

​Dorin Dușceac: „Revenind după o absenţă de patru luni în Republica Moldova, am impresia că, de fapt, sunt două Republici Moldova diferite, care sunt două lumi paralele. Una în care domneşte luxul, automobilele de lux şi vilele luxoase, şi un mod de viaţă care este absolut incomparabil mai bun, mai calitativ decât modul de viaţă al marii majorităţi a oamenilor din această ţară. Şi în aceste condiţii nu putem denumi altfel acest fenomen, decât o adevărată fractură socială, o prăpastie care s-a creat între cele două Republici Moldova paralele, care nici măcar nu coexistă împreună, fiindcă au încetat să mai comunice.”

Europa Liberă: Şi de ce nu le-ar păsa celor de la guvernare cu ce trăieşte cetăţeanul care le-a dat votul? A mers în această Moldovă profundă cel care a ajuns în vârful puterii şi a văzut toate problemele cu care se confruntă societatea moldavă, le cunoaşte foarte bine, dar este aproape incapabil să le pună în capul mesei la capitolul găsirea unei soluţii.

Dorin Dușceac: „Probabil că foarte mulţi politicieni se află de prea mult timp în posturile în care se află. Este normal să existe o anumită alternare. Este normal ca un mandat de ministru să fie perceput ca un lucru foarte temporar, de maxim doi, trei sau patru, nu mai mult. La fel este şi cu persoanele care se află în fotoliul de deputat al Republicii Moldova. Mai există state, şi mă gândesc la unele ţări din Occident, în care politicienii se află în aceleaşi posturi decenii la rând, dar sunt situaţii completamente diferite. În ţara noastră, atunci când este vorba de un sistem în care democraţia nu funcţionează pe deplin, în care lucrurile sunt perfectibile şi trebuie să fie ameliorate, e foarte bine când există o mişcare de cadre la nivel înalt, care este mult mai frecventă.”

Europa Liberă: Aţi vorbit de democraţie şi nevoia edificării unei societăţi democratice. Dar moldoveanul mai degrabă vrea să aibă pe cineva dictator acolo sus ca să-i rezolve problemele şi nu neapărat pe cei care pe cale democratică ar putea să le soluţioneze problemele.

Dorin Dușceac: „Eu nu sunt de acord cu această afirmaţie, nu cred că moldoveanul doreşte să aibă un dictator.”

Europa Liberă: „Vreau un preşedinte tătucă”, aceasta îmi spun majoritatea dintre cei cu care discut în fiecare sâmbătă când merg mai departe de Chişinău.

Dorin Dușceac: „Aici cred că ar trebui să fim capabil să citim printre rânduri. Atunci când se afirmă acest lucru, de fapt, ceea ce vrea să ni se spună este faptul că oamenii sunt nemulţumiţi de liderii actuali. Aceasta însă nu înseamnă că sunt dornici de a avea un dictator feroce deasupra lor care să le indice, să le arate cum să trăiască, ce să facă şi ce să gândească.”

Europa Liberă: Domnule Dușceac, oamenii nu au încredere nici în instituţia prezidenţială, nici în legislativ, nici în executiv, nici în puterea judecătorească. Din noianul de probleme, cine îi scoate?

Dorin Dușceac: „Cei care ştiu să rezolve problemele.”

Europa Liberă: Dar cine sunt aceştia?

​Dorin Dușceac: „O nouă clasă politică. Clasa politică în Republica Moldova trebuie să fie resetată. Aceasta nu înseamnă că putem face o nouă clasă politică, dacă păstrăm aceleaşi reguli de joc.”

Europa Liberă: Dar nu s-a împrospătat această clasă politică? A venit Igor Dodon în fruntea socialiştilor. A venit Renato Usatîi în fruntea oraşului Bălţi ca primar. A venit Ilan Shor în calitate de edil al oraşului Orhei.

Dorin Dușceac: „Niciunul dintre personajele pe care le-aţi citat dumneavoastră nu este politician. Aceşti oameni au anumite interese personale de ordin economic, ei văd politica doar ca un teren al jocurilor economice şi au făcut ceea ce au făcut pentru a-şi recupera ulterior investiţia. Au cheltuit sume imense de bani în campaniile electorale, sume de bani care nu se ştie de unde provin, mai bine spus, provin din anumite regiuni unde banii au fost acumulaţi prin încălcarea gravă a legislaţiei la toate capitolele. Mă refer aici şi la spălări de bani, şi la offshore-uri, şi la utilizarea unor scheme mafiote, a unor scheme criminale.”

Europa Liberă: Unde s-au spălat aceşti bani?

Dorin Dușceac: „În paradisele fiscale, unde nu se plătesc taxe, unde se declară una, în realitate este cu totul altceva, unde există conturi de zeci şi sute de milioane de euro, care sunt alimentate cu bani cash, care nu sunt vizibili pentru autorităţile fiscale ale statelor de reşedinţă, ale persoanelor respective. Este o întreagă maşinărie pusă la punct în ultimele câteva decenii, cu un nivel foarte ridicat de „eficienţă”, astfel încât persoanele rău intenţionate şi care îşi dobândesc averile pe căi ilicite sunt capabile să găsească un refugiu, care sper să fie un refugiu temporar în aceste paradisuri fiscale.”

Europa Liberă: Dar aceste persoane sunt creditate cu doză maximă de încredere. Aceasta au arătat alegerile locale.

Dorin Dușceac: „Fiindcă în afară de faptul că au foarte mulţi bani, mai au şi foarte mult tupeu şi mai au şi o capacitate de a minţi populaţia, promiţându-i verzi şi uscate. Or, o populaţie săracă, aşa cum este populaţia Republicii Moldova, va fi, din păcate, atrasă de nişte promisiuni de ordin material.”

Europa Liberă: Ce trebuie să-i promită un politician alegătorului din Moldova astfel încât omul să zică că nu şi-a dat votul greşit?

Dorin Dușceac: „Un politician trebuie mai puţin să promită şi mai multe să facă, să dea exemplul prin modul său de viaţă personal, prin studiile pe care le-a făcut, prin parcursul său profesional că este capabil să facă bine pentru comunitatea în care trăieşte. Un politician normal, pentru mine, este un politician care merge la lucru cu troleibuzul, care are un apartament în Chişinău şi nu o vilă cu trei sau cinci niveluri în suburbia Chişinăului. Un politician normal

este un politician care trăieşte între oameni în fiecare zi, când se duce la magazin, când se duce la piaţă. Fiindcă dacă ne uităm la clasa politică actuală, ne dăm seama foarte clar seama că există acea segregare, acea separare completă între politicienii de la un anumit nivel în sus, care nu mai au nimic în comun cu populaţia de bază, populaţia ultramajoritară a Republicii Moldova. Or, anume de aici vin toate frustrările populaţiei, alegătorilor şi atunci ei încearcă să-şi găsească anumite valori de refugiu. Și, uneori, se mai întâmplă că dintr-o anumită exuberanţă, dintr-o anumită disperare sau dintr-o anumită dorinţă de a fi poate un pic extravaganţi sau poate un pic mai extremiști în exprimarea voinţei politice să-şi dea votul pentru nişte aventurieri, pentru nişte pierde-vară, care nu au nimic în comun cu politica şi cu lumea politicului. Şi confundă, pur şi simplu, afacerile lor personale finanţate din surse foarte obscure cu lumea politicului, acolo unde totuşi trebuie să existe anumite reguli de comportament.”

Europa Liberă: Dorin Dușceac a dat din coate şi s-a implicat în politică, dar într-o perioadă foarte scurtă a migrat către alte formaţiuni. A început să fie activ în cadrul Partidului Liberal, după care a trecut la Partidul Liberal Reformator. Mai târziu am înţeles că a încercat să-i susţină pe cei din Partidul Liberal Democrat. E greu astăzi să nimereşti în politică şi să fii propulsat mai în fruntea formaţiunilor politice?

Dorin Dușceac: „Niciodată nimeni nu m-a propulsat. Eu am fost tot timpul susţinut de către anumite persoane, însă nu am ocupat locul nimănui şi nu am fost împins din urmă de către cineva.”

Europa Liberă: Dar ai inteligenţă, ai pricepere, ai o sumedenie de calităţi care ar trebui să te aducă în prim-planul politicii. De ce atât de greu ajungi?

Dorin Dușceac: „Fiindcă nu joc tot timpul în conformitate cu regulile care sunt deja stabilite şi bătute în cuie.”

Europa Liberă: Dar care sunt aceste reguli?

​Dorin Dușceac: „De cele mai dese ori în funcţii înalte sunt propulsate persoane care nu corespund neapărat unor anumite criterii – criterii de meritocraţie, de merit personal, de merit profesional. Nici nu m-am gândit vreodată şi nici nu mă voi gândi vreodată să-mi cumpăr un post în lumea politică sau în administraţia statului. Probabil că şi aceasta a jucat un anumit rol. Că dacă aveam la dispoziţie „x” euro sau „y” dolari, probabil că ascensiunea politică ar fi fost mult mai simplă şi mai rapidă. Nu am acceptat şi nu voi accepta niciodată să fac anumite compromisuri de ordin moral în ceea ce priveşte obţinerea venitului. Eu sunt astăzi capabil prin documente emise şi de către Republica Moldova, şi de către Franţa, şi de către alte ţări în care am locuit şi am activat, să justific absolut toate veniturile, cred, pentru ultimii 15 ani. Mă simt foarte şi foarte confortabil, dorm liniştit, nu am nimic să-mi reproşez.”

Europa Liberă: În politica moldovenească există monopol?

Dorin Dușceac: „Există mai multe monopoluri. Şi aceasta este problema. Există monopoluri care sunt în concurenţă unele cu altele şi de aici se iscă anumite conflicte pe care le vedem mai mult sau mai puţin exteriorizate.”

Europa Liberă: Numiţi câteva reforme care trebuie să dea rezultate şi chiar e posibil ca să fie aplicate aceste reforme.

Dorin Dușceac: „Mă refer în primul rând la un domeniu pe care îl cunosc, în virtutea activităţii mele profesionale din ultimul timp. Mă refer la o serie întreagă de reforme pe partea de protecţie a mediului înconjurător. Eu cu regret am constatat: capitolul protecţia mediului figura pe locul 17 în programul de guvernare. Nu mi se pare normal ca o ţară în care dezastrul ecologic şi precaritatea ecologică are un impact atât de negativ asupra vieţii oamenilor, guvernul să nu realizeze importanţa acestui domeniu şi să-l pe locul 17, adică fiind penultimul domeniu de importanţă majoră.”

Europa Liberă: Alte domenii?

Dorin Dușceac: „Alt domeniu este reforma educaţiei. Ce s-a făcut până acum este foarte bine, dar, de fapt, problemele în educaţie mai persistă. Noi avem nevoie de o reînnoire a clasei de profesori. Un alt domeniu ar fi relaţiile externe. Eu pledez pentru o apropiere mai puternică de Occident în sens nu doar declarativ, dar şi ca implementare a obligaţiilor care ne revin nouă în virtutea Acordului de Asociere. Noi ne-am asumat o serie întreagă de obligaţiuni. Dacă

nu realizăm aceste obligaţiuni pe care le avem în virtutea Acordului de Asociere, ne compromitem nu doar imaginea noastră în faţa Occidentului, dar trădăm încrederea care ne-a fost acordată, inclusiv pe cale financiară. Să nu uităm că Republica Moldova a beneficiat de granturi în valoare de sute de milioane şi de miliarde de euro. Un alt domeniu important este reforma justiţiei. Nu este suficient, după părerea mea, să ceri în stradă demiterea şi puşcăria pentru anumiţi funcţionari de stat sau pentru anumiţi politicieni. Aceasta este calea cea mai simplă, dar nu este deloc o cale eficientă. Eu nu cred în justiţia făcută în stradă. Eu cred în promovarea unor reforme adevărate, reale. O reformă posibilă şi necesară pentru Republica Moldova este, de exemplu, confiscarea extinsă, atunci când e posibilă confiscarea averii, chiar şi dacă nu există încă o decizie finală a unei instanţe judecătoreşti, dar când există o lipsă evidentă de coerenţă între veniturile unei persoane şi averea pe care această persoană o posedă sau pe care această persoană o utilizează. Astfel de măsuri concrete trebuie să fie propuse şi promovarea unor astfel de măsuri va fi mult mai eficientă decât manifestaţiile stradale şi protestele interminabile.”

Europa Liberă: Priorităţile pe care le vedeţi dumneavoastră nu coincid neapărat cu cele pe care le vede omul simplu. El are nevoie de loc de muncă, în primul rând, de un salariu bun şi, în al treilea sau poate chiar în primul rând, el pune lupta împotriva corupţiei.

Dorin Dușceac: „Da, bineînţeles că toate acestea sunt importante. Dar pentru a avea aceste lucruri, omul simplu trebuie să-şi dea seama că atunci când are buletinul de vot în mâini, trebuie să facă alegerea corectă. Dacă este gata să-şi dea votul pentru nişte aventurieri, atunci va avea, cu certitudine, o situaţie extravagantă, dar nu una foarte eficientă, nu una care să rezolve problemele.”

Europa Liberă: Cine stă astăzi mai mult cu ochiul pe Moldova: UE, Occidentul sau Federaţia Rusă?

​Dorin Dușceac: „În ultimul timp Republica Moldova este foarte mult prezentă în vizorul Occidentului. Pe de o parte, afirm acest lucru cu un anumit optimism, aceasta înseamnă că de acum înainte Occidentul se interesează de ţara noastră. Dar pe de altă parte, sunt şi pesimist, fiindcă a aflat de Republica Moldova în legătură cu „jaful secolului”, care ne-a făcut ca ţară să fim protagoniştii mai multor articole editoriale. De exemplu, în Franţa au apărut articole în „Le Monde”, în „Le Figaro”, în „Le Parisien”, în multe alte ziare, au fost şi reportaje la cele mai importante jurnale televizate de la orele cu maximă audienţă, la posturile cele mai mari de televiziune. Toată lumea mă întreba a doua zi la serviciu: „Ce se întâmplă în ţara ta? Am aflat şi eu în sfârşit de unde vii şi tu”. Da, a fost şi este în continuare o situaţie caraghioasă, pe de o parte, şi dureroasă în acelaşi timp. Fiindcă aceasta înseamnă, cu mare regret, că aceşti colegi de lucru de ai mei sau cititorul de rând, oamenii simpli din întreaga Franţă nu au aflat despre Republica Moldova că un moldovean a luat Premiul Nobel la literatură, sau fiindcă un moldovean a inventat un medicament împotriva cancerului. Din păcate, s-a aflat despre ţara noastră într-o lumină foarte negativă.”

Europa Liberă: Ce relaţie îşi doresc autorităţile de la Kremlin să edifice cu Republica Moldova, cu guvernarea de la Chişinău?

Dorin Dușceac: „Nu cred că autorităţile de la Kremlin îşi doresc o relaţie foarte sinceră cu Republica Moldova. Este suficient să ne uităm la ceea ce se întâmplă în Ucraina, în statul vecin, acolo unde este vorba de un război de agresiune, care până în ziua de azi nu este recunoscut de către Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Cum ar trebui să arate această cooperare moldo-rusă?

Dorin Dușceac: „Trebuie să fie una sinceră şi deschisă. Dar aceasta nu este posibil în condiţiile actualului guvern, actualei clase politice din Federaţia Rusă. În Federaţia Rusă este un soi de dictatură autoritară. Bineînţeles că nu putem face abstracţie de Federaţia Rusă, nu sunt favorabil unei atitudini ostile. Oricum nu am fost niciodată noi cei care am fost agresivi sau ostili faţă de Federaţia Rusă. Tot aşa cum nu am fost ostili şi agresivi faţă de alte ţări. Trebuie să existe o relaţie de colaborare pe plan economic, nu trebuie să existe acele blocaje economice la care mai este încă supusă la ziua de azi Republica Moldova, utilizate ca levier de influenţă politică în această regiune. Şi una dintre căile prin care Republica Moldova ar putea scăpa de această influenţă malefică ar fi, de exemplu, să-şi capete, cel puţin parţial, o anumită independenţă pe plan energetic. Iarăşi aici ne întoarcem la un subiect despre care am discutat. Valorificarea corectă a deşeurilor din ţara noastră ar putea aduce un procentaj important de energie care este obţinută din această valorificare. Or, faptul că faimoasa Lege a deşeurilor deja de patru ani şi jumătate nu poate fi adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova mă împinge să cred că pe undeva există interese obscure, care blochează această adoptare a legii, fiindcă nimeni nu are interesul ca ţara noastră să fie din ce în ce mai liberă şi cu o marjă de manevră mai importantă în relaţiile ei cu Federaţia Rusă. Este mult mai uşor să controlezi Republica Moldova din toate punctele de vedere, atunci când îi asiguri 97-99% din necesităţile ei în energie, decât atunci când nu-i asiguri decât, de exemplu, 60% sau 70%. Bineînţeles că nu vom scăpa de această hegemonie energetică a Rusiei în regiune, ştim care este realitatea, dar atunci când dependenţa scade, respectiv, va creşte libertatea noastră de acţiune, marja de manevră pe care o avem.”