O victorie importanta ieri la Chişinău a liberalului Dorin Chirtoacă, salutata de partidele pro-europene de la Chisinau. O victorie importanta si pentru că primarul este la al treilea mandat, diferenţa dintre el si candidata socialiştilor, fostul premier Zenaida Greceanîi este de peste 20 de mii de voturi si pentru că, din nou, tinerii au fost si la acest scrutin cei mai pasivi cetaţeni. Cu toate acestea, liberalul a obţinut ceea ce şi-a dorit. Va avea acest succes un impact asupra spectrului politic moldovenesc? Vor fi înţeles liderii partidelor pro-europene mesajul transmis de electorat?
După demisia guvernului Gaburici, partidele puterii au dat frecvent semne că şi-ar dori o nouă coaliţie în care să intre şi liberalii tinuti la distanta după parlamentarele din noiembrie. Acum, insă, când partidul condus de Mihai Ghimpu şi-a păstrat, prin Dorin Chirtoacă, fotoliul de primar al capitalei, comentatorii se întreabă dacă acest fapt va face mai uşoare sau, dimpotrivă, mai dificile negocierile pentru crearea unei noi majorităţi în Parlamentul de la Chişinău.
În ciuda multiplelor supărări şi acuzaţii reciproce pe care şi le-au înaintat de-a lungul timpului cele două partide ale puterii, pe de o parte, şi partidul liberal pe de alta, este cert acum că toate trei ar fi dispuse să creeze o coaliţie nouă.
Chiar şi PL-ul, care, până la victoria lui Chirtoacă, s-a ţinut departe de celelalte două formatiuni sifonate, ca să nu fie asociate, spun analiştii, cu imensele scandaluri de corupţie din jurul sistemului financiar-bancar, da semne vizibile de disponibilitate.
„Am primit astăzi un mesaj de ne a întâlni. Nici colegilor de partid nu am reuşit încă să le spun. Este o problemă foarte importantă şi responsabilă. Pe de o parte este pus la bătaie cursul european, iar pe de alta sunt oamenii, membrii partidului, şi noi trebuie să analizăm bine. Voi convoca marţi Biroul politic, iar sâmbătă sau duminică Consiliul republican pentru a lua o decizie”, a declarat astăzi Mihai Ghimpu.
La fel, şi liderii democrat şi liberal-democrat, care au convocat fiecare câte o conferinţă de presă de totalizare a localelor, au vorbit despre crearea unei noi coaliţii, tripartite, ca despre o prioritate absolută de pe agenda lor. Liderul democrat, Marian Lupu, a părut să promită chiar că democrații vor arăta flexibilitate deplină la negocierile pentru formarea noului guvern:
„Partidele pro-europene au câștigat în majoritatea cazurilor primăriile, iar asta înseamnă că oamenii își pun speranțele în aceste partide”, a spus Lupu, adăugând că ascensiunea unor forțe politice pe care le-a numit „radicale” arată că partidele pro-europene trebuie să formeze cât mai degrabă o nouă coaliție de guvernare.
În după-amiaza zilei, şi liderul liberal-democrat, Vlad Filat, a convocat o conferinţă de presă în care a anunţat că a şi lansat liberalilor o invitaţie în acest sens:
„Urmează doua exerciţii importante: crearea unei coalitii pro-europene la nivel central si national, Am convenit astazi sa lansam invitatia publica pentru colegii din PL. Negocierile vor fi bazate pe principiul transparentei. Invitam nu la negocieri de dragul negocierilor, dar pentru a crea o coalitie majoritara, in rezultat pentru a avea un Guvern puternic", a declarat Vlad Filat.
În viziunea analiştilor, însă, victoria liberalilor la locale în capitală va face mai dificile aceste negocieri. Asta crede, bunăoară, directorul IPP, Arcadie Barbăroşie, care spune că dacă n-ar fi avut intenţia să folosească această victorie în tratativele cu foştii parteneri, liderul liberal, Mihai Ghimpu, ar fi acceptat invitaţia lansată de democraţi şi liberal-democraţi imediat după demisia premierului Gaburici:
„Se pare însă că Mihai Ghimpu a ales o altă tactică, mult mai riscantă, dar care să-i asigure atuuri importante la masa de negocieri: noi am câştigat capitala, prin urmare pretindem la cutare sau cutare sau cutare portofoliu în cabinetul de miniştri.”
În viziunea lui Arcadie Barbăroşie, în aceste condiţii nu ar fi de exclus niciunul dintre scenariile de coalizare posibile în acest moment: PD-PLDM-PL, PD-PLDM-PCRM, sau păstrarea unei coaliţii minoritare precum cea care a funcţionat începând cu luna februarie şi care a adoptat decizii cu sprijin din partea PCRM, fără ca această formaţiune să fi făcut parte oficial din majoritatea parlamentară. Disponibilitatea acestora să guverneze împreună, în oricare dintre aceste trei modalităţi de coagulare, ar fi motivată la părerea expertului, de interesul lor comun de a evita anticipatele. Iar factorul ce ar putea grăbi negocierile ar fi şi cea mai serioasă problemă pe care o are în faţă guvernarea – imensele probleme economice şi financiare care deja se fac simţite, prin anunţarea, deocamdată la nivelul doar unor instituţii publice, a unor tăieri salariale de 15%.
